Posts Tagged ‘F-16 MLU’

Avem cateva Maverick. Ce facem mai departe?

Sursa: USAF via f-16.net

Sursa: USAF via f-16.net

Parte din pachetul de armament initial cerut de Romania pentru F-16 MLU erau si 18 rachete Maverick, versiunile H si K. Vestea buna e ca cele doua versiuni sint cele mai moderne dintre variantele Maverick fire&forget existente. Asta ar fi si singura veste buna.

Ca in cazul oricarui sistem de armament atat de vechi precum Maverick – proiectat la sfarsitul anilor ’60 – se pot scrie carti intregi despre versiunile sale si diferentele de detaliu dar o prezentare mult simplificata ar arata cam asa: Maverick este o racheta aer-sol multirol (pentru a multumi puristii) care a avut in primele variante un accent puternic pe lupta antiblindate/tancuri si fortificatii de dimensiuni reduse.

Primele doua versiuni, A/B, intrate in dotarea USAF dispuneau de un cap de lupta cumulativ de 57kg, ghidaj TV (contrast optic) si o raza de actiune de aproximativ 25 de km. Problema cu sistemul de ghidaj TV era ca nu functiona satisfacator in conditii de vizibilitate proasta si deloc noaptea asa ca versiunea urmatoare (D) a schimbat senzorul TV pe unul IR pseudo-formator de imagine care a facut din Maverick o racheta ce putea fi folosita in toate conditiile meteo. Dezavantajul era costul mult mai mare al senzorului IR.

Separat, USMC cautau o racheta cu precizie superioara versiunilor A/B sau D si cu o incarcatura perforant-exploziva mai mare. Au rezultat versiunile C si E, ce dispuneau de un senzor semiactiv laser si un cap de lupta de 136 de kg (E). Incarcatura de lupta mult mai mare fata de versiunile USAF o faceau interesanta chiar si impotriva navelor, asa ca US Navy a comandat propria versiune, ce combina focosul perforant-exploziv al E-ului cu senzorul IR al D-ului, rezultand versiunea F. Ideea incarcaturii de lupta marite a prins si la USAF, care a comandat versiunea G, analoaga F-ului US Navy, adica IR + focosul cel mare, G-ul fiind insa destinat distrugerii amplasamentelor puternic protejate.
Continuare…

Daca nu curge, pica

F-16V la primul zbor - Sursa: Lockheed Martin/Randy Crites via ainonline.com

F-16V la primul zbor – Sursa: Lockheed Martin/Randy Crites via ainonline.com

Cine credea ca F-16 va cadea victima aspiratorului de fonduri care este F-35 si ca USAF va trece veteranul pe linie moarta, au parte de o surpriza: nici macar taierile de buget nu pot opri continua modernizare a F-16, atat pentru USAF cat si pentru clientii externi.

Se parea ca totul s-a sfarsit pentru F-16 americane atunci cand CAPES (Combat Avionics Programmed Extension Suite) a fost exclus de la finantare in bugetul pe 2015. CAPES avea ca obiectiv modernizarea avionicii Blocurilor 40/42 si 50/52 prin instalarea unui radar AESA APG-83 – SABR fabricat de Northrop Grumman -, a unui nou sistem de control pentru echipamentele de lupta electronica, Terma ALQ-213, precum si a unui nou display de mari dimensiuni CDU (Center Display Unit), menit sa inlocuiasca si o parte din indicatoarele clasice. Integrarea noilor echipamente cerea conform Lockheed Martin si inlocuirea calculatoarelor de bord (MMC – Modular Mission Computer) furnizate de Raytheon.

Taierea finantarii pentru CAPES nu a oprit insa Lockheed Martin sa ofere acelasi pachet de modernizare la export, sub numele de F-16V. Pentru displayul de mari dimensiuni a fost ales ca furnizor Elbit Systems of America iar radarul era acelasi SABR.

Continuare…

Dar Gripen-ii un’ se duc ei, cand se duc?

SAAB Gripen - Sursa: air-ace.blogspot.co.uk / Foto: Per Kustvik

SAAB Gripen – Sursa: air-ace.blogspot.co.uk / Foto: Per Kustvik

O alternativa putin explorata la F-16 portugheze ar fi Gripen A/B, cele mai vechi dintre ele fiind produse in aceeasi perioada cu cele mai tinere F-16 OCU ale Portugaliei, cele provenite prin Peace Atlantis I.
Pentru a compara cele doua variante este insa necesar sa se identifice un numar de Gripen A/B disponibile din stocurile Flygvapnet si o estimare a pretului pentru care suedezii ar fi de acord sa le vanda.
Pana acum Suedia nu a oferit spre vanzare aparate A/B, doar C/D noi sau in uz (sau E/F in cazul Elvetiei) si ca atare s-ar parea ca nu exista aparate stocate dar cifrele productiei Gripen indica altceva.

Fortele Aeriene Suedeze au comandat un total de 204 avioane in trei loturi: 29 (A), 110 (76 A + 14 B + 20 C) si 64 (C/D) din care 201 au intrat in final in dotare

Continuare…