Unde au disparut avioanele torpiloare? Episodul 2

Swordfish, toata lumea zicea ca e depasit - Sursa: Tony Hisgett via Wikipedia.org

Swordfish, toata lumea zicea ca e depasit – Sursa: Tony Hisgett via Wikipedia.org

Cu un fast care sade bine singurului program multianual finalizat in 2015, s-a anuntat livrarea ultimului Puma Naval. Pana aici lucruri arhicunoscute. Mai interesante sint micile diferente (in care sta Diavolul) dintre comunicatele emise de MApN si de MECT (Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului):

Cum vede problema MApN-ul:

Prin încheierea acestui program, elicopterele Forţelor Navale Române sunt pregătite pentru lupta anti-submarin, lupta împotriva navelor de suprafaţă, efectuarea misiunilor de supraveghere maritimă, realizarea misiunilor de căutare şi salvare pe mare şi pe uscat, executarea misiunilor de transport logistic (transport cargo, transport trupe, evacuare medicală), executarea misiunilor de luptă împotriva pirateriei navale.” (Sursa: mapn.ro)

Si cum povesteste fericitul eveniment MECT-ul:

Finalizarea programului Puma Naval, prin etapa 2B-2, contribuie la creşterea capacităţii operaţionale a Forţelor Navale ale României, mai ales în domeniul căutării, descoperirii şi luptei împotriva submarinelor inamice, independent sau în cooperare, dar şi al lovirii navelor de suprafaţă cu torpilele tip Sting Ray, instalate pe părţile laterale ale elicopterului IAR 330 Puma Naval .

Rolul operaţional al elicopterelor Puma Naval, ambarcate la bordul celor trei fregate româneşti Mărăşeşti, Regele Ferdinand şi Regina Maria, este de a îndeplini, pe lângă misiunile deja menţionate, şi pe cele precum: cercetare, observare, transmiterea situaţiei tactice la navă, supraveghere maritimă pe timp de zi şi de noapte în mediu marin, transport de persoane, căutare şi salvare pe mare, combaterea traficului ilegal pe mare, transport logistic ş.a.” (Sursa: dce.gov.ro)

Din doua, una: fie Industria nu stie ce a construit, mai precis pentru ce, o demonstratie de (ne)profesionalism care nu e de natura sa ofere incredere in viitor, fie Armata (adica Marina) incearca sa revolutioneze tactica navala si sa aduca inapoi Fairey Swordfish. Performantele ar fi oarecum asemanatoare cu ale Pumei.

In incheierea primului episod, pentru combaterea tintelor de suprafata prognozam aparitia UAV-urilor torpiloare acrosand torpile grele cu raza de 40 de km. Mi-a scapat varianta elicopterelor-torpiloare, purtatoare de torpile usoare optimizate anti-submarin, cu raza de actiune de 10 km.

 

Both comments and pings are currently closed.

28 Responses to “Unde au disparut avioanele torpiloare? Episodul 2”

  1. Eroul Bula says:

    Poate vor sa ne faca o surpriza si sa le doteze si cu rachete antinava, pe modelul francezilor, cu Exocet pe helicopter: https://www.youtube.com/watch?v=UkjbcXpM5o8
    In cazul nostru ar merge unele rachete mai usoare, gen JSM ……. zic si eu…. 😉

    • admin says:

      Pai nici unul dintre cele doua comunicate nu a mentionat ceva de vreo racheta lansata de pe elicoptere. Ar fi o supriza la (sau peste) limita teoretica a posibilitatilor tehnice. Oricum, ceea ce a anuntat MECT e ca vor folosi torpilele Sting Ray pentru misiuni anti-nava. O idee ciudata, neconfirmata de MApN.

      • Eroul Bula says:

        Sau poate s-au referit la nave comerciale ca de alea te poti apropia la 10km sa le tragi o torpila mica.

        • admin says:

          Ramane de vazut si ce pagube poate sa produca unei asemenea nave o torpila antisubmarin. Dar da, daca tintele la care s-au gandit sint navele comerciale, atunci flotila de corsari aerieni ar arata bine pe hartie.

