Succesuri

MDA (Missile Defense Agency) a executat cu succes prima interceptie a unei rachete intercontinentale, folosind GBI (Ground-Based Interceptor), rachete anti-balistice instalate in acest moment in doua baze americane: Fort Greely, Alaska si Vandenberg AFB, California .

 

Nu totul este insa “de la excelent in sus”: se pare ca tinta folosita se putea clasifica drept ICBM doar la limita, rachetele nord-coreene, care ar fi tintele reale ale GBI, urmand sa aiba o raza de actiune, implicit o viteza de reintrare, mult mai mare. Deci incertitudinea referitoare la capacitatea GBI de a le intercepta persista.

In plus, la acest moment exista doar 36 de GBI, fiecare capabila sa intercepteze o singura tinta. E adevarat ca nord-coreenii au 0 (zero) rachete capabile sa atinga SUA in mod real insa evolutiile recente arata o accelerare a dezvoltarii in domeniul si se apreciaza ca aparitia unor ICBM-uri adevarate este iminenta. In plus, nord-coreenii par sa fie interesati, normal, si de capacitatile MIRV. Din nou, nu sint inca acolo dar avanseaza. In cazul in care “cei mai buni dintre coreeni” obtin tehnologiile necesare, SUA va trebui sa regandeasca NMD.

Mai multe informatii interesante legate de testul desfasurat recent pot fi gasite pe blogul Laurei Grego.

Iar au inceput cehii

V-AR - Sursa: v-ar.cz

V-AR – Sursa: v-ar.cz

Secretul devoltarii incredibile a productiei de armament usor in Cehia interbelica a fost existenta unui numar serios de armurieri-inventatori si a competitiei dintre producatori. Chiar si proiectele “perdante” local isi gaseau calea spre export, sau macar incercau asta. Concurenta dintre uzine a fost “calmata” fortat in anii comunismului si legislatia mai restrictiva in privinta detinerii de arme de foc dar mai ales a “surubarelii” in ateliere private, a dus inevitabil la rarirea armurierilor amatori.

Lucrurile au inceput sa revina la normal si asta se vede, paradoxal, cel mai bine intr-o zona mai putin cunoscuta. Toata lumea a auzit de CZ 805 BREN, noua arma de asalt a Cehiei. Unii stiu si de proiectul concurent al celor de la CZW, prezentat aici. Dar foarte putini au auzit de celelalte noi arme de asalt ale cehilor.

Continuare…

Spike LR Generatia Urmatoare

Spike LR II - Sursa: Rafael via Jane's

Spike LR II – Sursa: Rafael via Jane’s

Rafael a prezentat noua Spike LR II, o modernizare semnificativa a actualei LR.

Cu o greutatea mai mica decat vechea versiune (12.7kg vs 13.7kg) LR II are totusi o raza de actiune mai mare atunci cand este lansata de la sol (5.5km vs 4km) iar atunci cand este lansata de pe elicoptere atinge o distanta de 10km – cum exact poate fi crescuta raza de actiune de doua ori, ramane un mister.

Modificarile au inclus incarcatura de lupta, care vine acum in doua versiuni: una anti-tanc, cu o putere crescuta cu 30% si o alta versiune multifunctionala, mai utila impotriva cladirilor. Senzorii sint si ei noi, fiind vorba de un detector IR neracit si un CCD pentru vedere pe timp de zi. Israelienii se lauda ca noua Spike este capabila sa distruga tancuri protejate de APS dar nu sint date detalii mai clare.

Mai interesant, noua racheta va intra in dotare din 2018 asa ca se naste intrebarea daca rachetele destinate Romaniei vor fi LR I sau II. Altfel s-ar putea sa fie vorba de cea mai proasta sincronizare posibila, noua comanda romaneasca avand sanse sa fie finalizata chiar inaintea schimbarii de generatie.

E pur si muove, episodul 9

ULTRA 20 - Sursa: Facebook

ULTRA 20 – Sursa: Facebook

Avionul tinta al Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, ULTRA 20, ar putea primi un motor turboreactor.

COMOTI are in studiu un microturboreactor, COMO40-P01-001, destinat sa fie instalat in viitor pe ULTRA. Nu e inca clar daca microturboreactorul va fi montat doar pe versiunea tinta aeriana a ULTRA sau va dota si versiunea UAV, tinand cont ca viteza suplimentara se va traduce printr-o autonomie micsorata. Nu ar fi o problema pentru un avion tinta insa in cazul unui UAV autonomia ar fi una din cele mai importante caracteristici.

