D’ale carnavalului

Macar vor fi 48 - Sursa: Jane's

Macar vor fi 48 – Sursa: Jane’s

Conferinta de presa a ministrului apararii a fost revelatoare. Nu pentru ca a insirat din nou lista pentru Mos Craciun binecunoscuta si pe care nu o voi reproduce aici ci pentru ca a mai potrivit o piesa in puzzle-ul care e sistemul de achizitii militare romanesti. Pentru a-l vedea in ansamblul sau trebuie facut un pas inapoi.

In primul rand s-a confirmat ceea ce toata lumea stia deja: selectarea sistemului Patriot. Aici trebuie amintit un incident care trebuie judecat in lumina noilor informatii: in Aprilie, generalul Nicolae Ciuca anunta selectarea Patriot insa era prompt mustrat public de politicieni sub pretextul “nefinalizarii procedurilor”. A fost invocata chiar si lipsa deciziei in sine, amanata de o presupusa evaluare a ofertei concurente de la MBDA, varianta mentinuta si dupa publicarea acceptului DSCA pentru cumpararea Patriot. Acum stim ca totul a fost doar o perdea de fum, decizia fusese luata deja, asa cum anuntase generalul Ciuca iar tot ce s-a intamplat in lunile care au trecut de atunci nu a fost decat inutila lipsa de transparenta obisnuita. Evident, nimic nu s-ar fi schimbat daca anuntul ar fi fost confirmat la acel moment si, macar ca o reparatie morala, incidentul trebuie rememorat.

Nu mai departe de acum cateva zile, a fost publicat un interviu cu ministrul apararii, text care trebuie si el analizat la pachet cu ideile prezentate in conferinta.

“Voi modifica impreuna cu Ministerul Economiei legislatia in asa fel incat industria nationala de aparare sa aiba prioritate, fara a incalca regulile europene privind transparenta achizitiilor. Am avut si cu Consiliul Concurentei o discutie pe acest subiect, pentru ca nu vreau sa avem apoi proceduri de infringement pe subiecte de tipul asta”

“In interesul securitatii nationale, trebuie sa avem o industrie de aparare puternica, de stat si privata, nu facem niciun fel de diferenta intre capitalul social. Este de dorit ca armata sa aiba cat mai multe solutii de dotare si inzestrare din productia nationala, pentru ca in caz de conflict e greu sa te duci sa ceri la altul peste mari si tari sau sa te duci, de exemplu, sa iei pulbere pentru munitie din Serbia (…). Si atunci trebuie sa ai propria fabrica de pulberi in Romania. Ea a existat, din pacate a fost inchisa din cauza deciziilor manageriale proaste luate in astia 25 de ani”

 

In traducere libera: desi industria romaneasca nu mai produce nimic, va avea prioritate la acordarea contractelor. Poate ca cei mai putin versati ar considera ca, in ordinea logica a actiunilor, ar trebui mai intai sa investesti in recapitalizarea si reutilarea industriei pentru productia unor echipamente aduse la zi si abia pe urma, eventual, sa acorzi prioritate companiilor locale.

Cum? Nu e nevoie de investitii pentru productie, firmele romanesti vor fi de fapt doar intermediari? Ok, atunci e in regula.

In acelasi interviu, ministrul a identificat si cauza incetinelii in procesele de achizitie:

“Voi promova in toamna aceasta unul sau mai multe proiecte de lege, o sa vad cum decurg anumite lucruri, prin care sa putem sa realizam rapid achizitii care sa contribuie la o dotare mai buna a Armatei Romane. De ce proiecte de lege? Pentru ca vom face achizitii intr-un regim care nu e concurential, adica nu vom face licitatii publice, sa fiu mai exact, sa nu se interpreteze gresit, vom urmari cel mai bun pret. Dar vom face achizitii directe. Din dorinta de a fi foarte transparent, o sa vin cu proiect de lege in Parlament. Si Parlamentul va decide ce cumparam si daca cumparam.”

 

Inca o traducere libera: din cauza procedurilor cerute de achizitiile publice intarzie de fapt marile contracte de inzestrare. Solutia este evident ocolirea respectivelor proceduri sabotoare.

Doar ca in conferinta de presa ministrului i-a scapat adevaratul motiv: lipsa specialistilor in achizitii publice. Deci nu procedurile in sine sint problema ci faptul ca cei din minister nu stiu sa le urmareasca corect. Ocazie perfecta insa pentru a vinde legenda strainilor dusmanosi care ne impun proceduri transparente pentru a nu ne lasa sa ne dezvoltam. Dar nici o grija, se lucreaza deja accelerat la asta. De aici:

Luni, 24 iulie, ministrul apărării naționale, Adrian Țuțuianu, a avut, la sediul M.Ap.N., o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Din partea M.Ap.N. au mai participat secretarii de stat Nicolae Nasta, șeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică, și Florin Vlădică, șeful Departamentului pentru armamente, precum și reprezentanți ai structurilor juridice ale armatei.