  2. Ilie says:

    Capacitate antinava se pune si cu Maverik/Hellfire/Spike?

    • admin says:

      Se pune, atunci cand nu ai nimic altceva. Desi la raze de actiune de sub 10km (Hellfire/Brimstone/SpikeLR/ER), nu sint eficiente decat impotriva salupelor rapide si a RHIB-urilor.

      • Sa nu privim ingust capabilitatile de lupta impotriva navelor si sa le acceptam doar prin mijloacele de rupere in doua a navei tinta, ori strict ca si misiuni dedicate angajarii navelor de lupta ale inamicului.

        In misiuni de stopare si control la bord a navelor comerciale in zone unde este embargou sau embargou limitat (ex. petrol contra hrana), o racheta care beneficiaza de precizie poate stopa/incetini o nava comerciala mai eficient decat unul sau mai multe proiectile de tun.

        Cat despre RHIB-uri si salupe rapide, ma indoiesc ca Spike ar fi mai eficiente impotriva unor tinte mai fasneste decat tancurile. Inclin sa cred ca s-ar folosi mitralierele din usile elicopterului.

        • admin says:

          Sa nu ne indepartam de la subiect:
          …lovirii navelor de suprafaţă cu torpilele tip Sting Ray, instalate pe părţile laterale ale elicopterului IAR 330 Puma Naval

          In comunicat nu e vorba de Spike sau mitraliere ci de StingRay ca mijloace antinava.

          • Am comentat sub subiectul lui Ilie si al tau, nu sub articol.

            • admin says:

              Raspunsul meu pentru Ilie era din perspectiva capacitatii antinava asa cum era definita in anuntul din articol adica o misiune clasica distincta fata de cea anti-piraterie, capacitate antinava la care rachetele antitanc nu se prea incadreaza decat daca esti cu adevarat disperat si nu ai altceva.

              Daca insa vrei sa discuti cat de folositoare ar fi rachetele antitanc (chiar vs mitraliere) in misiuni anti-piraterie sau impotriva navelor rapide de tip RHIB (care desi nu implica neaparat “pirati”, intra la categoria conflicte asimetrice) atunci trebuie spus ca Spike-ER este integrata pe turela navala Rafael Typhoon GS iar Hellfire a fost deja testata ca solutie impotriva navelor rapide, pentru LCS:
              The test saw the modified Longbow Hellfire missiles, which were launched from the navy’s research vessel Relentless, successfully destroying a series of targets, known as manoeuvring surface targets (HSMSTs).” (Sursa)

  3. Marius Z. says:

    Pai pana si la NSM, capul de lupta e de 125kg cu fragmentatia, pe cand la Stingray, pe langa faptul ca raza de actiune e de 8-11km (deja la distanta asta iti da jos elicopterul cu SHORAD), are cap de lupta cumulativ de doar 45kg 🙂 Poate o fi util pentru atacat nave mici ale piratilor, care au doar mitraliere, insa nu suficient de rapide sa evadeze de pe traiectoria torpilei…

    Masa unei torpile Stingray e de 267kg, a unui NSM(considerata cea mai usoara in clasa ei) e de 410kg, iar a unei Exocet, integrata deja pe Super-Puma, ajunge deja la 670kg (ceva mai usoara in ultima versiune MM40 Block 3). La limita, un Puma Naval ar putea cara un singur NSM, eventual acrosat ventral… Ma indoiesc ca ar face fata la 2 astfel de rachete, totalizand 800kg, deoarece la sarcina utila de max. 1 tona intra si radarul, balizele si alte echipamente specifice.
    Sa zicem ca la limita, cu penalizari de plafon si raza de actiune, ar intra 2xNSM, insa cine face integrarea rachetei, pentru doar 3 elicoptere dotate cu asa ceva?

