Ce are Saab si nu au competitorii sai, episodul 2

RBS 97 HAWK - Sursa: instagram/rekyl_swe via imgrab.com

RBS 97 HAWK – Sursa: instagram/rekyl_swe via imgrab.com

In relatia cu Romania, Saab ar avea un atu intr-un domeniu neasteptat: este singura firma ce deruleaza un program de modernizare a rachetelor HAWK.

Saab a primit la sfarsitul anului trecut un contract pentru modernizarea sistemelor HAWK din dotarea Suediei, cunoscute local ca RBS 97. Procesul de modernizare urmeaza sa vizeze inclusiv anumite componente ale sistemului cum ar fi centrul de comanda si radarul de urmarire/iluminare si ar urma sa se desfasoare etapizat pana in 2019.

Decizia Suediei de a mentine in serviciu si de a moderniza sistemul HAWK este destul de surprinzatoare, HAWK-ul fiind la un moment dat un candidat sigur la retragere insa constrangerile financiare, care nu au permis achizitia unor sisteme moderne si-au spus cuvantul si suedezii au fost nevoiti sa mearga pe varianta cea mai ieftina.

RBS 97 - Sursa: Anton Thorstensson/Combat Camera, instagram/swedenmilitary via imgrab.com

RBS 97 – Sursa: Anton Thorstensson/Combat Camera, instagram/swedenmilitary via imgrab.com

 

Sistemul dezvoltat local RBS 23 Bamse ar fi putut fi o varianta de inlocuire a HAWK dar, la o raza maxima de actiune de 15km, Bamse ar fi mai mult un SHORAD ce nu poate concura la capitolul acoperire a teritoriului cu HAWK (raza de actiune de 40 de km). Pentru a acoperi aceeasi suprafata ar fi nevoie de un numar mai mare de baterii Bamse si asta poate fi un motiv pentru mentinerea HAWK in serviciu.

O alta varianta ar fi sistemul IRIS-T SLM, aflat acum in ultimele teste. Suedia a cumparat deja varianta cu raza scurta SLS si foloseste aceeasi racheta pe avioanele de vanatoare Gripen deci ar fi fost o alegere logica. Motivele pentru care nu s-a optat pentru SLM sint necunoscute, posibil sa fi fost din nou o problema de cost.

Cat despre capacitatea Saab de a moderniza HAWK-ul, trebuie spus ca scandinavii au fost unii dintre cei mai ambitiosi si inovativi utilizatori: suedezii au “inventat” practic o configuratie care le poarta numele, preluata mai apoi si de Singapore.

Trebuie mentionat ca si norvegienii, prin Kongsberg – concurentul recent al Saab – au avut succese la fel de importante in modernizarea HAWK, varianta lor fiind oferita la export in cooperare cu Raytheon sub numele de HAWK XXI si constitue baza pe care a fost construit sistemul NASAMS.

Un prim element care poate fi importat din configuratia suedeza a HAWK ar fi radarul de cercetare al bateriei, Giraffe AMB dar si mai noul Giraffe 4A fiind competitori interesanti pentru AN/MPQ-64 Sentinel al HAWK XXI sau ELM-2106 ATAR care se pare ca ar fi fost selectat de Romania dar a carui livrare nu a fost confirmata pana acum.

Giraffe AMB - Sursa: Wikipedia.org

Giraffe AMB – Sursa: Wikipedia.org

 

Cum si Romania urmareste modernizarea HAWK intr-un orizont de timp apropiat – desi inca incert -, dezvoltarea HAWK-ului suedez ar trebui tinuta sub observatie, aceasta urmand sa aiba ca rezultat cea mai moderna versiune a venerabilului sistem american.

 

Both comments and pings are currently closed.

14 Responses to “Ce are Saab si nu au competitorii sai, episodul 2”

  1. Ilie says:

    In programul IRIS-T Suedia este co-partener – deci de aici si interesele de a introduce macar un numar minim de sisteme care sa dea bine in pliante.

    • admin says:

      Ma intreb daca SLM-ul nu e cumva un program 100% german, fata de IRIS-T SLS care e identic cu varianta aer-aer deci facut in parteneriat, si asta sa fi fost un motiv pentru care suedezii nu au fost interesati. Totusi tehnologia e in mare parte aceeasi deci logistica s-ar simplifica. Sau poate asteapta intrarea in serviciu german inainte sa achizitioneze si ei SLM, caz in care modernizarea HAWK nu prea ar avea sens.

      • Ilie says:

        Pai SL (sau SLM) are alt motor, radar, datalink si altele. Deci din IRIS-T nu prea a ramas prea mult – incarcatura de lupta si poate sistemele de control. Banuiesc ca Diehl a pastrat numele ca sa dea mai bine, racheta fiind alta mancare de peste.

