A Tale of Two Cities: Cugir si Mojkovac

Schmeisser SLP-9 - Sursa: shotshow.german-pavilion.com

Schmeisser SLP-9 – Sursa: shotshow.german-pavilion.com

La SHOT Show-ul de anul acesta, firma germana Schmeisser a venit cu primul sau pistol, SLP-9. Germanii sint specializati in producerea de arme tip AR-15 de calitate (si pret pe masura) asa ca prezentarea SLP-9 a fost o surpriza.

Pe o piata supra-saturata precum cea a pistoalelor e extrem de greu de patruns mai ales cand e vorba de un producator fara nici un pic de experienta sau cota de piata. SLP-9 are insa cateva avantaje interesante asupra competitiei, incepand cu un sistem DAO “adevarat”, foarte putin intalnit, care permite percutarea repetata, in cazul in care prima lovitura nu a initiat capsa (da Sadu, ne gandim la tine).

In rest, desenul pistolului aduce axa tevii foarte jos, crescand viteza loviturilor succesive iar din descrierea procesului de fabricatie rezulta ca nu au fost facute concesii la calitate. Insa cel mai mare avantaj: pretul de doar USD500.

Impresia lasata la primele trageri a fost foarte buna, confirmand caracteristicile din pliantele de marketing.

Un produs german, de la o firma cunoscuta pentru calitatea inalta a produselor dar care sa rivalizeze la cost cu Glock-ul? Pare prea frumos sa fie adevarat si, tinand cont ca de obicei asa si este, e interesant de vazut care e istoria din spatele SLP-9, care cu cat cercetezi mai mult, cu atat devine mai misterioasa.

In primul rand pistolul este de fapt produs de o companie numita TARA Perfection D.O.O. din Mojkovac, Muntenegru ca TM-9. Daca nu stiati ca muntenegrenii produc arme usoare, nu e grav, e o surpriza si pentru ei.

TM-9 - Sursa: tara-perfection.com

TM-9 – Sursa: tara-perfection.com

 

TARA a fost fondata in 1986 sub numele tipic pentru acele vremuri de “4 Noiembrie”, ca o subsidiara a firmei Krusik din Valievo, Serbia. Fabrica muntenegreana producea focoase mecanice pentru bombele de aruncator si rachetele de artilerie (deci un fel de Tohan Zarnesti) precum si cartuse pirotehnice pentru scaunele de catapultare de tip rusesc sau occidental Martin-Baker.

In 2007 TARA a fost privatizata, prin implicarea unei companii elvetiene BT International Ltd. TARA a fost divizata in Tara Precision Works si Tara Aerospace and Defence Products, ale caror actiuni sint detinute in proportie de 30% de noul actionar elvetian. Pe langa cele doua si-a facut aparitia o a treia entitate “TARA Perfection”, detinuta integral de elvetieni si care a beneficiat de investitii in echipamente noi.

Se gasesc extrem de putine informatii despre elvetienii de la BT International, si asta pentru un motiv foarte bun: firma este de fapt un intermediar in comertul international cu arme, fiind infiintata de Heinrich Thomet. Daca numele pare cunoscut este pentru ca Thomet a infiintat inainte o firma mult mai faimoasa, Brügger & Thomet, al carui obiect de activitate este producerea de armament individual de cea mai inalta calitate dar si cu preturi care il fac accesibil doar fortelor speciale sau entuziastilor cu buzunare foarte adanci. Modelul de afacere pare sa fie preluarea de proiecte de la alte companii si producerea lor in Elvetia.

Este un model de afacere similar cu cel propus de Aurel Cazacu si Criabo Defense&Security, care au adus licenta pustii de precizie/anti-material Gepard GM6 din Ungaria in Romania, unde ar fi produsa la Cugir.

Revenind la Brügger & Thomet, trebuie spus ca Romania, de exemplu, ar fi cumparat pentru FOS o serie de arme de precizie cu luneta APR, model derivat dintr-un produs al francezilor de la PGM, desi firma elvetiana a fost suspectata de trucarea licitatiei. Amenda aplicata de Consiliul Concurentei a fost anulata in 2016 in instanta. Ucrainienii au cumparat direct licenta APR dar asta e alta discutie.

Thomet a parasit Brügger & Thomet in 2005 si s-a concentrat pe comercializare armamentului, de numele sau legandu-se nelipsitele scandaluri in locatiile “cunoscute” cum ar fi Balcanii, Israelul si Africa de Sud. Paralela cu Aurel Cazacu poate continua, fostul presedinte al Romarm fiind si el implicat in comertul cu arme.

Thomet a decis deci in 2007 sa investeasca in TARA, alegerea Muntenegrului fiind destul de ciudata avand in vedere ca ar fi avut la dispozitie o multitudine de locatii cu traditie in constructia de armament desi nici una atat de bine plasata in Balcani, pe unul din cele mai fierbinti “coridoare” ale tranzitului de arme.

Evident ca muntenegrenii nu aveau experienta in proiectarea de armament necesara pentru ca TM-9 sa poata trece drept un produs local asa incat este mai probabil ca Thomet sa fi continuat politica aplicata in cadrul fostei firme, aceea de a cumpara proiecte din strainatate. Proiectantul TM-9 este inca necunoscut.

Iar TM-9 nu este singurul produs interesant al TARA Perfection, acestia venind cu o versiune de AR-15, numita TM-4.

 

Arma are cutia inferioara a mecanismelor fabricata din material polimeric, spre deosebire de aluminiul din care este fabricat originalul AR-15, si foloseste un sistem cu piston scurt, relativ similar cu cel folosit de HK416, castigatorul celui mai recent contract european, cel francez. Din nou, e aproape imposibil de determinat cine a proiectat cu adevarat TM-4.

