Sezatoare, episodul 16

Nici cand functioneaza, nu functioneaza - Sursa: foto Ştefan Ciocan via MApN.ro

Nici cand functioneaza, nu functioneaza – Sursa: foto Ştefan Ciocan via MApN.ro

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed… Hic!

An Analysis of the Historical Effectiveness of Antiship Cruise Missiles in Litoral Warfare” – un studiu (triplu)sec, care te face sa alergi dupa cifre ce se invartesc ametite, in incercarea de a te trezi evita concluziile inodore si incolore precum vodca, de genul: “rachetele noi sint mai bune decat cele vechi“.

O astfel de concluzie interesanta ar fi eficacitatea relativa a metodelor sof-kill vs hard-kill (studiul avand insa 20 de ani vechime).

Dar nu asta ar fi punctul cel mai interesant din perspectiva RoNavy ci statistica conform careia din 47 de rachete Styx (49 daca punem la socoteala si copiile chinezesti) trase de-a lungul timpului in conditii de lupta reala asupra unor nave ce s-au aparat pasiv/activ, nici una nu a nimerit tinta.

Styx-ul a inregistrat rezultate mai bune doar atunci cand tinta nu s-a aparat, fie din cauza lipsei mijloacelor AA fie in cazul realizarii atacului prin surprindere. De atunci mijloacele de combatere a rachetelor antinava au evoluat insa Styx-ul a ramas acelasi.

Ca o supra-concluzie, daca RoNavy nu are in plan atacul unor nave comerciale sau logistice si nu se bazeaza pe noroc chior surprinderea adversarului, atunci rachetele P-15 Termit nu valoreaza nici macar surplusul de motorina necesar iesirii in larg a navelor ingreunate cu ele. Sau urnirii din loc a IML-urilor.

Asta fara a pune la socoteala costurile cu laborioasa intretinere a lor si riscurile accidentelor in timpul antrenamentelor si tragerilor de execitiu, ambele deloc mici.

RoNavy ar fi trebuit sa produca demult un studiu prin care sa estimeze durata de amortizare a costurilor achizitionarii unor rachete moderne, stocabile, prin economiile facute la intretinerea P-15. Sau a exercitiilor anuale incheiate cu trageri “de lupta” a unor rachete inutile intr-o situatie reala.

Both comments and pings are currently closed.

14 Responses to “Sezatoare, episodul 16”

  1. Raptor says:

    P15 sunt exact ce ne trebuie daca esti decident si tragi cu urechea la ce spun cei din public de 1 decembrie atunci cand il vad defiland, crezand ca este racheta balistica sau nucleara (chiar daca ala de la statie spune ca e sistem de rachete anti-nava mobil cu raza la sol).
    In opinia mea, categoria e inutila pt Romania. Ca sa tii astfel de sisteme in primul rand trebuie sa ai aparare AA, dar si 1-2 escadrile pe Borcea ca navele celor care vin nu o sa vina neinsotite de fightere sau aparate de atac la sol.

    La cum arata situatia noastra acum, as miza pe radare de coasta (poate un SeaMaster 400 cu raza de vreo 390-400km care bate pana in Sevastopol, Istanbul si Odesa-Nikolaev) si rachete NSM pe F-16 achizitionate, astfel dubland raza de actiune a rachetei NSM trasa din aer fata de cea trasa din canistre.

    • admin says:

      Bateriile de coasta sint foarte greu de identificat si de distrus, mai ales daca se folosesc mijloace de mascare multispectrale. Dar daca rachetele au eficienta zero, nu prea mai conteaza. NSM, RBS15 sau ceva similar, mai ales daca ar putea fi lansate si de pe F-16 sau nave, e destul de logic.