    Ar avea logica daca folosesti NSM si la bateriile de coasta si pe fregate si corvete.
    Poate LM va integra totusi NSM si pe F-16, nu doar pe F-35 🙂

    • admin says:

      Daca mai pui si rezervoarele suplimentare, masa utila se reduce si mai mult. In plus, ar ocupa si spatiu pe laterale. Si o racheta nu ar incape ventral, trenul de aterizare prea scund.

    • mihaistoian says:

      În noiembrie 2015 un avion F16 a lansat o rachetă JSM dintr-un poligon din Utah, deci n-ar fi greu de integrat, dacă se vrea.

    • Marius, nu merge acrosat sub burta.

      • Marius Z. says:

        Am scris de acrosarea sub burta, pentru ca pe lateral ar fi cam dezechilibrat bietul elicopter cu o singura racheta, si nu pentru ca e prevazuta acrosarea sub burta 🙂

  4. Marius Z. says:

    La ce avem noi prin balta, 550km raza de actiune fara rezervoare suplimentare, cu plecare de la Tuzla e aproape acceptabila, sa zicem.
    Super-Pumele pot aproape dublu, dar na, nu sunt bani de Makila pe ale noastre…

  5. MVSTELIDAE says:

    Swordfish este o legendă, dar o legendă născută dintr-o eroare de proiectare în cazul Bismarck, bateriile antiaerine, iar la Taranto a avut de a face cu apărarea antiaeriană italiană.
    Taranto a fost bătălia care a făcut portavionul regele apelor, deci, de înţeles faima, poate şi scuzabilă lipsa de prevedere a unui astfel de dezastru.
    Dar nu a fost doar noroc în toate cazurile, a fost un avion robust.

    Cât despre miracolul românesc, am sesizat de multe ori, în rapoartele sau descrierile oferite de instituţii, o tendinţă de a ambiguiza textele, a transmite nişte cifre generale, a prezenta tehnică specializată ca o soluţie generală pentru un anumit sector.

    Acuma, nu ştiu dacă este vorba de o proastă pregătire, în ce priveşte abecedarul întocmirii unor astfel de lucrări, sau doar o intenţie de creştere a moralului.
    În cazul de faţă, iarăşi vorbim, prima dată, de lipsa unei ferestre de superioritate aeriană. Apoi, dacă vorbim de nave de suprafaţă, mă îndoiesc că ar putea scufunda altceva, exceptând o navă condusă de un echipaj mahmur.
    Cred că şalupa ar putea scăpa prin manevre.
    Nu văd cum un Puma Naval ar putea trece de apărarea aeriană a unei flote moderne, cum să se apropie(deşi distanţele nu sunt mari în cazul nostru şi nu cred că putem vorbi de o apropiere) de ea.
    Din câte ştiu, multirolurile sunt preferate pentru aşa ceva, fiind şi ele cam depăşite, folosindu-se rachete lansate de pe nave, submarine.
    Ruşii parcă ar veni, mai nou, cu SU-34SM.
    Acuma, poate nu merită o judecată prea aspră, bugetul este cam mic, iar punctele trebuie bifate, măcar în ce priveşte antrenamentul. Sper să nu ia prea în serios existenţa acestor capabilităţi, deşi parcă văd câteva videouri glorioase pe youtube şi câteva descrieri de 1 Decembrie.

    Că tot suntem la subiect, este interesantă abordarea Chinei, în a-şi extinde controlul asupra resusurselor din apropiere, prin încercarea de a contesta superioritatea netă a flotei SUA, prin mijloace mai puţin clasice.
    https://www.youtube.com/watch?v=M_GHE2DjsqQ

    • admin says:

      Abordarea Chinei e interesanta insa deocamdata au o probabilitate mica de succes: in primul rand nu e usor de lovit o tinta in miscare cu o racheta balistica si in al doilea rand (daca prima problema ar fi rezolvata cumva intr-un mod robust, rezistent la bruiaj) USN are deja SM-3 operationale. DF-21 ar fi avut sens in lipsa SM-3 dar asa chinezii joaca in dezavantaj, incercand sa prinda din urma, dpdv tehnologic, adversarul.

