101 metode SEAD impotriva Volhov: deceptia in azimut si inaltime a Fan Song

SNR-75 Fan Song - Sursa: roaf.ro

SNR-75 Fan Song – Sursa: roaf.ro

Ca sistemele de rachete SA-2 (S-75 Volhov) sint de mult depasite, e un fapt arhicunoscut.

Utilitatea lor e marginala si tinde spre zero in fata un inamic capabil de a le contracara in primul rand electronic.

De la perioada de glorie a anilor ’60, eficacitatea SA-2 s-a aflat in permanent declin, fiind inlocuite in dotarea URSS cu S-300P in anii ’80. Foarte putin surprinzator, avand in vedere ca principalul inamic vizat, SUA, dezvoltase mijloace de contracarare a lor inca din timpul Razboiului din Vietnam.

Unele din aceste metode sint atat de vechi incat incep sa apara in domeniul public, cum este cazul unui patent pentru un sistem de bruiaj impotriva radarelor track-while-scan (TWS) inregistrat in 1970. Chiar daca Fan Song, radarul de urmarire (insotire) a tintei folosit de SA-2 nu este nominalizat, descrierea nu lasa loc de indoiala.

Una din cele mai vulnerabile componente ale SA-2, daca se poate face o ierarhie intre ele, radarul Fan Song (SNR-75) este in mod special sensibil la ECM din cauza conceptiei TWS arhaice.

Fan Song foloseste doua “unde” radio, care scaneaza un sector limitat, pe verticala si orizontala, pentru determinarea inaltimii si respectiv azimutului tintelor. Corelarea intre, potential, multiplele ecouri receptionate se face in functie de distanta la care sint inregistrate.

Track while scan "de tip Fan Song" - Sursa: myaoc.org

Track while scan “de tip Fan Song” – Sursa: myaoc.org

 

Folosirea a doua componente de emisie/receptie, functionand pe doua benzi de frecventa diferite, ar fi trebuit sa asigure Fan Song o minima protectie impotriva echipamentelor ECM instalate la bordul aeronavelor dar, asa cum reiese din patentul respectiv, acest lucru este negat prin folosirea, in mod logic, a doua canale radio separate pentru emisia ECM.

Patentul mai dezvaluie si o metoda de deceptie a Fan Song prin injectia unui raspuns fals, suprapus peste cel real insa decalat intr-un anumit grad, trimis atat prin canalul de “azimut” cat si de “inaltime”. Cum radarul urmareste cel mai puternic ecou primit intr-o “fereastra” centrata pe ultima pozitie cunoscuta a tintei, aparitia unui alt semnal, usor decalat, duce la un rezultat similar cu cel inregistrat in cazul miscarii tintei reale si deci la abaterea ferestrei spre “noua pozitie” a tintei, in sensul semnalului fals generat de echipamentul ECM.

Eroarea in urmarire a tintei poate fi destul de mare pentru a determina explozia incarcaturii de lupta a SA-2 (in ciuda masivitatii acesteia) la o distanta sigura pentru tinta.

Masurile de contracarare a acestui tip de ECM au constat, istoric, mai ales in pregatirea operatorilor umani pentru a urmari si corecta deciziile luate in mod automat de Fan Song ceea ce face operarea SA-2 extrem de intensiva si supusa erorii umane. In ciuda masurilor ECCM, eficacitatea SA-2 s-a redus extrem de mult pana la sfarsitul Razboiului din Vietnam, sistemul nemaicontand, practic, de atunci incolo.

 

Both comments and pings are currently closed.

10 Responses to “101 metode SEAD impotriva Volhov: deceptia in azimut si inaltime a Fan Song”

  1. dan says:

    poate au reusit ai nostri sa ii elimine neajunsurile ,le-au modernizat, dar sunt “la secret”…….:))))

    • admin says:

      Sau poate nu au bani sa le inlocuiasca. Acum sa revenim la realitate: SA-2 nu mai pot fi modernizate in nici un fel si trebuiau inlocuite acum 20 de ani.

  2. ciudat este ca SA 2-ul a urmat oarecum traseul lui Hawk care a fost modernizat succesiv, deci s-ar putea incerca, problema este ca asta ar fi fundul gropii tehnologice.

    • admin says:

      HAWK are componente care sint inca eficiente in rolul pentru care au fost proiectate, desi sint uzate moral, deci se pot imagina pachete de modernizare a celorlalte elemente in jurul primelor. In cazul SA-2 nu exista nimic care sa merite a fi mentinut in cazul unei modernizari, nimic compatibil cu ideea unei aparari AA cat de cat moderne. Nu trebuie uitat ca SA-2 e, conceptual nu neaparat dpdv cronologic, un sistem mai vechi decat HAWK si a trecut de mult de fundul gropii.

  3. sorin.vasile says:

    Intrebari de profan:ar fi posibila inlocuirea redarului Fan Song cu un alt radar spre exemplu TPS-79?
    Ar avea sens o astfel de inlocuire?

    • admin says:

      Gap Filler-ul e un radar de cercetare/descoperire tinte (cu o capacitate de urmarire “soft”) in timp ce Fan Song e, in principiu, un radar de control al focului (dedicat urmaririi tintei dar si cu o modesta capacitate de cercetare), mai asemanator ca rol cu HIPIR-ul HAWK-ului.

      In practica insa Fan Song e mai mult decat un simplu radar: urmareste cu mare precizie nu numai tinta ci si racheta, calculeaza corectiile necesare si le transmite rachetei. In mare parte, Fan Song este SA-2. Pentru a fi inlocuit, ar trebui gasit ceva care sa asigure toate aceste functii iar Gap Filler-ul nu o face. Se zice ca ar exista asa ceva in dotarea Chinei, insa detaliile nu sint foarte clare si zvonurile nu au fost confirmate.

      Mai important, inlocuirea nu ar avea sens pentru ca cea mai slaba veriga a SA-2 este racheta in sine. Radarul este depasit dar racheta e arhaica.
      De remarcat ca si chinezii au renuntat mai intai la racheta si abia pe urma, daca e sa credem informatiile publice, la Fan Song. Nu ca ei ar fi vreun model.

  4. Cezar says:

    Stiu ca la un momentdat era un proiect de modificare si modernizare al acestor rachete, dar nu imi aduc aminte bine daca la ROSA sau la INCAS, pentru transformarea acestora in rachete lansatoare de sateliti pe orbita joasa a pamantului. Parca lucrau la modificarea ei in II trepte sau ceva de genul asta. Cred ca in scopul asta ar putea sa fie folositoare. Depinde si de greutatea care o pot duce in ‘carca’! 🙂 Parca aveam peste 1000 de astfel de rachete in doatrea armatei?! O alta varianta vehiculata, se referea la posibilitatea transformarii acestor rachete antiaeriene in rachete ofensive. Am citit pe undeva ca marele dragon chinezesc a avut un proiect in acest sens. E posibil/fiabil? Fie si dpdv a numarului, nu neaparat al calitatii? MS…astept pareri! 🙂

    • admin says:

      Deocamdata au fost modificate in rachete tinta de catre Electromecanica. Lansatorul (sub)orbital respectiv, asa cum a fost testat la prima lansare, era o asemenea racheta tinta. Se lucra la un moment dat la un motor de tip nou, fara de care nu ar fi posibila atingerea vitezei necesare.

      Transformarea in racheta sol-sol e cu siguranta posibila, irakienii au reusit asa ceva – link. Cat de folositoare ar fi o asemenea racheta, e discutabil.