MBDA inca spera in India

Oferta MBDA bazata pe MICA VL - Sursa: indiandefensenews.in

Oferta MBDA bazata pe MICA VL – Sursa: indiandefensenews.in

Indienii au tras paiul cel mai scurt in materie de tehnologie militara. In ciuda unor bugete consistente puse la bataie pentru achizitii, indienii au fost mai intotdeauna faultati de propriile alegeri geopolitice. Insistenta de a se pozitiona ca un Gica-contra fata de SUA si furnizorii americani, pe motivul ca acestia ar vinde si Pakistanului, a facut ca India sa ramana cantonata mult timp la echipamentul rusesc. In cazul in care doreau diversificarea arsenalului – adica cresterea calitatii, pentru a spune adevarul, indienii se puteau baza intr-o oarecare masura pe fosta Metropola si mai ales pe Franta.

In domeniul rachetelor aer-aer, India a fost unul din cei mai fideli clienti ai francezilor, folosind la timpul lor Matra Super 530, Magic I si Magic II, inlocuindu-le mai tarziu cu MICA, printr-un contract-mamut, la care s-a adaugat ulterior o comanda pentru ASRAAM. Greu de gasit niste clienti mai buni pentru MBDA decat indienii.

Tocmai din acest motiv, atunci cand India a dorit sa achizitioneze un sistem de rachete cu raza scurta, lansate de la sol/nava, pentru dotarea celor trei Arme (Aviatie, Marina si Forte Terestre), MBDA era din nou in pole-position, cotata ca mare favorita cu MICA. Fortele Terestre se gandeau la scoaterea din serviciu a SA-8 si SA-6, Aviatia dorea sa inlocuiasca SA-3 si SA-8 (de remarcat ciudata decizie de a aloca SA-8 si Aviatiei, nu doar Fortelor Terestre) iar Marina vroia ceva mai bun decat Barak-1.

In 2007 MBDA a venit cu o propunere ce acoperea toate cerintele, inclusiv cele de transfer tehnologic, intr-un program numit Maitri. Se urmarea dezvoltarea unei noi rachete, proiectata pe baza MICA insa cu anumite componente indiene. Initial s-a discutat crearea unui joint-venture insa se pare ca pana la urma s-a convenit asupra productiei intr-o companie 100% indiana Bharat Dynamics Ltd. Nu doar modul de cooperare ar fi fost un punct foarte discutat ci si (sau mai ales) pretul. Aici istoria bogata a colaborarii dintre cele doua parti a avut un impact negativ, indienii fiind chinuiti de amintirile contractului pentru MICA aer-aer, in valoare de EUR1bil pentru 493 de rachete. Cele doua milioane de Euro per racheta reprezentau un pret foarte mare, greu de justificat doar prin plata offset-ului de 30%.

Cert este ca Maitri a fost tras pe linie moarta si indienii s-au apucat de proiectarea unei rachete cu raza scurta-medie numita Akash. Pe scurt, Akash este un SA-6 indian fara senzorul de auto-dirijare semi-activ radar deci o racheta (tele)comandata de la sol in toate fazele zborului. Oricat de primitiv ar fi sistemul – acum abandonat aproape in totalitate de ceilalti producatori mai ales pentru sistemele noi – indienii l-au facut sa functioneze oarecum satisfacator si l-au propus pentru auto-dotare.

Akash - Sursa: wikipedia.org

Akash – Sursa: wikipedia.org

 

Aviatia a cumparat cele mai multe sisteme, declarandu-se oarecum multumita de performante. Pentru completare, acolo unde a fost nevoie de un SHORAD adevarat, cu senzori de auto-dirijare, s-a optat pentru SPYDER, rivalul direct al MICA VL. Fortele Terestre au cumparat Akash doar in cantitati simbolice, fiind nemultumiti de performante si au deschis o competitie pentru achizitia unor SHORAD-uri moderne, la care au fost invitati sa participe Rosoboronexport, Rafael si Saab. Din nou e de notat absenta MBDA cu MICA. Motivul pentru care favoritul cert de mai inainte a fost exclus din competitiile Aviatiei si Fortelor Terestre nu este cunoscut insa indienii trebuie sa fi fost foarte suparati.

