Alternative pentru corvetele romanesti

Dotarea DW 3000 - Sursa: Pinterest

Dotarea DW 3000 – Sursa: Pinterest

Sau cum si-a construit Thailanda un distrugator de buzunar camuflat in fregata multifunctionala la pret de corveta.

DSME (Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering) a lansat in Ianuarie prima fregata DW 3000F pentru Thailanda, numita Tha Chine. Nava cu un deplasament de 3,650 de tone a costat USD410mil, a fost lansata la apa in doar 8 luni si ar urma sa fie dotata cu de toate.

Cu atat de multe incat un detaliu de arhitectura a trecut relativ neobservat. Nava va fi dotata cu ceva in plus fata fregatele tipice cu deplasament comparabil: un al doilea radar, cu raza lunga, un detaliu intalnit aproape exclusiv la distrugatoare sau fregate antiaeriene si extrem de rar la o fregata multifunctionala.

Radarul multifunctional cu raza medie este un Saab Sea Giraffe AMB iar cel cu raza lunga, Saab Sea Giraffe 4A. Radarele de control al focului sint Saab CEROS200 si EOS 500. CMS este evident to Saab, 9LV Mk4. Se pare ca thailandezilor le place Saab.
E interesant de remarcat ca gustul a fost deprins cu cele doua fregate de clasa Naresuan, construite de chinezi si modernizate tot la standardul all-Saab, echipamentele fiind aceleasi, minus radarul cu raza lunga care in cazul Naresuan a ramas vechiul Thales LW08. VLS-ul este un Mk41 cu 8 silozuri. Thailandezii ar fi fost atat de impresionati incat au vrut niste nave noi care sa fie cat se poate de similare cu cele vechi insa construite de altcineva decat de chinezi.

Intra in scena coreenii de la Daewoo care la data aceea (mijlocul lui 2013) nu aveau inca in portofoliu o fregata moderna ci doar vechile Ulsan si Pohang, pe cale de a fi retrase. Dupa unele rapoarte, baza pentru platforma oferita thailandezilor, DW 3000H si apoi F, ar fi fost distrugatoarele KDX-I scurtate la dimensiunea unor fregate. Legatura nu e foarte clara, forma carenei fiind diferita insa latimea e aceeasi deci ipoteza ar putea fi corecta. DSME a castigat contractul mai ales pe baza pretului, oferind calitate occidentala la preturi chinezesti. E foarte posibil ca discountul oferit sa fi fost serios, tocmai pentru ca DSME sa poata patrunde pe piata.

DW 3000F - Sursa: forums.spacebattles.com

DW 3000F – Sursa: forums.spacebattles.com

 

Nu se stie daca succesul din Thailanda a avut vreo relevanta sau nu dar la sfarsitul lui 2013 DSME a castigat concursul pentru proiectarea fregatelor Incheon Batch II, cunoscute acum ca Daegu.

Incheon Batch II aka Daegu - Sursa: navaltoday.com

Incheon Batch II aka Daegu – Sursa: navaltoday.com

 

Desi nu a fost facuta nici o legatura oficiala, DW 3000F si Daegu sint extrem de similare, avand dimensiuni identice (lungime de 122m si latime de 14m) si deci deplasamente aproximativ egale (3.600 de tone) iar formele exterioare sint extrem de greu de diferentiat.

 

DW 3000F - Sursa: forums.spacebattles.com

DW 3000F – Sursa: forums.spacebattles.com

 

E un pariu destul de sigur ca cele doua nave sint parte a aceleiasi familii.

Ca diferente ar fi folosirea pe Daegu a unui VLS autohton cu 16 silozuri in locul Mk 41 si a unei propulsii electrice CODLOG de ultima generatie in locul celei CODAG de pe DW 3000F. Coreenii folosesc de asemenea un radar diferit, construit local, LIG Nex1 SPS-550K. In plus – sau mai bine zis, in minus – coreenii au deja distrugatoare “adevarate” pentru apararea antiaeriana si nici nu au putut fi convinsi de avantajele redundantei oferite de un al doilea radar asa ca detaliul asta a fost omis pe Daegu iar toate economiile s-au vazut: prima nava din clasa Daegu ar costa doar USD305mil.Β  Urmatoarele doua, construite de rivalii de la Hyundai, vor costa si mai putin, aproximativ USD585mil impreuna.

Evaluand DW 3000F si Daegu dupa criteriile anuntate de RoNavy, navele se potrivesc din punct de vedere al deplasamentului, dotarilor, pretului, duratei de constructie garantate de constructor – care are chiar si santier local. Inclusiv propulsia electrica ce a entuziasmat RoNavy la ultima Sigma. Iar pana se va lua o decizie, exista sanse sa mai fie lansate la apa si alte unitati din clasa Daegu.

