Iar au inceput cehii

V-AR - Sursa: v-ar.cz

V-AR – Sursa: v-ar.cz

Secretul devoltarii incredibile a productiei de armament usor in Cehia interbelica a fost existenta unui numar serios de armurieri-inventatori si a competitiei dintre producatori. Chiar si proiectele “perdante” local isi gaseau calea spre export, sau macar incercau asta. Concurenta dintre uzine a fost “calmata” fortat in anii comunismului si legislatia mai restrictiva in privinta detinerii de arme de foc dar mai ales a “surubarelii” in ateliere private, a dus inevitabil la rarirea armurierilor amatori.

Lucrurile au inceput sa revina la normal si asta se vede, paradoxal, cel mai bine intr-o zona mai putin cunoscuta. Toata lumea a auzit de CZ 805 BREN, noua arma de asalt a Cehiei. Unii stiu si de proiectul concurent al celor de la CZW, prezentat aici. Dar foarte putini au auzit de celelalte noi arme de asalt ale cehilor.

Ca in vremurile trecute, atunci cand nu se mai pot vinde arme la intern, cehii se gandesc cum sa exporte. Si cea mai buna metoda de a patrunde pe cea mai mare piata de profil este sa intri in randul producatorilor de clone AR15.

Pavel Vosátk e o compania nascuta in 2006 al carui produs principal este pusca semiautomata V-AR. Cutia mecanismelor este prelucrata din duraluminiu folosit inclusiv in industria aero (7075T6) in timp ce tevile sint importate din Germania, fiind produse de Lothar Walther. Pavel Vosátk este deci la nivelul unui atelier mai bine dotat insa nu are toate capacitatile de productie pe care le-ar avea la dispozitie un producator cum este Cugirul. Rezultatele sint insa incomparabile.

V-AR - Sursa: v-ar.cz

V-AR – Sursa: v-ar.cz

 

Sistemul de imprumut de gaze este in mod vizibil copiat dupa HG G36 asa ca V-AR ar fi un concurent direct pentru HK416. Arma este produsa in 5 calibre diferite (5.56×45, 9×19, 7,62×39, 300 Whisper, 300 AAC si 6,8 SPC), inca doua fiind in teste (7,62×51 si 5,45×39).

PROARMS ARMORY este o alta companie din Cehia ce produce o clona AR-15, PAR Mk3, primul model fiind lansat in 2008. Este construita din acelasi aliaj de duraluminiu ca si V-AR, si foloseste aceleasi tevi germane Lothar Walther.

PAR Mk3 - Sursa: proarms-armory.com

PAR Mk3 – Sursa: proarms-armory.com

 

Sistemul de imprumut de gaze difera insa fata de V-AR si este – ochiometric – o alegere mai putin fericita. Este disponibila doar in 5.56×45. Cu preturi cuprinse intre EUR1,700-1,900, este clar destinata nisei high-end a pietei AR15.

La final LUVO, urmasa pe linie directa a ČZ Strojirna, initial ČZ Strakonice, una din companiile interbelice. Nu mai este vorba deci de un simplu atelier, uzina LUVO avand un portofoliu serios de pistoale, arme de asalt si de precizie. In zona AR15, LUVO produce o serie de copii dupa sistemul original dar are si un model cu piston, LA-15.

LA-16 - Sursa: LUVO

LA-16, sistemul original AR15 – Sursa: LUVO

 

Lista calibrele in care sint disponibile clonele AR15 ale LUVO este impresionanta: 5,56×45, 7,62×39, .300 AAC Blackout, 7,62×51, 6,8 SPC, 7,5 Swiss, 6,5×55, 9mm Luger, .40S&W, .45ACP.

Ideea cehilor e clara: daca tot e sa fii dependent de piata SUA, macar sa te pozitionezi pentru calitate si profit maxim.

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

52 Responses to “Iar au inceput cehii”

  1. cipy28 says:

    aloooo…cugirul..on?receptie?astia tot la arhaicul ak 47 au ramas..in curand vor face contracte cu muzeele din toata lumea..frumoase puscoace mai scot astia..modernizare.,diversificare,noutati,asta e cheia succesului..