O vizita oficiala in care sint prezentate produsele TARA:

 

Interesant, elvetienii au facut cadou politiei muntenegrene o cantitate de arme deci afacerile merg bine si bunavointa oficialilor e la mare pret.

Pentru a onora titlul, despre Cugir numai de bine, ei nu au fost privatizati, nu produc nici pistoale si nici arme de asalt noi.

 

Both comments and pings are currently closed.

13 Responses to “A Tale of Two Cities: Cugir si Mojkovac”

  1. Alin says:

    “precum cea”. blog blog, dar tot un fel de jurnalism, nu?

    • admin says:

      Am modificat, multumesc.

      Vad ca ai surprins perfect esenta postarii. Ai si un comentariu la subiect?

  2. Alex says:

    Au sanse limitate pe piata nord-americana in principiu din cauza tragaciului de rahat pe care l-au conceput/folosesc. Deci ai un sistem pe percutie “striker” in principiu dar la prima boaba este ca si cum ai apasa pe un tragaci de la un pistol cu actiune dubla. Cine o fi fost geniul care a venit cu idea asta? La pretul sugerat de ei ai optiuni mult mai bune cu un Glock 17/19 sau un Walther PPQ M2 si de ce nu si un H&K VP9. Daca ma intrebi pe mine ai zice Glock, Walther sau H&K au creat un copil foarte urat.

    • admin says:

      Ca si functionare e mai aproape de un DA/SA, faptul ca e striker e mai mult un detaliu de design, zic eu (te poti gandi la el ca avand cocos intern, diferenta ar fi decockerul). Daca e sa-l comparam cu M9, e mult mai usor la primul foc DA (3.5kg vs 5.6kg) si cam la fel la urmatoarele (2.5kg). Banuiesc ca intra in modul SA, ca si M9, atunci cand tragi de manson dar nu vad un decocker ca la P99.

      Daca ma gandesc bine, n-am incercat niciodata M9 in DA dar alea 2.5kg in SA pareau foarte usoare. Ma gandesc ca inca un kg nu e chiar capat de tara, pentru mai multa siguranta.

      • Alex says:

        Depinde de ce vrei acum, dar sa-l compari cu pistoale SA/DA care in general au sasiuri de metal este un “stretch”. Nu mi se pare foarte inspirata conceptia lor, iar chestia cu un tragaci ceva mai usor decat us SA/DA nu este ceva sa pici. Tragi destule boabe cu un M9, un SIG P226 Mk 25 sau de ce nu si cu un Colt 1911/M45A1 (SA only here) inveti sa treci de acest obstacol. De fapt am ipresia ca vor sa vanda un pistol care are trebui sa aiba un “price point” similar cu un Taurus, us Tisas, un CZ sau un Zastava la preturi de Glock, Walther sau H&K numai pentru faptul ca au pos sigla germana pe el. Publicul stie sa descrimine aici si nu cred ca au ceva nou de adus.

        • admin says:

          L-as compara cu P99: DA/SA, striker, corp din polimer. Ii lipseste decockerul de la P99 dar are axa tevii mai jos si poate fi dezasamblat fara sa apesi pe tragaci. Si e cu USD100 mai ieftin decat P99 care are succes moderat pe piata SUA – nu e Glock dar nici o raritate nu e.

          Asta cu pusul unei sigle imi aminteste de XD, ca si el vine tot din zona. Au pus sigla americana sa-l vanda mai bine, cum fac si germanii cu SLP-9.

          • Alex says:

            Mare vrajeala tot nu este. Poti sa-ti achizitionezi un P99 pentru $520. La pretul asta de ce te-ai uita la asa ceva?

            • admin says:

              Fie pentru dezasamblarea mai sigura si teava joasa (o chestie foarte discutabila dar pentru unii conteaza) fie pur si simplu ca alternativa. Unora s-ar putea chiar sa le placa aspectul SLP-9 mai mult. Din ciclul: imi place/ il vreau/ e ieftin/ il cumpar. Nu zic ca o sa distruga P99 dar nici lipsit de orice sanse nu e.

              Oricum, daca am ajuns sa cantarim sansele de export pe piata SUA, atunci muntenegrenii au ajuns departe. E de remarcat cum s-au descurcat croatii, slovenii, oarecum sarbii si acum muntenegrenii fata de vecinii de la Nord care nu au absolut nimic comparabil.

  3. Capatu satului says:

    Privatizarea nu aduce calitate si fiabilite, cel putin nu la noi

    Riscul ca privatizarea sa însemne distrugerea totala a fabricii de la Cugir e mai mare decat probabilitatea profitabilitatii după privatizarea fabricii

    Dovezi sunt destule privind doar unde a ajuns industria

    • admin says:

      Privatizarea nu aduce calitate si fiabilitate? Asta spune-o celor de la Dacia.

      Privatizarea cu o companie puternica e singura solutie, cel putin in Romania. Altfel vor ramane si pe mai departe exact asa, cu tehnologie din anii ’50, producand pierderi platite de toti romanii, chiar daca vor sau nu.

      • capatu` satului says:

        dacia este o exceptie pt. o industrie care a disparut si nu se va mai intoarce,

        exceptia nu poate crea o regula.

        • admin says:

          Ai facut o afirmatie generala, absoluta: “Privatizarea nu aduce calitate si fiabilite, cel putin nu la noi”, nu ai spus “de regula…”, “in general…”. Ti-am dat un exemplu contrar deci ce ai spus tu e incorect.

  4. […] frenezie a achizitiilor militare. Despre licentierea pustilor de precizie B&T am pomenit deja aici. Ucrainienii mai au in productie si cateva versiuni ale Tavor, Galil ACE si Galatz, fabricate de […]