Scopul acestei întâlniri de lucru l-a reprezentat pregătirea demersurilor de armonizare și eficientizare a cadrului legal aplicabil procedurilor de achiziții militare pe linia programelor esențiale de înzestrare a Armatei României.

În acest context, ministrul Adrian Țuțuianu a subliniat importanța realizării unui cadru legislativ adaptat nevoilor specifice achizițiilor militare, care să asigure prioritate industriei naționale de apărare și care să fie în deplină concordanță cu directivele europene în materie.

Si de aici:

Luni, 24 iulie, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții Consiliului Concurenței și cei ai Ministerului Apărării Naționale. Din partea M.Ap.N. au participat șefii celor trei departamente ale instituției, secretarii de stat Mircea Dușa, Nicolae Nasta și Florin Vlădică.

Subiectul întâlnirii, desfășurată la sediul Consiliului Concurenței, l-a constituit analiza prevederilor legislative actuale, la nivel național și european, din domeniul achizițiilor publice aplicabile procesului de înzestrare a Armatei României.

Discuțiile se înscriu într-o serie mai largă de întâlniri dispuse de ministrul apărării naționale, Adrian Țuțuianu, în pregătirea inițiativelor legislative care să asigure desfășurarea procedurilor de înzestrare cu respectarea regulilor europene în materia achizițiilor pentru apărare.

 

E nevoie de folosirea traducatorului universal: desi legislatia europeana urmareste eliminarea barierelor comerciale, printre care se numara si favorizarea firmelor locale in contractele de achizitii, Romania va incerca sa gaseasca niste artificii pentru a o incalca ocoli.

E greu de inteles mandria cu care este anuntata intentia de a elabora o lege care se incalce principii care, in principiu, sint acceptate. Atat timp cat nu se refera la noi.
Daca niste cetateni se inteleg pentru a incalca o lege din Codul Penal, se cheama constituire de grup infractional organizat. Pacat ca nu se aplica si la nivelul UE.

Cat despre legile romanesti facute special pentru a incalca legislatia UE fara a atrage proceduri de infringement, rezultatele se cunosc si scorul nu e favorabil conspiratorilor. Este de altfel si o perioada foarte buna pe plan european pentru a promova astfel de legi.

Pe scurt, vesti bune. Vom avea:
– firme romanesti care nu produc nimic dar care vor fi favorizate la acordarea contractelor
– legislatie care favorizeaza firmele romanesti dar fara a atrage proceduri de infringement
– minstrii onesti dar cinstiti

 

Both comments and pings are currently closed.

66 Responses to “D’ale carnavalului”

  1. capatu satului says:

    stirea spune ce stie toata lumea,
    firme de apartament de la noi vor intra in asociere cu societăţi externe producatoare de armament,
    asocierea va fi supusa lejii romane,
    prin urmare este vorba de asocieri persoane juridice romane,

    persoanele juridice romane stiu mai bine nu atat cerintele de calitate si capacitate tehnica a echipamentului militar cat traseul smenului,

    cu alte cuvinte se va legaliza smenu tip microsoft, ca oricum pedepsele au fost modice cu sprijinu inaltei curti, la nivel de contracte de armament,

    nu in ultimu rand se va relua odisea modernizarii bmp1 cu protectie la nivel trabant,
    iar de la anu blindate cu nivel de protectie dacia lastun,

    cincinalu la inzestrare va fi finalizat dar nu in urmatorii 10 ani din vina imperialistilor, a corporatistilor si a lui soros,
    soros are ceva personal cu tara noastra in special cu zdragnea: se spune pe timesnewroman ca l-ar fi blestemat pe lucefarul politicii noastre, i-ar fi legat cununiile, i-ar fi citit psaltirea la patriarhie si i-ar fi trimis argintu viu, ceea ce intr-adevar sunt fapte mult mai grave fata de modu in care e facuta inzestrarea sau starea patriei.
    stalin si poporu rus fericire ne-a adus

  2. Cezar says:

    Haideti sa nu fim carcotasi pana la capat, putem sa si discutam concret. Haideti sa o luom pe bucati, despre F 16 modernizat in Romania(triasca AerostaR-ul ca tot a pomenit domn ministru de privatii romani), Asta ar fi un exemplu bun de nu fac ei, dar o sa primeasca contractul ala. Cu el presemnat, LM poate accepta sa dea licenta si documentatia firmei bacauane pentru a face modernizarile in Romania. Putem vorbi si de UMB pentru un viitor tanc romanesc. Ei primesc contractul si misiunea sa caute parteneri. Nu cred ca e cazul sa devenim fix babele de la coltul gardului si sa ponegrim absolut tot, chiar si atunci cand se incearca ceea ce nu s-a incercat pana acum, anume sa mai fie si industria locala implicata in ceva, nu doar sa someze.

    PS Admin, te-ai gandit ca investitia in retehnologizare o sa fie obligativitatea celui care este cooptat drept partener? Asa….ca un criteriu eliminatoriu, nimic mai mult!!!