  2. stelian says:

    @nu intelegi cipy28, “nu suntem lasati”…”altii” nu ne vor puternici, samd

  3. Ilie says:

    Poate se uita dar Cehia este cea mai industrializata tara din UE. Cam prin orice comuna mai mare gasesti un strung si o freza (manuale) si oameni care chiar stiu sa le foloseasca, nu doar sa se uite la ele. Ca sa nu mai zicem ca o pondere buna a utilajelor de prelucrare prin aschiere de precizie cumparate in era comunista erau de origine CEHOslovaca.

    Cu alte cuvinte Cugirul nu are nici o scuza ca nu realizeaza niste prototipuri macar. O bucata de duraluminiu tot se gasea, o teava se putea imprumuta de la o alta arma daca nu sunt bani pt asa ceva si se realizau nspe prototipuri. Dar e greu cu munca si mai ales cu gandirea. Pe sistem “noi muncim, noi nu gandim” si “nu suntem lasati”.

    • admin says:

      La cate uzine mecanice cu “productie speciala” s-au inchis in Romania sau si-au redus productia, nu au nici macar scuza lipsei de utilaje.

      Nu au nici scuza ca nu stiu sa fabrice “carcase de plastic”, aluminiul pare sa fie preferat de majoritatea armelor moderne pentru jumatatea superioara a cutiei (cu mici exceptii) si chiar pentru jumatatea inferioara (cu mult mai multe exceptii, e adevarat). Per total, o arma construita 100% din aluminiu nu ar fi atipica in momentul de fata si daca nici asta nu stiu sa prelucreze atunci sa-i lase pe cei de la Romaero. Sau Aerostar. Eventual Cugirul sa furnizeze tevile.

      Problema reala e ca nu exista proiectanti care sa stie mai mult decat sa modifice niste modele deja asimilate asa ca nu se poate face saltul. Ramane ca vreuna din companiile mai mici sa incerce ceva dar prea multe sperante nu sint, n-a miscat nimeni nimic in domeniul asta.

      • albert says:

        Adevarat,problema reala a Romaniei a fost si este resursa umana de inalta calificare,nu uzinele in sine.Proiectele de arme facute probabil si cu ajutorul celor de la compartimentul design devin adevarate bijuterii :
        http://www.thefirearmblog.com/blog/2016/06/14/slovakian-9mm-frankencarbines/

      • mihais says:

        Fratili meu,cum faci firma mica,care sa proiecteze si sa fabrice arme.Tehnologie este,cateva zeci de mii de euro pt inchiriat utilaje sunt.
        Dar cum rezolvi sa vinzi cand nu ai nici o conditie favorabila dpdv al legislatiei.Si nici o piata.
        Exporturi merg,dar pana intri pe o piata americana suprasaturata si in scadere,macar sa platesti curentul si cei cativa angajati.

        Pt asta e nevoie de piata interna,unde suntem un glorios zero.Vivat comuismul.

        Asa,de chestie,daca vreau un AK semiauto facut de Cugir pt placerea mea,mai bine il iau din Cehia.

        • admin says:

          Cum platesti curentul si cei cativa angajati pana obtii un contract (intern / extern) e o problema generala a oricarui startup, nu e ceva particular industriei de aparare. Dupa cum se vede, startupuri apar si platesc angajatii in primele luni din imprumuturi sau banii investitorilor. Nu e necesara nici o inovatie pe partea asta.

          O firma mai mare, cu obiect de activitate diferit (exemple din ind. aero) ar putea sa faca asta ca un proiect pilot, facut in timpii morti, cu mai putini bani decat o firma mica ce ar lua-o de la zero.

          Legislatia e o problema dar cum sa se schimbe daca nimeni nu-si pune macar problema?