Despre COMO40-P01-001 nu se stiu prea multe, nici macar detalii ale arhitecturii generale. Motorul ar putea fi similar TJ40-G1 al cehilor de la PBS Velka Bites sau TMM40 al sarbilor de la EDePro.

Continuare…

Rachetoplanul se intoarce

 

Boeing Phantom Express a castigat competitia pentru accesul la fazele avansate ale programului DARPA XS-1 (Experimental Spaceplane). XS-1 va fi urmasul navetei spatiale si al misteriosului X-37B. Ca mai toate proiectele de acest fel, XS-1 urmareste reducerea costurilor misiunilor spatiale prin reutilizarea lansatorului. In cazul de fata e vorba de un vehicul la granita dintre o navata spatiala si o racheta cu aripi.

Fata de programe similare, cum a fost X-33 al Lockheed Martin, Boeing pare sa se tina departe de tehnologiile de propulsie prea exotice, preferand un motor racheta (Aerojet Rocketdyne AR-22) foarte similar celui utilizat de navetele spatiale americane, alimentat cu hidrogen si oxigen lichid. Nu e cea mai comoda combinatie, din punct de vedere logistic dar e foarte performanta din punctul de vedere al impulsului specific si tehnologia este extrem de matura deci potentialele probleme ale XS-1 nu vor veni de aici.

Succesul XS-1 masurat in cifre ar fi USD5mil per misiune si o capacitate demonstrata inca din timpul testelor de a zbura 10 misiuni in 10 zile consecutive.

Concurenta de la Sud de Dunare

Lufthansa Technik Sofia - Sursa: Sonja Brueggemann via lufthansa-technik.com

Lufthansa Technik Sofia – Sursa: Sonja Brueggemann via lufthansa-technik.com

Lufthansa Technik Sofia e o asociatie intre germani, cu o participatie de 75% si Bulgarian Aviation Group, destinata sa asigure MRO pentru avioanele Airbus A320 si Boeing 737 ale Lufthansa.

LTS a fost inaugurata in 2007-2008, cand putea sa asigure intretinerea a doua avioane in acelasi timp si dadea de lucru la 350 de angajati, investitia fiind de EUR20mil.

De atunci a avut loc inca o extindere in 2011-2012, de inca EUR20mil, ceea ce inseamna inca doua hangare ce duc capacitatea MRO la sase avioane concomitent si cifra angajatilor la circa 600, Lufthansa urmarind si alti clienti din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est.

Adica exact clientii pe care ar trebui sa-i urmareasca Romaero, Aerostar si, mai nou, Avioane Craiova.

Si totusi, ce-a cautat neamtu’ in Bulgaria? Vuia, Vlaicu, Coanda, barza, brusture…

Terminatorul israelian

Demonstratorul Tehnologic Carmel - Sursa: israeldefense.co.il

Demonstratorul Tehnologic Carmel – Sursa: israeldefense.co.il

Au aparut ceva mai multe informatii despre proiectul Carmel, aminitit deja aici.

Blindatul ar urma sa fie un demonstrator tehnologic pentru o serie de sisteme noi, ce ar putea sa fie montate pe actuala generatie de vehicule israeliene dar exista si posibilitatea ca programul sa rezulte intr-un nou tip de vehicul, care nu exista in acest moment in dotarea IDF.

Carmel ar urma sa fie un tanc de sprijin al infanteriei in zonele urbane. Ca rol, se apropie deci mai mult de BMPT Terminatorul rusesc. Carmel ar fi insa un vehicul mai usor, la aproximativ 30 de tone fata de cele aproape 50 ale Terminatorului.

Continuare…

Autocritica Patriotului

Fara intentia de a face un rechizitoriu Patriotului, e bine de stiut si lucrurile care nu apar in brosurile de prezentare. Aici Patriotul are dezavantajul ca provine dintr-un sistem relativ transparent in ceea ce priveste problemele ivite in exploatare. Discutia trebuie pusa deci in context: toate sistemele antiaeriene din lume au diverse probleme de performanta, incepand cu cele chinezesti si pana la cele rusesti, inclusiv cele occidentale, cum ar fi Patriot, SAMP/T si MEADS. Doar pentru ca de problemele unora se stie in mod public, nu le face mai slabe decat cele despre care nu se stie mai nimic.