    • admin says:

      Iti scapa un lucru de baza: nimeni nu-ti da nimic pe gratis. Retehnologizarea va fi platita tot de romani, prin pretul contractului care in cazul ala va fi mult mai mare decat fara obligativitatea respectiva. Nu vreau ca firme private sa fie retehnologizate prin bani de la bugetul apararii. Ce vrei tu se cheama offset si e o idee proasta. Retehnologizarea trebuie facuta de proprietar, privatul la privat si Min Ec. la Romarm.

      Din ce ai spus tu, nu e nimic concret la ora actuala. Vorbim despre vise concrete sau despre ce?

      • Cezar says:

        vorbim despre ceea ce o sa fie, dar asta atunci cand va fi. Eu am expus doar o idee si o posibila explicatie. Cat despre pret, bineanteles ca o sa fie inclus in contractele alea, ca nimenui nu-ti da nimic pe degeaba. Dar totul se negociaza. Nu-ti convine, nu semnezi si apoi schimbi strategia daca nu da roade. Priveste cum procedeaza americanii cu industria privata de aparare si vei intelege ce putem face si noi, nu ca e scris ca nu dormim in sandale si pierdem iarasi trenul….pentru a nu stiu cata oara!!!

        • admin says:

          Atunci vom vorbi cand va fi, nu acum cand nu este. Acum e doar un vis si nu mascheaza realitatea. Concret, acum nu e nimic. Cam asta e realitatea.

  3. Gabriel says:

    Firmele romanesti au deja prioritate la contractele MAPN.

    Opal Construct S.R.L., o companie cu sediul în Constanţa, cu un număr mediu de 152 de angajaţi, având ca activitate principală: „Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare”… a castigat contractul pentru RHIB.

    Ele, adica barcile care este, vor avea tualete(sic) ultramoderne din lemn de mahon.
    Tovarasul Tutuianu este un om care se tine de cuvant.

    • admin says:

      Cuvantul dat e sfant, asta e cel mai important. Altfel cine stie pe cine supara.

      Ma mir cum nu pedaleaza mai mult pe offset, ca si de acolo o sa le pice ceva. Poate ca ne tin in suspans, sa nu aiba timp populatia sa se gandeasca mai bine.

      In rest, la cate miliarde viseaza sa plateasca – cu credite de angajament bineinteles, adica ei doar semneaza, de platit platesc altii ca doar n-om fi toti vesnici – nu trebuie sa se intoarca niste bani in economia locala, industria constructoare de vile sa nu stea degeaba.

  4. xv says:

    Barfa e ca nu generalul Ciuca a anuntat achizitia Patrioatelor, ci un secretar de stat, am uitat cum il cheama, ‘the other guy’ pt cine a vazut Seinfeld. Seful SMG a fost bagat la inaintare pt ca asa-i in tenis si-n legile lui Murphy.

  5. xv says:

    Producerea tehnicii in tara e o necesitate obiectiva, nu un moft. Problema este ca tehnica aia trebuie sa aiba un anumit standard, altfel, daca achizitionam ciurucuri doar pt ca sunt made in Ro, ne imbatam cu apa rece.

    • admin says:

      Nu se pot produce echipamente mai bune decat sint acum fara investitii. Si aici e o mare pauza, nu am auzit sa se fi angajat nimeni sa investeasca in ce a ramas din Romarm – cu cifre si termene, nu in termeni vagi. Vad ca se tot da exemplul fabricii de pulberi dar asta e inchisa/pe avarie de ani buni, pana acum s-ar fi putut face ceva. Dar investitiile in Romarm nu dau tot atatea ocazii de invarteli cum dau achizitiile.

      • xv says:

        S-ar putea produce multe, rachete antitanc, aa, drone, taburi, mliuri etc, nu suntem buricul pamantului, dar nici idiotii targului dpdv tehnologic. Avem totusi productie de electronica (recomand comentariile de azi ale lui lucian74 pe rumil), nici la capitolul chimie nu stam prost.si de un an asta e proiectul pe termen lung: sa producem cat mai mult in tara. Primul pas da, investitiile, daca nu semeni mai intai, nu culegi.

        • admin says:

          Asta e si parte din problema: de un an se vorbeste dar n-au miscat nimic pentru productie locala. Nu ma asteptam sa scoata un nou tanc, TBT-ul si nici macar sa reproiecteze noua arma de asalt romaneasca – desi i-a luat lui Kalashnikov mai putin timp s-o proiecteze decat romanilor s-o modifice – dar niste investitii puteau sa faca.

          Acu trebuie sa fac pe avocatul diavolului si sa te citez: daca rachetele alea, taburile si MLI-urile pe care le putem produce acum sint la standardul de acum 40-50 de ani, mai bine mergem la culcare pentru ca ne-am imbatat deja cu apa rece.

        • Ilie says:

          Daca matale prin productie te gandesti la proiectare, producere PCB-uri, asamblarea componentelor cumparate si testare – atunci da – Romania e producator de electronice.

          • admin says:

            Chiar si doar atat si ar fi un pas imens in fata, comparativ cu ce (nu) se face acum.