Cat despre aspectul (geo)politic, Lockheed Martin has got your back:

Lockheed Martin (NYSE: LMT) and Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) have signed a comprehensive teaming agreement to partner on the Multi-mission Combat Ship (MCS), which is based on a DSME hull design and intended for the corvette market.
“DSME’s MCS hull design coupled with Lockheed Martin’s expertise in program and systems integration will allow the team to bring this capable ship to the international marketplace at an affordable price,”

 

DSME a incheiat in 2014 un contract cu Malaezia pentru sase corvete MSC (Missile Surface Corvette) de 1.800 de tone. Daca MCS-ul de tip corveta la care se refera LM este de fapt MSC-ul malaezian sau americanii se gandesc la exportul DW 3000F, diferenta intre corveta si fregata fiind destul de elastica, asta ramane de vazut. Cert e ca “fregatele” DW 3000F s-ar incadra din perspectiva RoNavy la categoria corvete, la limita superioara ce-i drept.

Sigma ar fi inca favorita, avand in vedere ca RoNavy si-a exprimat deja o preferinta explicita si a existat chiar si o decizie guvernamentala in acest sens deci contractul este al lui Damen sa-l piarda. Ca in majoritatea contractelor de achizitii militare, componenta politica joaca un rol crucial iar daca problemele politice cu Olanda continua, nu ar fi o surpriza extraordinara ca preferinta sa se schimbe. Alternativele exista.

 

Both comments and pings are currently closed.

50 Responses to “Alternative pentru corvetele romanesti”

  1. Raptor says:

    Un vot pentru kooreeni, as fi mers de la inceput pe mana lor, sau ca solutie de avarie cu evreii, iaro a 3-a varianta ar fi danezii.

    • Anla'shok says:

      Danezii cu ce? Cu Iver Huitfeld?
      Nu se incadreaza la criteriile pentru achizitia de corvete.

      • Raptor says:

        Absalon cu care impusti mai multi iepuri in acelasi timp: nava de comanda, suport si combat πŸ˜‰ si care se incadreaza intr-un pret cat mai redus conform minunatelor noastre norme metodologice de la licitatii.

      • Raptor says:

        Absalon class, care desi nu e corveta este o nava combat la un pret scazut cu armament comparabil cu o fregata, in plus poate asigura si suport sau comand mission, deci… πŸ˜€

        • Anla'shok says:

          4000 de tone goala, 6000 incarcata , cam grasa pt ce vor ai nostri

        • gabitzu says:

          “… nava combat…”

          Tocmai ca NU e o nava combat, cred ca nicolae s-a plictisit de cate ori a explicat asta. Nu e construita dupa “military specs”, ci “commercial specs”, de unde si pretul.

          E ca Duster Army, faptul ca e 4×4 si are mitraliera nu inseamna ca il poti compara cu un Humvee.

          • Gabriel says:

            Asa a zis @nicolae !?
            Pai ia de aici niste “commercial specs”:
            “The ship design incorporates stealth characteristics for low acoustic, radar, visual and infrared signatures. Shock protection and isolation are to STANAG 4142, 4137 and 4549. Parts of the hull are armour protected to STANAG 4569 standard. Manned areas are protected against nuclear biological and chemical warfare to STANAG 4447”.
            Si poate iti explica @nicolae cum e cu MOTS. Probabil ca lumea crede ca e ca la supermarket πŸ™‚

          • gabitzu says:

            Da, scuze, am facut in postarea precedenta cate o greseala la fiecare afirmatie. M-am luat dupa ce am citit de mai multe ori (nici macar de la nicolae) fara sa verific niste surse.

            Da, a fost “commercially built” dupa niste standarde interne daneze, folosing “commercial and military OTS”, si respectand normele STANAG, desi foloseste materiale compozite pt a reduce semnatura radar.

            “16 watertight sections and two airtight bulkheads, damage limitation features including dual redundancy, automated damage control zones and damage detectors”

            Citind mai mult, cred ca stiu si de unde provine confuzia. Absalon, avand acele module StanFlex, a aparut foarte des comparata cu LCS, in principal in discutiile care criticau LCS, mai ales prin prisma pretului. Si atunci, ca o reactie, au aparut “postaci” si chiar articole care urmareau denigrarea Absalon (http://cimsec.org/lcs-versus-danish-strawman/14974) Si pe prioncipiul denigrati, denigrati, ca ceva ramane, asa am ramas si eu cu ideea ca Absalon e o mizerie.