          • mihais says:

            Pai e simplu.Ca sa faci si sa autorizezi un amarat de poligon te freaca si te indoaie cu conditii care de care mai aberante.Organele statului trag pe un camp cu un deal in fata si gata,dar alea nu-s autorizate pt prostimea care ar vrea sa inchirieze pt distractie.De fapt stai,nu ai voie sa tragi de amuzament cu orice.Poate doar cu arma ce nu are ASPECT de arma automata.Nu ai voie sa reincarci cartuse,activitate permisa pe vremea comunismului.
            Ca sa faci firma ce produce arme nici nu vreau sa ma gandesc ce ar insemna ca nervi si bataie de joc.

            Daca vreodata as avea chef sa strang cativa baieti talentati si sa inventez un nou kalash,deschid o firma in Slovacia.

            Iar daca nu as avea ce face cu careva milioane de euro,as cumpara Cugir.

          • admin says:

            Milioane de euro? Au dat faliment alte “uzine mecanice”, le iei la pret de fier vechi asa cum a fost cazul la Dragasani parca. In afara de forja de tevi, nu ai nevoie de nimic altceva. Eventual faci ce au facut cehii si cumperi/importi tevile. Nu stiu cum e cu autorizatia, daca e transferabila sau nu si in ce conditii.

          • dany says:

            Io* nu cred ca aveti loc de altii chiar daca sa zicem ca plusati mai mult decat ofera unii pe Cugir… Scrie clar pe abonament…. :)
            Cat despre poligon mister @mihais cum sa ti zic eu…juma’ din romani au o privire din aia resemnata de parca ar fi pe post de tinta in poligon…

  4. gsg9 says:

    nuntzeleg de ce va agitatzi, noi avem akmul clasic cea mai buna arma din lume, totzi talibanii si parisienii o prefera, la ce sa mai inovezi ceva daca ai deja cea mai buna arma

    cehii sunt nebuni, daca le place sa se agite treaba lor, daca reusesc sa mai si vanda bravo lor, 9 nu ne trebe complicatzii inutile, nici armatei nu le trebe, so…

  5. alkxz says:

    ”Secretul devoltarii incredibile a productiei de armament usor in Cehia interbelica …” a fost existența Skoda care era poate cea mai importantă componentă a industriei austroungare de armament!

    • admin says:

      armament usor. Nu Skoda, ei produceau armament greu.

    • Ilie says:

      Secretul dezvoltarii in perioada interbelica a fost educatia, in speta cea tehnica. Adica ingineri adevarati nu doar cu patalama.
      Si astazi tot baza aia ramane, ca nu e har dat de la Dumnezeu.

  6. Tedy says:

    Apropo, ce se mai aude de akm-ul acela tip arbaleta, unic in lume ca solutie ambidextra, a cwlor de la Cugir? Il mai tin in teste vreo 10-15 ani, pana sa il prezinte in forma/varianta finala?

  7. cipy28 says:

    POI CONTRACTE AU AVUT CEI DE LA CUJIRRRR…chiar destul de bune..in valoare de cateva zeci sau chiar sute de milioane de dolari in sua..deci bani de platit cativa angajati si curent au fost..si sunt in continuare..ceva investitii modernizari sa u facut?cred ca nu putem sa ne bazam in anul de gratie 2017 i continuare pe arhaicul pm md 86..totusi..lumea armelor a evoluat..:)))poate oprivatizare sau asociere cu ceva firme ar fi o solutie+export+dotarea armiei romanesti cu noutatile scoase..?dar nu cred ca intereseaza pe cineva chestia asta..avem in continuare de sifonat banii pe prouiecte de autostrazi inexistente mai scumpe ca in alpii elvetieni,spitale disparute dar platite ca in dubai..etc..

  8. xv says:

    am intrat in seara asta pe siteul Cugirului, parca timpul a incremenit acolo, e exact senzatia aia de CEC din anii 90 sau de hotel cu mobilier din anii 80.

    chiar, stie careva, la capitolul arme de vanatoare s-au mai miscat? ar avea si acolo o paine serioasa de mancat atat in tara cat si afara.

    • mihais says:

      Au avut ceva tentative in anii 90.Niste porcarii.Si lasate in stadiul de porcarii.