          • Ilie says:

            Pai si astazi se fac lucrurile alea, evident nu la Romarm. Pt ca nu au interes…
            Eu as fi dorit strategia cealalta – fabricarea de componente/integrate si sa lipseasca PCB-urile si altele. Ca acum nu poti spune ca faci componente si nu esti in stare sa le integrezi in ceva cu valoare adaugata mai mare. Ca atunci inseamna ca defapt nu produci tu componentele alea ca oricum nu intelegi cum functioneaza si la ce-s bune. Tu detii doar masinile care produc ceva.
            Ceea ce inclin sa cred ca e cazul nostru. Ca nu am vazut pe cineva sa dezvolte ceva dupa IPRS (si aia cu francezii). Si sa nu mi-o bagati pe aia cu “sunt mai ieftine in china”….

            • admin says:

              Nu stiu cati asfel de producatori sint la nivel european (care sa produca si componentele si sa le integreze in produse finite): Thales, Selex/Finmeccanica/Leonardo (oricum s-ar numi luna asta), BAE (poate). Restul ar cumpara de la jucatori globali.

              In Romania, poate IMT-ul sa faca ceva serie mica, de asta ziceam de 2-3k ca limita superioara.

          • Ilie says:

            IMT-ul este unul dintre ei, numai ca trebuie sprijiniti financiar pt o productie din asta mica (Yield ~ 30%).
            Nu am informatii cat externalizeaza dar as baga mana in foc ca isi fac integrate “in-house”, mai ales cand acum cativa ani americanii au avut probleme cu niste integrate din China/Taiwan care aveau ceva mai multe componente decat era nevoie… Si erau ceva de genu invertoare, amplificatoare simple, BJT-uri….

            • admin says:

              Ar mai fi probabil si cei de la Fizica Materialelor.
              Insa realitatea e ca deocamdata nu se produc nici macar niste senzori IR mai de Doamne-ajuta, esentiali cam pe peste tot (drone, rachete, aparate de observare), asa ca mai e de asteptat.

        • admin says:

          Mai e o mica problema: desi componente s-ar putea produce prin diverse fabrici raspandite pe peste tot, lipseste cineva care sa integreze toate astea intr-un proiect coerent – ma gandesc la bani in primul rand, cineva trebuie sa angajeze fabricile respective sa fabrice X piese, la o anumita calitate si pret, cu niste termene clare. Acel cineva cam lipseste in momentul asta, ar trebui sa fie Elmec/Romarm dar nu e clar daca au capacitatea asta.

          • Ilie says:

            “Mai e o mica problema: desi componente s-ar putea produce prin diverse fabrici raspandite pe peste tot, lipseste cineva care sa integreze toate astea intr-un proiect coerent ” – totusi n-as fi chiar asa de entuziast nici azi, vineri. Compenentele discrete da, dar nu poti in anul 2017 sa zici ca faci ceva fara integrare. Ideea e ca la integrare pt loturi mici inca mai poti face ceva, pt ca nu esti asa de strict in privinta costului avand in vedere ca faci ceva army-grade, custom-made, etc.

            • admin says:

              Daca intindem definitia loturilor mici pana la cateva mii de bucati (2-3k) fara sa plezneasca atunci situatia arata bine, macar azi, Vineri, poate prea bine pentru a fi adevarat. E drept ca pana acum nu a fost demonstrata capacitatea Romarm de a produce vreun echipament modern in cateva mii de bucati. Statiile radio ar fi poate un exemplu, desi nu se compara ca si complexitate cu, sa zicem, Spike.

          • Ilie says:

            2-3k pe an sunt chiar cantitati infime (~10/zi) daca vorbim de componente necesare. Asamblare/testarea are nevoie de considerabil mai mult timp.
            Ca sa luam ceva abstract – TSMC trebuie sa “arda” 1 wafer in sub 1 min ca sa faca profit…
            Cat despre Romarm si statii radio – banuiesc ca te referi la cele uzuale (fara criptare si salt in banda). Cred ca totul porneste de la lipsa specialistilor. Si iar revenim la educatie. Ca doar ce-au saltat niste profesori de pe la universitati…

            • admin says:

              Ma refeream la Harris si Panther (salt in frecventa + criptare), parca au fost asamblate aici.

              Ar mai fi si Elettra care se mai ocupa cu ceva de genul asta.

              Totusi, 2-3k componente pentru rachete, sa zicem, e destul de rezonabil chiar si pe o perioada de 2-3 ani. Nu e chiar productie de serie mare.

          • Ilie says:

            Exact ce spuneam si eu ~1k electronice pe an e nimica toata. Cumperi componentele discrete, faci aici integratele (sensitive stuff), faci design-ul, pcb-ul si le pui la cap si apoi testezi. Se poate face, inclusiv prin cooptare unor firme private. Oricum necesita investitii pentru chestiile mai “sensibile”.

            Harris – habar nu am daca au fost asamblate la noi. Panther da – in special pt MLI-uri.

            • admin says:

              Pai atunci e de bine, se pare ca macar asta se poate face. Desi e nevoie de ceva transpiratie la partea de design. Dar de la a putea face la a face e cale lunga si nu prea des batuta in Romania.