      Radarele de costa ar trebui sa vina la pachet cu bateriile de rachete, ar fi cateva optiuni si acolo. Cat despre SeaMaster, problema e ca nu e un radar de coasta propriu-zis ci unul naval. Varianta terestra ar fi GroundMaster, care nici el nu e un radar de coasta ci de cercetare/control aerian. Ambele au raza de actiune mare, insa doar impotriva tintelor aeriene, impotriva celor navale sint limitate de orizontul aparent (50-60-70km). Oricum, navele ce stau la 100-150km+ de tarm sint in siguranta fata de genul asta de radare. Fie urci radarul pe un catarg (cum fac majoritatea radarelor de coasta), asa cum ar fi SeaMaster-ul naval, fie folosesti radare HFSWR, care nu mai au limitarea asta. Romania are doua dar nu e sigur ca pot fi folosite pentru lansarea de rachete, performantele nu sint cunoscute. Ar fi si unul din putinele secrete militare reale al Ro.

  2. adicontakt says:

    in ziua de azi rachetele astea sunt bune pentru ” target practice”

  3. Ilie says:

    Nu sunt chiar asa nefolositoare. Argumentez – macar ii tine pe oameni antrenati, creste moralul, iar in caz de cafteala in curtea din spate ii tine, pe cei asupra carora e indreptata racheta aia veche, la butoane, plus intregul echipaj angrenat in activitatile specific, sperand ca nu mai ai timp sa se gandeasca sa traga vre-o racheta in partea inversa (asta daca trag cu grad-uri ca am cam ramas in urma cu bataia rachetelor…)

    • admin says:

      Contra-argumente: da, ii tine pe oameni ocupati dar asta e mai mult o forma de protectie sociala. Si antrenati dar pe niste echipamente inutile in caz de ceva real. Iar moralul cam scade atunci cand se stie ce pericol exista in caz de accident, mai ales pe mare. Or folosi ele la ceva dar cand pui in balanta ce platesti si ce obtii, s-ar putea sa dea negativ adica paguba. Si atunci are sens reducerea pierderilor.

      Cat despre ceilalti, ei le-au proiectat, cunosc si ei “performantele” si nu degeaba au renuntat la ele. Nu se agita prea mult din cauza asta si nici nu uita ce au de facut. Pana la urma Termitul e o arma, nu doar o tinta pentru saturarea apararii. Daca nu poate lovi tinta, nu are sens sa fie tinuta.

      Putem incerca sa vedem jumatatea plina a paharului dar in cazul asta e doar pentru moral. Si aici e o discutie lunga ref. la modul cum se construieste moralul in RoArmy, adica pe lucruri mai putin corecte tehnic, ca sa ma exprim cu perdea. Moralul construit in modul asta nu rezista la contactul cu realitatea, lucru verificat istoriceste.

    • GeorgeGMT says:

      Pai tot ocupati i-am tine si daca i-am dota cu scuturi si sabii scurte de abordaj… Haios argument 🙂 🙂 !

  4. Bergenpanzer says:

    Am vaga impresie ca P-20 nu mai sunt operabile – probabil din cauza combustibilului… Nu au mai fost trageri din 2012…

    • admin says:

      Interesant, mersi pt info. Stiam ca S-75 au (avut) probleme cu combustibilul, posibil aceleasi. Bine ca nu se produce local, ca altfel ar fi fost in stare sa le tina vreo 60-70 de ani – au deja 50 deci inca tinerele, in putere. Da, corect, denumirea e P-20.

      • Bergenpanzer says:

        La S-75 s-a omologat un combustibil care folosește alt tip de oxidanți.

        • admin says:

          Cand spui “s-a omologat”, sper ca te referi la timpul demult trecut adica nu recent (Romania mileniului nostru)?

          Ca sa fiu sigur ca vorbim de acelasi lucru, diferenta de combustibili e intre kerosen si TG-02, nu un alt combustibil mai nou.

      • Ilie says:

        din ce intelesesem eu, problema era cu combustibilul care retinea apa, nu cu oxidantul… (sau poate ma insel)

        • admin says:

          Analiza posibilităţii executării tragerilor reale cu rachete sol-aer 5Ia-23 VOLHOV, în condiţii de siguranţă, utilizând combustibil special de tip oxidant AK-20K cu caracteristici fizico-chimice în afara prevederilor documentaţiei tehnice (conţinut de apă depăşit)“. Linkul.