      In rest,nu ii vezi la nici o expozitie pe afara.Q.E.D
      Tot ce vezi sunt “iesirile” pe plan intern,cu niste ruginituri (literalmente) nefinisate ca lumea,puse pe o plasa de camuflaj prafuita(literalmente).Cu exponate “secrete” ,nu ai voie sa pui mana,doar privesti de la distanta si niste plictisiti ocupati sa respinga pe oricine.
      E acolo o maxima durere in 3 litere si nici o dragoste de meserie.

      • Tedy says:

        Poate ca solutia ar fi privatizarea pt Cugir si realizarea unei noi fabrici, de stat, de la zero. Angajati si instruiți oameni tineri si aduse utilaje moderne. Undeva langa un oras mare pt a depasi inconvenientele unui oras mic, din perspectiva carierei si a familiei. Traininguri prin lumea civilizata. Platiti bine, in functie de performante. Organizarea unui concurs de solutii, la nivel international, pt o noua arma si produsa local. Poate proiecteaza niste cehi destepti ceva modern daca romanii nu au inspiratie. Colaborari cu mediul universitar in cercetare.
        Nu cred in solutia de a prelungi boala celor de la Cugir. Numai simpla pretentie de a produce o arma ‘suta la suta de conceptie romaneasca’, care in fapt este un AK, mi se pare dovada unui imens diletantism. Poate gresesc totusi si or fi motive intemeiate pt lipsa lor de viziune.

        • admin says:

          Se mira si altii de lipsa de viziune de la Cugir, interviu cu dr. ing. Nicuşor MIHAI, director comercial la CN ROMARM şi administrator special la Fabrica de Arme şi Uzina Mecanică Cugir in 2013, am mai postat fragmente si cu alta ocazie dar e cea mai buna analiza a Cugirului pe care am gasit-o pana acum:

          Asta ţine şi de conceptul managerial de la nivelul entităţii economice: exista tendinţa unora de a se mulţumi cu puţin şi a nu avea interes pentru viitor, şi sincer nu vreau să jignesc sau să fac reproşuri, este doar o constatare personală, cred că s-a ajuns la un nivel prea mare de blazare de dezinteres mai ales că aşteptăm comenzi, contracte din partea Romarm dar ieşim în întâmpinare doar atunci când ne convine. Desigur o să se reproşeze că sunt costuri mari de producţie dar dacă se iau măsuri se poate. Îmi amintesc de reclama cu “dacă vrei poţi!“, dar la Cugir nu se aplică şi este deranjant pentru mine ca şi cugirean, ca om al oraşului, ca unul care am avut funcţii manageriale la Cugir şi cred că cunosc uzinele, să primesc răspunsuri de tipul “nu ne interesează această comandă”, sau şi mai deranjant să percep atitudinea unora care te învaţă “cum să faci ca să nu faci“.

          Aş aprecia că la UMC este un conservatorism uneori dus la extreme pe când la FAC este vorba uneori de optimism exagerat, aşa că un mix ar fi o soluţie bună, în opinia mea.

          Şi ca să punem punct şi speculaţiilor de orice natură trebuie să se cunoască că există comenzi, există şi restanţe la comenzi, există şi reclamaţii calitative care induc costuri.” “Chestiunile de respectare termene, încadrare în costuri, respectarea cerinţelor de calitate impuse ţin exclusiv de conducerea Fabricii de Arme.

          La Fabrica de Arme nu am cunoştiinţă de vreun produs nou, acest lucru fiind un risc asumat de actuala conducere.” – Asta apropo de noua arma de asalt romaneasca.

          Deocamdată flexibilitatea în producţie este inexistentă, producţia fiind anchilozată în manufacturarea vechiului, dar rezistentului AK în diversele sale forme. Am discutat cu directorul general al FAC şi cred că este în asentimentul meu că dacă nu apar produse noi situaţia nu se poate îmbunătăţi substanţial.

          • Tedy says:

            @admin
            Cu asta, din pacate, cred ca ai spus totul..