          • Ilie says:

            Evident – vorbim optimist – asa de sf de saptamana. Ideea e ca inca se mai pot face ceva lucruri in Romania, la nivel real. Ca nimeni nu are intentia sa si faca e altceva (vezi discutia noastra despre CCA-94/95_MkII sau Maliutka M3).

            In schimb sunt unele domenii in care chiar nu se mai poate face si unii de pe bloguri o tin una si buna…

      • Marius Z. says:

        Fabrica de pulberi ar trebui redeschisa anul asta, dupa ce au tot amanat-o vreo 2 ani.

        • admin says:

          De asta am si ales-o ca exemplul perfect. De vorbit se vorbeste, de facut se amana.

          Lasa ca or sa gaseasca un producator de legume-fructe cu care sa colaboreze la importul de pulbere din Serbia.

          • Marius Z. says:

            uite si Cugirul mai misca ceva 🙂

            http://www.industriadeaparare.ro/contracte/971

            Anunt de participare cu numarul 177416 din data 22-Jul-2017
            SC Uzina Mecanica Cugir SA
            Contract:Achizitie – Strung de productivitate ridicata cu CNC – 2 buc. (fond. buget)

            Achizitie – Strung de productivitate ridicata cu CNC – 2 buc. (fond. buget)

            Valoare estimata 1.300.000,00 RON

            Tip procedura: Licitatie deschisa, Termen finalizare 90 zile

            Termen primire oferte 2017-09-06 16:00 , Termen evaluare oferte 2017-09-07 18:00

            Persoane autorizate sa asiste la deschiderea ofertelor: NU

  6. stan says:

    povesti povesti si iar povesti
    sa ma anuntati cand vine prima baterie de patriot si primu camion de HIMARS in tara pana atunci
    povesti povesti si iar povesti…
    vedeti ca se termina bani la buget dupa maririle astea de salari cu cate 50% si nu mai au de unde plati pensi si salari la bugetari si tre sa vina alt boc sa taie salariile iar cat de curand si voi visati patriot la 4 miliarde
    o sal cumparam numai si numai daca SUA nil baga pe gat

  7. Crsus says:

    Cat personl mai are armata si cat ministerul de interne? 50.000/200.000?

  8. nikk says:

    intrebare-intrebatoare.de ce dracu astia cumpara himars?avem(dupa unii 48,dupa altii 54) lansatoarele larom,derivate din lar-160 israelian.aceste lansatoare pot lansa FARA MODIFICARI rachete lar 160(bataia 160 km-similara cu mk26 american),extra300(calibru 306mm,bataia 150km)si predator hawk(calibru 370mm,bataia 300km).cu acelasi lansator(insotit de o masina de aprovizionare cu 4 pod-uri)poti lansa 26 lar160 la 45 km + 8extra300 la 150km + 4 predator hawk la 300km(himars-ul lanseaza O SINGURA ATACMS la 165-300km).lansatoare si masini de aprovizionare pe care le avem,sunt facute in Romania(mentenanta loco) si ne-au costat vreo 200 mil.$.doar trebuiesc cumparate nenorocitele de rachete.astia ori sunt cretini,ori ne cred pe toti idioti.

    • nikk says:

      erata:lar160(calibru 160mm,bataia 45km)

    • admin says:

      Poate pentru ca vor o brigada de artilerie cu bataie mare pe langa brigada LAROM, nu neaparat o conversie iar dintre israelieni si americani, ultimii au fost selectati. Din cate inteleg, LAR160 erau foarte scumpe.
      O intrebare si mai interesanta ar fi ce o sa se intample cu LAROM si APRA inca existente, vor ramane asa (adica 122mm) sau vor fi convertite la 227mm. Ideal ar fi ca macar pentru LAROM si APRA munitia sa se fabrice local si din nou e o problema – ce se poate face acum local nu se poate numi munitie moderna.

      • xv says:

        N-are niciun sens sa convertesti tot la 227 mm cand ai munti de munitie de 122 mm.
        La orice gura de foc stocul necesar de munitie costa de cateva zeci de ori mai mult ca arma in sine si nu e eficient sa schimbi atata vreme cat totusi 122 nu e nici pe departe depasit (ma refer evident la proiectile reactive) si nu ne scaldam in bani ca alte armate.

        • admin says:

          Problema#1: 122-ul “nostru”, cel cu bataie de 20km, e intr-adevar depasit. 122 “din import” are bataie dubla. Mai poate fi inca folosit? Da. E depasit? Cam da.
          Problema#2: nu e foarte sigur ca inca mai producem chiar si 122 cu bataie redusa.

          Sint sigur ca au inca destule rachete in depozite dar daca nu se mai produc si oricum ce se producea era depasit, e normal sa incepi sa te gandesti la inlocuire. Chiar si daca vrei sa pastrezi calibrul, tot trebuie sa investesti intr-o fabrica noua pentru combustibil solid asa ca de ce sa nu iei in considerare schimbarea calibrului. Nu se va schimba decat canistra rachetelor asa cum acum pot fi reconfigurate pentru LAR160. Ar fi acelasi lucru.