      Cat despre razboinicii mioritici, e adevarat ca bugetul e mic chiar inainte sa fie platite salariile, sporurile si pensiile iar din ce ramane fortele navale primesc cel mai putin DAR parca nici foarte inovativi nu sint. Nu spun un mare secret, romanii nu au dezvoltat/adoptat niciodata tehnica sau tactica noua, intotdeauna a fost nevoie sa se recupereze ceea ce altii faceau deja de ani de zile. 1909 a fost un accident.

      Asta despre DF-21, chinezi, romani si alte idei nepotrivite.

      • MVSTELIDAE says:

        Poartă şi ei un război de la distanţă, mai mult, China sperie SUA cu investiţiile prin Africa şi A Latină.

        Sunt multe cauze de ce cercetarea la noi este o chestie mai mult teoretică, bine formalizată, de ce nu există apetit pentru ea(la nivel de garaj în orice domeniu).
        Dar când o să vedem şi noi dezbateri de genul ăsta https://www.youtube.com/watch?v=bow4nnh1Wv0
        între şeful bisercii şi cel mai mare naturalist, cred că ar indica că suntem pe aproape.
        Doar ne întristăm dacă căutăm motivele lipsei de viziune la nivel naţional.
        Vestul are o cultură a ştiinţei fantastică. Noi încă nu am ajuns în domenii banale să atingem nivelul ştiinţei. De exemplu în istorie. Suntem construiţi pentru a întreţine ceva cu orice preţ, nu pentru a dezvolta.
        Bine, acuma fiecare deviază de la matrice, dar masa rămâne.

        • admin says:

          Si asta (stiinta la romani vs la altii) va fi subiectul unei scurte postari viitoare. Si poate, in curand, sa existe ocazia unui contra-exemplu (de la nivel de garaj la o altitudine mai mare).

  6. Bergenpanzer says:

    Lupta împotriva navelor de suprafață cu Puma Naval se face prin detectarea navelor inamice, identificarea lor si transmiterea datelor de țintire către fregate.

    • admin says:

      Varianta asta are bineinteles sens desi la timpul viitor.
      De unde ar rezulta ca industria de aparare habar n-are ce construieste, la ce si cum sint folosite produsele sale. Insa se supara atunci cand Armata spune ca ceea ce poate livra astazi Industria nu corespunde cerintelor. Se merita unii pe altii.

      • Dan Bunescu says:

        Corect. Nu e cu mult diferit de anul 91 când au făcut cei de la elbit prima mare prezentare la haiducul. La masa din centru spiroiu. Și le prezintă YK cum e cu moving map și un pilot de mi ridica săracul mana sa le mai explice încă o data și mai explica YK. Și trece mai departe și după 5 min iarăși același pilot mana sus, se ridica omul în picioare, dacă domnul de la elbit poate sa ne mai explice încă o data cum baga harta aia în computer și în timpul ăsta cu mâinile arata cum înfășurat el harta. Se supără bietul g-ral Voian si-i ordona sa se așeze la loc….Bietele PUME…SOCAT, Navale dar de ce sa ne mai miram la fel ca în al doilea război mondial când aveam t anchetele malaxa….

        • admin says:

          Pana la urma au dat la pace, se pare. Industria aia (adica israeliena) chiar stia ce face, majoritatea oamenilor de acolo sint ex-IAF. Asa cum majoritatea IMI sint fosti IDF. Oare cati din cei care lucreaza in industria militara romaneasca sint fosti militari, utilizatori ai produselor respective?

          Poate ca si asta e o problema…

    • MVSTELIDAE says:

      Cam veche tactica, mai nou sunt aparate capabile să identifice o navă. În mod normal nu ar putea funcţiona cu un elicopter, ci cu avioane de supraveghere la mare altitudine. Posibil împotriva fregatelor stealth, dar să nu le dăm idei.

      • admin says:

        Ba sa le dam, chiar si idei. In alta ordine de idei, romanii nu adopta decat tactici vechi, verificate, deci asta e taman pe gustul lor.

        Un avion care zboara la mare altitudine si e capabil sa identifice nave, e subiectul unei postari viitoare.