          • Ilie says:

            BIG LIKE :)))

          • gsg9 says:

            bre, io v’am zis mai sus ca astia fabrica cea mai buna arma din lume, batranescul akm, inca folosit de toata lumea buna inclusiv de activistii pt democratzie din al’parisi sau de talibanii care impusca la americanii cei rai si ultra’mega’uber’echipatzi

            deci astia care asteptatzi de la cugir compozite si aliaje si TrackingPoint trebe numa sa mai avetzi putzintica rabdare…

          • xv says:

            sunt ambele pe profit, au primit comenzi de la americani si sauditi pt niste unii care nu stiu sa citeasca si un pix li se pare cea mai jmekera tehnologie.
            treaba e ca in epoca iPhone, pixul e la fel cum era pana cu toc pana a aparut tiparul.
            vestea buna e ca au bagat si bani in investitii.

            http://www.cugirinfo.ro/fabricile-cugirene-producatoare-de-armament-si-munitie-au-acoperire-cu-comenzi-si-contracte-incheiate-pentru-acest-an-15305.html

            “Anul trecut, toate comenzile şi contractele au fost onorate la termen, peste 90% din producţie mergând la export, pe diverse pieţe, iar 2017 va fi un an la fel de bun pentru societate”, ne-a declarat ing. Romulus Micu – directorul general al SC Uzina Mecanică Cugir. El a ţinut să precizeze că în 2016 unitatea a beneficiat de dotarea cu două utilaje CNC, iar pentru 2017 are în planul de retehnologizare investiţii pentru încă două maşini unelte cu comandă numerică (CNC). Micu a mai afirmat că la începutul acestui an, toţi cei 1.200 de salariaţi ai societăţii au primit tichete de masă majorate la 150 de lei/salariat. La rândul său, directorul general de la Fabrica de Arme, ec. Graţian Suciu, ne-a relatat că societatea pe care o conduce are peste 900 de angajaţi, care produc o gamă variată de calibre, armament destinat trupelor armate, trupelor cu destinaţii speciale, dar şi pentru piaţa civilă americană („Century Internaţional Arms”), partener tradiţional al societăţii. „Am avut un an 2016 bun, poate cel mai bun dintre ultimii, ne-am îndeplinit obligaţiile contractuale şi am realizat profit. Şi anul 2017 se arată la fel de promiţător, cu contracte asigurate pentru întreaga perioadă. Suntem preocupaţi de noi investiţii prin care să retehnologizăm unele sectoare de producţie care necesită aceste dotări”, susţine Suciu.”

          • mihais says:

            Io is curios de altceva.Peste 90% la export.Deci intre 0.00001 si 9.999(9) e la intern.Unde or fi astea?A cumparat cineva ceva?

      • xv says:

        la prima sau a doua expozitie militara din Ro am stat niste minute bune de vorba cu niste ingineri de la Cugir, faceau apologia mitralierei cal 12,7 mm cu afet pe roti si greu m-am abtinut sa nu rad.
        i-am intrebat daca au de gand sa produca o mitraliera usoara, care sa nu te rupa cand o cari si sa poata fi utilizata si fara cracane, din picioare. au zis ca nu e cerere.

        • admin says:

          De la bun început o spun cu tărie că produsele noi sunt viitorul şi chiar supravieţuirea celor două uzine. Şi aici este un plus pentru Uzina Mecanică care a asimilat un produs nou ce este deja pe piaţă. Vă spun sincer că este primul produs nou după ani de zile şi este meritul actualei conduceri a UMC pentru curajul şi iniţiativa executării acestui produs pe care deja l-am promovat la export pe piaţa europeană şi pe o altă piaţa importantă şi este un produs care ţine în viaţă uzina. Şi tot la UMC este în lucru prototipul unui nou produs, proiect dezvoltat în colaborare cu o firmă privată şi iată că parteneriatul stat – privat îşi arată roadele la Uzina Mecanică din Cugir.

          Sa inteleg ca produsul nou care tine in viata UMC nu e prototipul Gepardului anti-material, ci altceva. N-am remarcat nimic cu adevarat nou in catalogul lor, daca nu cumva se refera la conversia DShK la .50.