        • gsg9 says:

          din ce am inteles IRIS-T au passive infrared seeker, e un clip pe youtube cum se roteste ochiu ala rau de sticla prin orbita, si la SL parca au scris ca au acelasi sensor

          http://www.airforce-technology.com/projects/iris-t-sl-surface-to-air-guided-missile/

          “A Radio Frequency (RF) data link is incorporated to transmit virtual target data from an external radar to the missile during the flight. A high-precision passive infrared seeker is incorporated to provide missile guidance, increased countermeasure resistance and high target accuracy”

          racheta e cam acceasi, radarul e la sol, au mai pus datalinkuri si motor mai consistent si canistra

        • admin says:

          Cum zice si @gsg9 mai sus: SL are acelasi senzor ca si SLS. Are cofa balistica ce ii da aparenta unui senzor RF dar e tot IR.

          • Ilie says:

            Interesant – si eu care credeam ca e cu radar ca tot citisem wiki:

            IRIS-T “… develop a short-range infrared homing air-to-air missile to replace the venerable AIM-9 Sidewinder found …”

            IRIS-T SL “… surface-launched (SL) radar-guided version of the missile, called IRIS-T SL…”

            Si mai vazusem pe acolo RF – am zis ca e o noua gaselnita sa nu zica MW… dar RF se refera cel mai probabil la data-link.

            • admin says:

              Da, nu am gasit nici o referinta la seeker RF in documenatia lor care insa vorbeste de cofa, ceea ce are sens doar daca seekerul e IR. Plus ca diametrul sectiunii fata pare sa fi ramas la 120mm, nu e chiar optim pentru un seeker RF desi poate ar putea sa inghesuie noii senzori MMW. Ma astept ca versiunea cu senzor RF sa aibe diametru mai mare la partea anterioara.

  2. gsg9 says:

    Nu cred ca mai avem bre nici o treaba cu sirienii si africanii blonzi din Suedia

    Hawk le’au facut muci cu fasole cu interfete, nu cred eu ca se mai apuca cacareva peste niste ani sa mai modernizeze alea cateva baterii operationale de Hawk cu alea 200 de rachete, le’au cumparat interfete si or sa foloseasca ELM-2106 ATAR atunci cand si daca le’or mai cumpara

    Sau mai stii, peste 25 de ani poate or vrea sa le mai modernizeaze un pic

    In rest sunt bune asa analogice, sunt mai robuste, mai solide, mai rezistente, ca astea digitale se strica repede 🙂

    • admin says:

      Ei tot zic ca le vor moderniza, dupa 2018. Acum, la cat timp dupa 2018, e o alta problema. Dar dupa 25 de ani e bine, inca s-ar incadra in plan.

      Ceva-ceva trebuie sa faca, altfel n-au ce pune langa minunea de la Deveselu. Te raporteaza americanii ca deschizi muzeul tehnicii militare in aer liber, la ei in curte.

  3. Marius Z. says:

    Din ce am citit si inteles eu, suedezii for sa inlocuiasca, macar partial, RBS-70 cu IRIS-T SLS, deci raza de actiune pana in 10km (altitudine <10km). Adica ai o racheta la fortele aeriene, dar o poti folosi complementar si de la sol, completand o racheta dirijata LASER cu una IR.

    BAMSE/RBS23 (derivat din RBS-70) ar raza de actiune <20km (15 km altitudine), deci se apropie de IRIS-T SLM, care are +25km raza de actiune… probabil ca asta ar fi trendul de inlocuire ulterior, peste ani, daca BAMSE nu evolueaza si el cu un +5/10 km raza de actiune.

    MIM-23 HAWK are in versiunile moderne o raza de actiune 40-50km… deci alta categorie si probabil ca prelungirea resursei si o usoara modernizare cu performante inca acceptabile ii ajuta pe suedezi sa traga de timp o perioada, avand probabil alte prioritati acum.

    Apoi, de ce norvegienii integreaza IRIS-T SLS in NASAMS, poate pentru ca vor sa-l foloseasca si in fortele aeriene… ma rog, e cu totul alta poveste.

    • Marius Z. says:

      O mica erata… IRIS-T SLM promite in unele prospecte a atinge aproape 40km raza de actiune… de confirmat.

      • admin says:

        Depinde si cum se estimeaza raza de actiune, cat de bleaga e racheta la distanta aia. Pe o traiectorie balistica optima, multe rachete au raze de actiune impresionante dar nu mai pot manevra la factorii de suprasarcina ceruti, odata ajunse la distanta respectiva. In general ar trebui citata raza maxima efectiva, adica pana unde are inca suficienta energie sa intercepteze o tinta manevriera.

        • Marius Z. says:

          Pai le putem rescala si asa, cam toate de mai sus pierzand macar un 2-5 km la raza de actiune 🙂

          • admin says:

            Depinde daca unii au estimat pe bune sau nu. Unele estimari se sprijina pe teste reale – cum exact sint facute simularile, e o alta problema.