          • xv says:

            http://www.tohan.ro/122%20mm%20ROCKETS%20FAMILY.html

            122 mm EXTENDED RANGE HE ROCKET

            SCOPE OF USAGE:
            TO SUPPRESS AND ANNIHILATE THE CONCENTRATED TARGETS; FIRED WITH BM 21, APRA40, RM70, LAROM LAUNCHER TYPE.
            TECHNICAL CHARACTERISTICS
            – FUZE MRV-UBM, PROXFU 2/PP, PROXFU OR MULTIFUNCTION FUZE ;
            – FILLER TNT/RDX/WAX/AL ; – WARHEAD: HE, PREFORMED ELEMENTS ;
            – ROCKET MOTOR WITH COMPOSITE POWDER;
            – LENGTH OF ROCKET 2900 mm ;
            – WEIGHT OF ROCKET 65 kg ;
            PERFORMANCES
            – MAXIMUM RANGE: 40 ÷ 45 Km; ACCORDING TO THE WARHEAD
            – MUZZLE VELOCITY 1230 m/s;
            – OPERATING TEMPERATURE –400C ÷ +500C.

            http://romarm.ro/product/lovitura-reactiva-calibrul-122mm-tip-grad/

            LOVITURA REACTIVA CALIBRUL 122MM TIP GRAD
            CARACTERISTICI TEHNICE

            FOCOS MRV-UBM, PROXFU-2FCC, PROXFU-2PP SAU FOCOS MULTIFUNCTIONAL – MFF-2T

            COMPONENTĂ DE LUPTĂ EXPLOZIVĂ sau EXPLOZIVĂ cu ELEMENTE PREFORMATE

            MOTOR DE RACHETA PULBERE COMPOZITA

            LUNGIME RACHETA 2729 mm

            GREUTATE RACHETA 61.62 kg

            PERFORMANTE

            – BATAIE MAXIMA PESTE 42.000 m

            – VITEZA INIŢIALĂ 1260 m/s

            – TEMPERATURA DE OPERARE –400C ÷ +500C

            • admin says:

              Astea sint rachete produse cu motoare de import – care la un moment dat nu au mai fost importate din Franta din cauza pretului. Ce se producea 100% in Romania avea bataie de 20km si nici astea nu mai e sigur ca se produc. Deci fie produci echipament depasit fie depinzi de import, pana cand vor investi intr-o linie noua. La momentul ala ar trebui luata decizia daca se va merge tot pe 122 sau altceva mai compatibil NATO – ma refer la productie, utilizarea e flexibila. Stocul de 122 existente se poate folosi in paralel.

          • xv says:

            Motorul-racheta provine din import, dar proiectilul in sine e produs de tohan dupa un proiect de cercetare romanesc. E oferit la export de romarm.

            • admin says:

              Vorba vine, proiect de cercetare romanesc. Ca orice de pe vremea aia are la baza proiectul sovietic dar nu asta e important. Chestia e ca performanta rachetei e data de motor. Din punct de vedere al dependentei de import, daca importi motorul e ca si cand ai importa toata racheta. E acelasi lucru ca si in cazul munitiei: te cheama producator dar importi pulberea. In sens strict e adevarat dar in caz de ceva ai probleme. Vad rachetele de artilerie ca un alt tip de munitie: fie esti independent si te numesti producator, fie nu.
              Cum ziceam, ca de aici am plecat: fie produci motorul in tara si performantele sint depasite fie esti dependent de import.

          • xv says:

            http://www.tohan.ro/CERCETARE_DEZVOLTARE.html

            1. Modernizarea loviturii reactive cal. 122 mm, prin:
            a) cresterea bataii la peste 42 km. Au fost efectuate teste demonstrative utilizând un motor racheta furnizat de o tara membra NATO. Rezultatele obtinute au demonstrat faptul ca racheta atinge performante superioare celor asteptate, atât în bataie, cât si în precizie. Avem în intentie ca în viitorul apropiat sa omologam aceasta lovitura reactiva;
            b) asimilarea în fabricatie a unor noi tipuri de componente de lupta.

            • admin says:

              Pai asta am spus si eu. Poate imi scapa mie diferenta…
              Sau poate nu am fost suficient de precis/clar -asta mi se mai intampla.

            • admin says:

              Nu stiu de ce am impresia ca au fost omologate deja si ca am vazut trageri cu ele sau oricum, cu rachete diferite fata de cele cu motor romanesc.

            • admin says:

              Interesant e ca aici nu se mentioneaza racheta de 122mm cu raza extinsa:

              “Instalaţia de lansare asigură posibilitatea lansării a două tipuri de proiectile reactive: GRAD (122 mm) şi LAR-MK4 (160 mm) la bătaia maximă de 20 km, respectiv 45 km, cu toate tipurile de muniţie (explozivă, cu submuniţii cu efect dual şi cu fum pentru instrucţie). “

      • nikk says:

        si ptr asta dai banii pe alte 54 de lansatoare(plus tot lantul logistic)?nu era mai simplu sa cumperi pod-urile cu rachetele respective si eventual cu banii ramasi sa produci/modernizezi in tara alte lansatoare?cum am spus un lansator +masina de aprovizionare cu 6 pod-uri impreuna(ambele romanesti cu mentenanta loco) poate lansa 3 tipuri de rachete pe tinte diferite(45-150-300km).plus ca in varianta asta un lansator lansa 4 predator hawk la 300km vs.himars cu UN atacms la aceeasi distanta.atacms care la o greutate dubla vs. predator hawk ofera o sarcina utila doar cu 100kg mai mare.si o cep de “tens of meters”(citat din wiki) vs cep 10m la predator.buna afacere.