          • Tedy says:

            @admin
            Daca interviul e din 2013, produsul ‘nou’ o fi M-10? La noi ‘nou’ nu inseamna in mod necesar un produs de conceptie noua, ci poate fi un produs vechi, dar cu unele modificari.

          • admin says:

            @Tedy: Era totusi vorba de un produs nou al UMC (care fabrica mitraliere), nu de FAC (armament usor).

          • Tedy says:

            @admin
            Atunci sunt curios sa vad despre ce e vorba. Daca era nou in 2013, cum de nu a aparut inca in public?

          • admin says:

            Ma gandesc ca e vorba de DShK in .50. Adica un produs “nou”, de numai 80 de ani. Recalibrarea la .50 e probabil mid-life upgrade.

        • admin says:

          Prin “mitraliera usoara” te referi la o mitraliera de calibru mai mic de 12,7 dar mai mare decat 7.62 sau la una de 12,7/.50 care sa fie suficient de usoara pentru a fi utilizata din picioare?

          • radu says:

            Nu vreau sa ma bag peste Xv dar cred ca se refera la o mitraliera de 7,62 (x51, poate), mai usoara decat actuala mitraliera de companie (care oricum e mai usoara decat echivalentul ei “vestic” GPMG / FN Fal si ce variante mai au) si nu la 12,7. Poate ceva materiale compozite mai usoare in diverse parti sa ajute la o reducere a greutatii

            Nu prea vad cum ai trage cat de cat rezonabil (de fapt e foarte greu de crezut ca ai putea mentine controlul reculului la foc automat, poate doar cu un exoschelet din ala) din picioare, fara cracan, cu una de 12,7.

          • xv says:

            concret i-am intrebat de ce nu fac ceva gen M60e3 sau Minimi

          • admin says:

            Pana la urma vad ca au scos ceva in genul ala.
            Site-ul Romarm e la fel de prost ca cele ale “filialelor”. Se vede cine e proprietarul.

          • xv says:

            Am vazut cateaua varianta “comando”, a aparut la cativa ani, deci era cerere. Nu e rea, au redus lungimea tevii, au schimbat patul, daca foloseau si ceva plastic sau aluminiu, o cutie pt banda mai compacta si un maner-uluc…
            Sa fie bine, ca sa nu fie rau vb aia :).

          • alkxzs says:

            păi mitraliera de tip PK, Mitraliera md. 66, pe care o fac românii nu e cu mult mai rea decât ”M60e3 sau Minimi”, problema e că nu au reușit să o treacă pe calibrul 7.62×51 NATO, cum au făcut polonezii!
            și dacă ar vrea să facă ceva deștept să fie măcar la nivelul NEGEV israelian care poate folosi chiar și încărcătoare de GALIL, M16 și care își poate schimba țevile de la 7.62 la 5.56, la fel ca și MINIMI 3!

  9. Tedy says:

    Ce nu inteleg eu este urmatorul fapt. Daca exista o asa nemultumire a Romarm fata de Cugir, de ce nu se ‘reformeaza’ din temelii conducerea si intreaga fabrica, odata cu ea. ‘Statul’, (guvernul,mapnul, ministerul economiei, csatul, tot felul de oficiali, politici si politruci, alesi ori numiti), o fi surd la nemultumirile Romarm?

    • gsg9 says:

      atat timp cat vinde si face profit nu vad de ce s’ar baga si pe unde se baga ‘Statul’ in general se cam alege praful

      daca unii reusesc sa traiasca producand chestii clasice low-end asta e, daca le merge afacerea if ain’t broke don’t fix it daca exista cererere pt asa ceva si nu’i intereseaza altceva

      te apuci sa’i mai zapacesti in final poate nu reusesti decat sa’i falimentezi

      te apuci sa’i “reformezi”, dai afara, aduci altzii, ai utilezi cu ultimele masini numerice, CAD/CAM, forje, compozite, aliaje ce dracu le’o mai trebui, se apuca sa studieze, proiecteze, fabrice prototipuri si dupa aia ce fac cu ele

      cui le vinzi, ca astia din garzile patriotice au importat 100 de arme pt SOF si gata, restul stau cu “vechiul, dar rezistentul AK în diversele sale forme”

      ar fi interesant de stiut cate clone/variatziuni sofisticate au vandut cehii si cate ragalii au vandut astia de la cugir si care sunt profiturile

      • Tedy says:

        Da. Ar fi interesant de stiut. Totusi, cam toti ‘copiatorii’ de Ak, (care se respecta, cat de cat), mai au si cate un proiect ceva mai modern la activ.. dar, in fine, astia suntem, cu astea defilam. Ne place ‘vintage’ si sanatate buna.