A ramas de caruta Marina, care inca nu are o varianta pentru inlocuirea Barak-1, acestia concentrandu-se in ultimul timp pe proiectul Barak-8, facut in cooperare cu israelienii. Totusi, Barak-8 este o racheta cu raza medie-lunga in timp ce pentru inlocuirea Barak-1 este necesara o racheta cu raza scurta asa ca indienii s-au intors la MBDA. Domneste insa confuzia asupra ofertei asteptata de indieni: pe de o parte MBDA ofera un sistem clasic, bazat pe VL MICA, cu o raza de actiune de 15km iar pe de alta parte, indienii de la DRDO (Defence Research and Development Organisation) vor sa construiasca tot cu ajutorul MBDA o racheta “noua” care sa aiba o raza de actiune de 40 de km – performanta extrem de ambitioasa pentru o racheta de 100 de kg. Alegerea pare sa fie intre o racheta deja matura dar cu raza mai mica de actiune si una mai performanta insa cu un risc mult mai mare.

Proiectul DRDO+MBDA - SRSAM - Sursa: brahmand.com

Proiectul DRDO+MBDA – SRSAM – Sursa: brahmand.com

 

Cel putin MBDA stie ca, indiferent de alegerea Marinei, va castiga ceva.

Pana atunci MBDA incearca sa-si diversifice oferta cu rachete anti-tanc si anti-nava, dupa cum se arata intr-un comunicat al companiei:

Larsen & Toubro şi MBDA au format un joint-venture pentru dezvoltarea unor sisteme de rachete sofisticate
Ca o recunoaştere a iniţiativei avangardiste a Guvernului Indiei de a urmări dezvoltarea locală a sectorului de apărare în cadrul programului „Fabricat în India”, Larsen&Toubro (L&T), conglomeratul multinaţional de inginerie şi apărare al Indiei, împreună cu MBDA, lider mondial în sisteme de rachete, au format un joint-venture pentru a dezvolta şi furniza rachete şi sisteme de rachete cu scopul de a satisface potenţialul crescut de cereri al forţelor armate din India.
Joint-Venture-ul numit L&T MBDA Missile Systems Ltd va opera dintr-un centru dedicat, care va include integrare pirotehnică şi facilităţi finale de checkout. Acest centru de operare este aşteptat să fie incorporat la jumătatea lui 2017 după aprobările necesare.
L&T va deţine 51% din companie iar MBDA 49%, în total acord cu normele de politică ale Investiţiilor străine directe în India (FDI). Compania va fi înregistrată în India şi va activa ca o companie indiană, supusă legilor Indiei. Joint-venture-ul se va concentra pe oportunităţile de business în domeniul rachetelor şi sistemelor de rachete şi identificarea de prospecţi în cadrul proiectelor Buy Indian (IDDM al Indiei) şi Buy&Make Indian din cadrul programelor de achiziţie în domeniul apărării.
Decizia de a formaliza acest parteneriat, un reper pentru L&T şi MBDA în lunga lor relaţie, a fost luată după o evaluare extinsă şi după identificarea unei puternice sinergii între cele două companii. L&T şi MBDA au colaborat şi s-au parteneriat pentru co-dezvoltarea şi producerea unor sub-sisteme majore implicând tehnologii complexe şi sisteme de arme sofisticate precum lansatoarele de rachete MICA şi segmente ale corpului aeronavei, inclusiv unitățile de acționare de comandă pentru comenzi ale Ministerului Apărării din India.
Pentru că au dezvoltat o relaţie puternică bazată pe încredere mutuală, L&T şi MBDA au hotărât evoluţia parteneriatului în cadrul unui joint-venture dat fiind mediul politic favorabil în sectorul apărării din India. Ambii parteneri din joint-venture au un trecut de încredere ca furnizori pentru Forţele Armate din India – prin furnizarea de sisteme de arme şi soluţii de apărare pentru suprafaţă, mare şi aer. Pentru început, noua companie va căuta să dezvolte şi să furnizeze rachete ghidate anti-tanc aflate la a cincea generaţie (ATGM5s), rachete pentru bateriile de coastă şi pentru drone ţintă de mare viteză.
L&T a livrat o serie de sisteme de lansare, sisteme de control pentru trageri şi corpuri de aeronave/sub-sisteme pentru diferite tipuri de programe pentru armament (rachete/torpile), în calitate de parteneri de dezvoltare şi agenţie producătoare. Prin combinarea capabilităţilor noastre de fabricaţie şi integrare a sistemelor cu excelenţa tehnologică a MBDA, vom putea livra de acum înainte sisteme complete de rachete care până acum erau importate, şi care vor îndeplini în acelaşi timp cerinţele forţelor armate indiene din cadrul programelor.
Preşedintele executiv al grupului L&T, domnul A M Naik, a comentat: „De peste 30 de ani suntem parteneri de încredere pentru Marina Indiană şi pentru Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cercetare în domeniul apărarii, dezvoltând, producând şi livrând sisteme complete de armament şi platforme, sisteme de senzori şi sisteme de control pentru comandă. De-a lungul acestei perioade am lucrat îndeaproape cu Ministerul Apărării şi diferitele sale armate pentru a dezvolta şi livra împreună soluţii de apărare de ultimă generaţie.
CEO-ul MBDA, Antoine Bouvier, a declarat: “Strategia noastră de business în India a fost dintotdeauna concentrată pe formarea de parteneriate solide, nu doar cu forţele armate, ci şi cu industria indiană. Aceasta a implicat transferul de tehnologie şi producerea de produse sau componente împreună cu departamentul de achiziţii al Indiei, dar şi stabilirea de parteneriate cu sectorul privat indian, incluzând companii mari şi mijlocii. Crearea acestui joint-venture este un progres natural al strategiei noastre de parteneriat. Cu L&T suntem convinşi că am găsit partenerul ideal în India”.