      • nikk says:

        nu stiu cat este de scump lar160 dar conform deagel uae au dat in decembrie 2015 pe 12 sisteme himars 142750920$.adica vreo 12 mil.$/lansatorul(fara munitie.cu 100 atacms,400 gmlrs si 90 de rachete antrenament pretul ajunge la 900 mil$).iar in 2013 qatarul dorea 7 lansatoare cu 60 atacms,360 gmlrs,180 de rachete de antrenament,simulatoare si logistica aferenta pentru 406 milioane$.imi este groaza sa ma gandesc cat ne-ar costa in 2018-2020 54 de lansatoare cu munitia si logistica aferenta.

      • nikk says:

        conform comptroller american o gmlrs costa intre 160000 si 200000$.UNA(si sunt 6 in himars).o atacms costa in 2005(atentie 2005) vreo 750000$(au comandat 106 ptr. 79 mil.$).si ca o ironie a sortii am descoperit un comunicat din feb.2017 in care se anunta ca din 2018 vor inlocui toate atacms m39 si m39a1 cu alte rachete.oare cui le vor vinde pe alea?

        • admin says:

          Ma gandesc ca au facut o comparatie cu ce exista pe piata.

          Asa-i cand n-ai lucrul tau, vezi discutia cu @xv.

          • nikk says:

            nu cred ca au facut nici o comparatie.asta e ordinul pe unitate.si ordinul nu se discuta,se executa.nu cred ca rachetele israeliene costa mai mult decat atacms american(care culmea este si depasit).si chiar de ar fi mai scumpe,economisesti 12 mil.$/lansator.si astia vor sa ia 54.adica620 mil.$.se repeta povestea fregatelor(sudamericanii au luat la un an dupa noi 3 fregate cu 10 ani mai noi si complet inarmate cu 20 mil.lire in plus),a avioanelor(gripen vs. f16),samd.

            • admin says:

              De ce economisesti banii de lansatoare, daca plecam de la ideea ca va fi o brigada noua oricum trebuie sa cumperi unele noi. Deci, cel mult economisesti diferenta intre costurile lansatoarelor, daca e ea exista.

          • nikk says:

            pardon,648 mil.$.cam cat zicea tutuianu ca da pe ele.a uitat sa spuna ca e pretul cu ele goale.rachetele mai costa niste sute de meleoane.

          • xv says:

            Lynx cu Extra e pe la 12 mil $/lansator.
            HIMARS a fost conceput sa fie aerotransportat si are o masa mai mica si mai putine tuburi decat Lynx.

          • nikk says:

            lynx cu extra300 e 12 mil.$ cu tot cu rachete?daca da e super! himars e 12 mil.gol.si cu ce ne coafeaza pe noi ca himars e aerotransportabil?

          • nikk says:

            repet.vestita atacms e veche antica si dedemult(are 30 de ani,e contemporana cu tochka rusilor).cea mai recenta varianta este de acum 15 ani.de anul viitor armata sua o scoate din dotare(au anuntat in februarie).

          • gsg9 says:

            LAROMul, alt program aproape ratat…

            si asta fiind unul dintre programele de succesuri…

            in atatzia ani nu au dotat’o cu munitzie cu bataie extinsa IMI Extra, Delilah GL, LORA sau ghidata ACCULAR

            nu au dotat brigada cu drone, brigada chioara…

            si acuma vor sa’l lase asa si sa cumpere altceva

            asa ca tzinand cont de succesurile programului LAROM si DACA or sa cumpere HIMARS cata munitzie credetzi voi ca or sa cumpere…

            or sa cumpere 2 rocket pods per lansator si 20 de ATACMS per brigada

            sa avem acolo de o defilare si in caz de ceva de o lansare

            restul in caz de buleala vin americanii cu munitzia, asta fiind si unul din marile avantaje ale sistemului american si de aia li s’a ordonat sa cumpere fix p’asta

            si daca nu vin asta e, cumparam katiusha

            drone/C4ISR tot americanii

            daca nu, rusii

            cineva vine oricum

            d’aia astia nici nu se streseaza…

            • admin says:

              Nu e deloc clar ca vor sa-l lase si sa cumpere altceva, eu zic ca va fi o structura noua.