      • admin says:

        Problema e asta (din acelasi articol): “Un scenariu de groază ar fi schimbarea legislaţiei în SUA, lucru care s-a întâmplat deja în două state americane care nu mai permit importul de arme tip AK, sau dacă s-ar deschide importurile din China etc. lucru pentru care în acest moment nu suntem pregătiţi.

        • mihais says:

          Scenariul de groaza e scaderea pe cale naturala a pietei americane.A venit Donald,nu mai ameninta amendamentul 2,nu mai e graba sa faci stoc de arme de 200$ cumparate cu 700,vezi ak de cugir.
          Produsul nou facut cu o firma privata e o versiune pt piata americana a vechiului rezistent in diferite forme,unde au pus in fine pat de M4 si ceva sine.Nu a durat decat 10 ani pt un r..t pe bat,dar limbajul bombastic de lemn e A Klasse.

          Gepard ciuciu.Pt ce asa ceva?

          Daca vrei sa vezi ce e cu concurenta cand nu te sodomizeaza birocratia statului comunist,vezi la slovenii de la Arex.Au facut aia o mandrete de copie de Sig ,doar ca mai ieftina si buna :) si o chestie interesanta pt M70,adica ak-ul iugoslav.

          Faza e ca nu trebe inventata roata.In domeniul armelor de infanterie pana la aparitia munitiei fara tub,nu mai ai ce inova.E vorba doar de modificarea armelor pt accesorii si ergonomie.

        • alkxzs says:

          în realitate lucrul ăsta este destul de puțin probabil!
          singura chestie care i-ar distruge pe români ar fi interzicerea tuturor importurilor de arme din România
          până acum românii exportă în America pentru că au prețuri mici, la fel și profitul lor pentru fiecare armă (sau țeavă +mecanism) este destul de mic!

  10. radu says:

    E clar ca ar trebui sa se uite si spre viitor, dar si acolo cred ca o modernizare mai serioasa a sistemului AK ar fi inca cea mai valabila solutie pentru o arma de asalt. Chiar daca ceva mai vechi decat AR sau HK e inca cea mai fiabila, simpla si ieftina arma, si cu ceva ajustari si modernizari tine aproape si ca precizie.

    Pana si rusii au revenit la asta cu AK-12 sau cum ii mai zice acum, desi au testat si variante ceva mai diferite.
    Mai degraba umbli la munitie (plus, desigur, sisteme de ochire optice, amortizoare).

    In schimb o noua PSL cred ca ar fi o idee foarte buna de urmarit, un inlocuitor pentru actuala PSL (aici ar fi de inovat un pic poate). La fel o mitraliera noua.

    Nici cehii din articol nu au venit cu inovatii nemaivazute, din ce am citit au facut ceva pe sistemul AR si ceva inspirat de G-36/HK-416, cu un aspect generic de HK.

    Nu prea ii vad sa aiba succes insa, piata SUA e umpluta fie de AK-uri (unde Cugirul merge foarte bine, iar cehii nu produc ceva similar) fie de produse locale AR, e greu sa-ti faci loc. Daca mai pui si HK si FN (belgienii) deja e greu desi poate isi pot gasi o nisa micuta.

    Iar exporturi mai serioase in alte tari, iarasi e greu, pe unde se mai cumpara tot AK-ul e rege, ori daca nu unii cu lobby puternic (americanii, evreii etc) ceea ce iarasi nu prea e cazul la cehi.