Inapoi la citica Patriotului, facuta de o sursa cel putin neutra, neinteresata nici de cresterea vanzarilor Raytheon dar nici de ingroparea principalului sistem anti-aerian american, actual si pentru deceniile ce vor veni. Si totusi evaluarea GAO de anul trecut e mai putin flatanta pentru Patriot:

Patriot Performance Shortfalls
Performance:
Patriot has limited ability to:
• address stressing tactical ballistic missile threats;
• address advanced electronic attacks;
• accurately classify, identify, and discriminate between all aircraft, missiles, and objects; and
• sense, engage, destroy at required altitude and range to address the emerging threats.
Reliability:
Patriot radar and the system as a whole did not meet reliability requirements.

Continuare…

De ce nu are Romarm o intelegere cu Raytheon?

O sa le vedem doar in poze - noile radare AESA - Sursa: Raytheon

O sa le vedem doar in poze – noile radare AESA – Sursa: Raytheon

Noutati despre contractul HSAM vin dintr-un articol care face o comparatie intre achizitia Patriot poloneza si cea romaneasca. Trebuie spus de la inceput ca autorul compara continutul ambelor cereri de oferta insa cum nu am vazut continutul lor, nu pot decat sa-l cred, pana la proba contrarie. Informatiile trebuiesc privite cu anumita circumspectie dar sint cele mai detaliate de pana acum.

In primul rand, vestea cea buna: contractul romanesc urmeaza morala crestina, in sensul ca elimina tentatia din calea semenilor nostri mai slabi.

România renunță la acordul de compensare

Și aceasta este cea mai importantă durere de cap care nu a fost inclusă în cererea românească. Acordul de compensare polonez, fără vreo intenție de a schimba acest lucru, impune ca peste 50% din valoarea contractului să provină din industria internă și acest lucru ar fi posibil numai dacă industria primește un transfer de tehnologie, începând cu rachetele și terminând cu radarele. Toate sunt incluse în prețul contractului și rămân în sfera de responsabilitate a furnizorului, Raytheon, garantat de guvernul SUA.

România, chiar dacă industria de apărare internă este destul de impresionantă, a renunțat la offset. Reprezentanții industriei de armament din România condamnă acest lucru însă guvernul a decis că, astfel, achizițiile ar fi mai rapide și mai ieftine. Acesta este un calcul logic, deoarece stabilirea capacității industriale de co-fabricare a armamentului avansat necesită timp suplimentar și este, fără îndoială, costisitoare – offsetul trebuie să fie cumpărat și nu este oferit gratuit de nimeni.”

Baietii destepti ai importurilor de armament cu offset mai stau deci pe bara si tura asta.

Vestea cea proasta: Romania nu are nici un fel de intelegere de cooperare cu producatorul Raytheon astfel incat risca sa nu beneficieze de nici un fel de transfer de tehnologie de pe urma unui contract de miliarde de Euro. Ratarea din cazul achizitiei rachetelor anti-tanc Spike se poate repeta la o scara mult mai mare, inacceptabila.

Continuare…

Optionalele surpriza

The Government of the United Arab Emirates has requested the possible sale of sixty (60) Patriot Advanced Capability 3 (PAC-3) missiles with canisters and one hundred (100) Patriot Guidance Enhanced Missile-Tactical (GEM-T) missiles. Also included are canisters, tools and test equipment, support equipment, publications and technical documentation, spare and repair parts, U.S. Government and contractor technical, engineering and logistics support services, and other related elements of logistics and program support. The estimated cost is $2 billion“. DSCA

UAE sint deja utilizatori de Patriot asa ca asta ar trebui sa fie deja un pret scazut, integrarea nefiind o problema. Asta apropo de iminenta achizitie a unor baterii de Patriot pentru Romania – lista pentru Mos Craciun a MApN a fost aprobata in Parlament asa ca afacerea e ca si incheiata.

Mai ramane aspectul pretului cerut de americani pentru 60 de PAC-3 si 100 PAC-2 GEM-T. Acum sapte ani, Kuweitul vroia 209 GEM-T pentru USD900mil. Asa ca totusi, 2 miliarde de dolari pare un pic cam mult pentru 160 de rachete, chiar daca unele sint PAC-3. Cine stie ce e de fapt inclus in pret, poate taxa de protectie anti-Iran sau poate prea mult offset.