          • gsg9 says:

            cand am spus ca vor sa’l lase asa nu m’am referit ca renuntza la ele

            ci ca’l lasa in starea care este, ca nici n’au spus pe undeva ca’l modernizeaza si ca cumpara Extra sau LORA

            ce vedem e ca intentzioneaza sa cumpere alte lansatoare si sa speram ca si munitzie 🙂 de la alt producator din alta tzara…

            asa ca cel mai probabil LAROMul ramane asa cum e

      • Checkmate says:

        LAR 160 e scump?Cat costa, ca nu e mare scofala (ACCULAR poate, dar nu varianta vanilla)? Ai vreun link?

        • admin says:

          Nu.

        • nikk says:

          cica alea 48 sau 54(nu stiu exact cate avem) de larom-uri cu lar 160 au costat acum 15 ani 160 mil.$(cu comisioane,cadouri,parandaraturi,etc.).deci 3,3-3 mil.bucata.presupun cu tot cu rachete.

  9. xv says:

    Prin productie ma refer sa scrie pe ele “Made in Ro” cum scrie pe AVNurile de la Pro Optica, pe lunetele IOR, pe rachetele AA CA-94, pe loviturile termobarice samd.
    Acum, ca multe componente provin din China, din Franta sau de pe Luna e una, dar cred ca nu mai suntem pe vremea lui Ceausescu sa fabricam tot, pana la ultima piulita. Probabil nici Dusterele nu sunt integral romanesti.
    Statiile Panther sunt produse in Ro via Africa de Sud, atat cele de pe MLIuri cat si celelalte, la Elprof, am lucrat cu ele, nu cunosc daca doar au strans suruburile la carcasa si nici nu m-a interesat, sunt utilizator, nu producator, m-a interesat doar sa functioneze ok.

    Comentariul lui lucian 74 la care ma refeream:

    “lucian74
    27 iulie 2017 at 18:16
    depinde daca chiar se vrea.

    Placile cu circuite integrate le poate face Electromecanica Ploiesti, cei de la design de la Continental Timisoara (una din ele) comanda pe la ei. Hai sa zicem 1-3 saptamani cu tot cu transport unde este nevoie.

    Montarea SMT si PTH, linie de asamblare si setarea liniei poate fi pana la 2-3 luni sau se subcontracteaza la una din fabricile EMS existente in tara (sunt multe!), Totusi, in Timisoara este cea mai mare fabrica de asamblare electronica din Europa. Fosta Solectron, actualmente Flex. peste 100milioane $ au fost doar cladirile.
    AIci vorbim de cateva milioane de coco (euro, $, etc)!

    SDV-istica necesara: proiectare si realizare se poate face chiar in tara deoarece sunt deja destul de multe firme care se ocupa de asta. 3-5 saptamani si vorbim de cateva mii de $.

    Asamblarea si testarea (dar fara componenta de lupta si motor racheta) se poate face in oricare fabrica EMS sau chiar la Electromecanica Ploiesti sau alta fabrica specializata din Romarm.
    Proiectarea testerelor ICT (fixture) se poate face in tara la AEE Bacau sau alti manufacturieri EMS cu capacitate de proiectare a solutiilor de test (sunt gramada!).

    Eventuale profile turnate sub presiune pot fi (sper) inca facute in tara de diverse companii. Profilele de plastic (generic vorbind) se pot face de asemenea in tara la diverse companii. Partea scumpa aici va fi matritele care pot costa de la cateva mii la 20 de mii de euro. Depinde cine le proiecteaza si realizeaza.

    Partea de tuburi de fibra de sticla/carbon/kevlar (n-am idee din ce este corpul) fie se contracteaza la Duqueine in Timisoara sau altii daca exista (chiar nu cunosc altii).

    Testarea finala probabil trebuie facuta la o firma de specialitate sau chiar la firma mama. Imi dau cu presupusul: 2-3 luni?

    Componentele electronice si electromecanice eu zic sa nu ne facem iluzii si le cumparam direct de pe piata.

    Estimare finala:
    – daca se vrea de la zero intr-o fabrica existenta 3-4 luni si o sa coste cateva milioane 10-15 pentru linie si echipamente (liniile SMT si lipire cu val de cositor sau selective sunt scumpe ca naiba, testerele ICT sunt scumpe).
    – daca se vrea subcontractare pentru subansamble si asamblare finala intr-o fabrica Romarm – as zice 150K-300K pentru linbia de asamblare finala si pregatirea de productie. Restul ar trebui sa fie existent (spatii, logistica, TESA, etc).

    PS: lucrez in domeniul de asamblare electronica (EMS=electronic manufacturing services) de aproape 17 ani si asta inseamna nu doar circuite electronice :).
    Am construit (proiiectat linia de asamblare si setat procesul de fabricatie pana la nivel de surubelnita si instructiune de lucru) de la telefoane mobile, receivere de satelit, placi de baza pentru computere (unele chiar pt armata), pana la borduri (aia cu ceasuri :P) de masini, statii radio de armata si politie, ATM-uri (nu s-a lipit nici un ban de mine 🙁 ), senzori, spectrografuri de masa si echipamente medicale (seringi automate, placi de control pentru respiratie artificiala si anestezie, statii de transfuzie de sange, etc.).
    Deci, ce vreti sa va fabric? 😀”