    E bine ca incearca oamenii, din pacate, cum zicea si Mihai mai sus, la noi e foarte greu spre imposibil sa faci ceva, chiar daca ai idei (mai degraba se aplica zicala cu “ai idei deci esti idiot”), nu ca nu te-ar ajuta dar ti-ar baga bete-n roate din start.
    A ramas din pacate mentalitatea comunista (aia cea mai proasta) in care poporu trebuie sa stea cuminte in banca lui, spre deosebire de perioada interbelica atunci cand lucrurile erau mult mai relaxate.

    • mihais says:

      Pai sa definim succesul.Cehii din articol sunt mici meseriasi.Daca vand 1000 de flinte pe an pe piata tragatorilor sportivi din Europa cred ca e destul.Amu nu le fac altora calculele si vb total din burta.Doar ma gandesc ce se poate face cu minimum minimorum de dotare si angajati.La cum as incepe io.

      • admin says:

        @mihais: exact. Din banii aia isi permit sa plateasca salarii de vreo trei ori mai mari decat ce se plateste la Cugir. Pana la urma e vorba de eficienta. Dar romanii se plang cu orice ocazie cat de mici le sint salariile pentru aceeasi munca prestata de cei din Vest – ca asa e si Cehia pentru noi.

        • alkxzs says:

          teoretic în România nu poți înființa o întreprindere care are ca obiect de activitate fabricarea armelor de foc, dacă nu au schimbat ăștia legile…

          • radu says:

            Aha, m-ar fi mirat daca s-ar fi putut, abia aia era ceva deosebit la noi. In Cehia din cate stiu oamenii (civilii) au si dreptul de a detine arme de foc, deci pana si aici diferenta e foarte mare.

            Referitor la ce zici Mihai, cu un atelier unde sa faci ceva, mai usor ar fi probabil sa iei tevile si cutia cu mecanismele de la ei (cat mai ieftin, si din ce am vazut Cugirul chiar face niste tevi foarte bune, cred ca si cei de la Sadu erau meseriasi) si sa faci tu restul acolo, capace, sine, uluc, manere, patul armei, etc. si asamblarea finala.
            Faci ceva customizat, cu aspect mai modern, materiale noi, compozite, cu printer 3D, fibra de carbon, termoplastic, kevlar, lemn, dural, alta ergonomie. Sunt sigur ca ar iesi niste concepte interesante de arme daca ar exista posibilitatea asta si ar fi si un pic de concurenta (pe bune, nu din aia clasica de la noi in care exista doar “baietii destepti” cu relatii care cel mult capuseaza ceva firme de stat)

            Si aia in SUA isi modifica AK-urile in garaj, cu piese luate de cine stie unde (de fapt au firme care chiar asta produc). De fapt AK-ul ala de ii zic ei M-10 e modificat si customizat dupa cerintele lor si pare o arma chiar OK

  11. MVSTELIDAE says:

    Pentru a avea o industrie şi o economie puternică, trebuie să ai o piaţă liberă, de exemplu maşini şi arme, lucru ce l-a noi nu s-a întâmplat, la maşini am pus ceva taxă socialistă de mediul, la arme le-am interzis total.
    Pe lângă deficitul economic(chiar şi ăla negru), lipsa pieţei locale pentru eventualii producători, ne confruntăm şi cu lipsa utilizatorilor în masă de rable.
    Ori utilizatorii pasionaţi de rable o să le aducă îmbunătaţiri, iar de la îmbunătaţiri poţi trece la o mini producţie de reşapate, apoi cu profitul existent poţi să-ţi cumperi utilaje care pot produce arme sau maşini de la 0.
    Aşa, dacă statul îţi permite să foloseşti doar sapa pe post de armă şi căruţa ecologică pe post de transport, la sapă rămâi, la căruţă.

    În orice caz, dacă-s privat, cam de ce am nevoie pentru a produce arme de război şi vânătoare, pe lângă voinţă? Ai voie de principiu, cu respectarea normelor generale, cu informarea lor, sau trebuie aprobare specială?

    • admin says:

      Din cate stiu, cel putin cu ceva timp in urma dar nu cred sa se fi schimbat, privatii nu pot fabrica arme sub nici o forma.

Leave a Reply