E posibil ca noua MMP sa fie la baza ofertei pentru rachetele antitanc.

MBDA MMP - Sursa: stratpost.com

MBDA MMP – Sursa: stratpost.com

 

Cat despre rachetele pentru bateriile de coasta, greu de spus daca se are in vedere Marte sau Exocet.

 

Both comments and pings are currently closed.

8 Responses to “MBDA inca spera in India”

  1. LaCuscaPSD says:

    Deja ca indienii au luato in bot cu avioanele rusesti….acuma se mai gandesc cand e vorba sa cumpere ceva…Pentru Romania ideal ar fi MEADS…totu ldepinde de ministrul apararii Dragnea…

  2. Raptor says:

    Am o curiozitate daca rusii sau ciainizii au oferit vreodata offset ca astora din occident le cer toti offset cat mai mare si transfer de tehnologie.

    • admin says:

      Daca e sa-i luam pe chinezi, pe unde vand ei nu prea e industrie care sa beneficieze de transferul de tehnologie. Cat priveste offsetul, nu prea se incurca ei cu fineturi comerciale de genul asta, ei au perfectat deja arta platii prin barter sau contra licentelor de exploatare a resurselor minerale. Sau mai construiesc cate o autostrada/cale ferata/port si dupa aia iau din taxele de tranzit, se poate considera ca un fel de offset si asta.

      Cat despre rusi, in principiu e voba de licente vandute la lumina zilei, nu prin offset. India e cel mai bun exemplu.

      • Raptor says:

        Da bre, dar in afara de ciainizi care au facut Su-27 acum multi ani si mai recent Mi-171, si indieni cu al lor Su-30MKI si T-90 nu am mai auzit de altii sa fi obtinut licente rusnace. Ce-i drept nici nu prea au fost altii sa comande numere mari si altii care au luat cantitate din qcelasi produs au facut-o pe transe si nu cu un plan de la bun inceput pentru un numar mare obtinut din mai multe transe ci prin contracte separate. Singurii care s-ar mai fi incadrat ar fi fost UAE cu BMP-3 (draq stie ce au avut aia in cap) si sauditii cu T-90 (draq stie ce au avut si astia, probabil s-au molipsit unii de la altii), sper sa nu ma insel cu sauditii si T-90.
        Ar mai fi Algeria care a obtinut licenta la T-90, cred ca varianta MS, dar asta dupa ce au cumparat inainte vreo 500 si si mai inainte cumparasera la bax T-72 si tot aceiasi algerieni care opereaza cateva zeci de Su-30 vor sa mai ia alte cateva zeci de Su-30/35 plus alte cateva zeci de Su-34 si nema licenta la astia de suhoaie.

        Deci…

        • admin says:

          Pai si nu sint de ajuns? Totusi T-72/90 si Su-27/30 ar fi cam cele mai bune produse ale lor si tot au vandut licentele. In afara de China si India nu vad pe altcineva interesat si capabil sa plateasca licentele rusesti. Iar in ultimul timp nici chinezii nu mai sint interesati chiar de orice. De offset rusesc n-am auzit.

  3. Iulian says:

    India e acel loc unde lucrurile se intimpla atunci cind… se intinmpla. Cam ca la noi.

    Le trebuie 20 de ani sa se decida pentru o racheta anti tanc. Exista o noua generatie de rachete, dar nu pot opri discutiile pentru ca ar mai dura 20 de ani. Asa ca vor cumpara vechea racheta si apoi vad ei cum ii fac upgrade.

    Namasthae.

    • admin says:

      Diferentele intre ei si noi ar fi cam asa:
      -dupa discutiile alea lungi, ei totusi cumpara
      -cumpara lucruri noi
      -cumpara licente

      • Iulian says:

        Nu am incercat o comparatie si nici prin cap nu imi trece sa o fac pentru ca e in defavoarea noastra. 🙂