          • Gabriel says:

            @admin
            Suntem onesti pana la capat, ca scriem din placere nu din alte motive.
            Ce am scris eu acolo sunt standarde militare folosite la Absalom.
            Ce ai citat e legat de Iver Huitfeldt, febletea mea. Sintagma “largely built to civilian standards” e evaziva si n-am reusit sa ma lamuresc in cele cateva pagini citite cam ce vrea sa spune.
            Asa ca sa-i dam cuvantul lui Hesselberg pentru precizari:
            “We use civilian standards whenever possible, especially with IT”.
            Parca suna altfel, nu-i asa ? Ce zic americanii:
            “One of the other ideas I heard [the Danes] talk about, Adm. Sullivan, was they can change out the computer program completely in 90 days,” Halvorson said. β€œWe all have a little bit of a part to play in the two-year upgrade that involves ripping out pieces massive pieces of ship infrastructure to change out every server in the room. We need to get closer to that Dane mentality.”
            https://news.usni.org/2015/03/05/what-the-u-s-navy-could-learn-from-danish-frigate-design
            “We use standard civilian 19-inch racks for our electronics” mai zice Hesselberg. Mai scrie de modularitater samd. Asa au reusit sa scoata un pret la jumatate fata de altii.
            Design-ul danez a fost luat in considerare nu numai de americani, dar si de danezi. Refuz sa cred ca toti astia sunt niste prosti.
            https://www.defensemedianetwork.com/stories/denmarks-iver-huitfeldt-class-frigates/
            Mai sunt niste lucruri legate de MOTS, dar nu mai insist.

            • admin says:

              @Gabriel: “Suntem onesti pana la capat, ca scriem din placere nu din alte motive.” – glumeam, bineinteles. Sper ca nu s-a inteles altceva.

              Ce am citat se referea la Iver, care ar trebui sa fie construit la un standard chiar mai ridicat decat Absalon, din care deriva: “The frigates exploit survivability studies undertaken for the Absalon class units”

              Cand ei zic ca e “largely built to civilian standards”, e evident ca nu se refera numai la IT (care poate fi un exemplu dar nu singurul), dovada ca nenea respectiv se simte obligat sa insire modificarile fata de standardele civile. Daca respectivele standarde se refereau doar la IT sau lucruri similare atunci exprimarea ar fi fost diferita de “largely built” – pentru mine asta inseamna de la grosimea tablei, la compartimentare pana la redundanta, etc.

              Nu stiu daca o nava “largely built to civilian standards” cu unele elemente militare e echivalenta unei nave “largely built to naval standards” cu unele elemente COTS.

              Multi s-au uitat la ele, putini le-au si cumparat.

          • Gabriel says:

            @admin
            Nu au vandut nave, ce-i drept, dar in domeniul asta mai intervin si alti factori.
            O exceptie de la regula e Australia cu al ei SEA5000.
            Am scris de navele daneze pentru ca a venit vorba, dar nu sunt pentru noi.
            Pentru noi MEKO A-200 ASW ar fi nava potrivita, cu propulsie pe modelul lui Valour. Are ESSM si poate ca intra si niscaiva SM-6 in canistele alea mk41 VLS.
            Stealth la radar dar si in IR. Mai e nevoie de ceva ? πŸ™‚

  2. Petre says:

    La coreeni mai avem ” alternativa” FA-50, trainer supersonic, cres ca e singurul de acest gen in lume si sigur il poate cinde sa fie produs in tara ta.

    • admin says:

      Doar ca e la categoria “cele mai scumpe trainere din lume”

      • Petre says:

        Produs in tara ? Ma indoiesc de fel. Cam singurul trainer supersonic, se merita si pe post de air police iar F-urile pentru razboi.

        • admin says:

          Produs in tara va fi chiar mai scump decat ce vine din Coreea. Ia in calcul costurile cu transferul liniei de fabricatie, scolarizarea oamenilor, etc.. Salariile mai mici nu compenseaza costurile plus productivitatea mai mica. Mai ales la o serie mica de 10-15, hai 20, de trainere.

          Tema de gandit: cum se face ca e unul din foarte putinele trainere supersonice (L-15 e altul) iar restul sint subsonice?

        • gsg9 says:

          produs in care tzara anume te referi πŸ™‚
          si unde anume, la craiova unde mai sunt cateva zeci de muncitori sperand sa prinda pensia?
          ce sa producem, fuselajul, motorul e licentza GE, cumparam si noi licentza?
          electronice/avionica koreene/evreiesti, sa le producem si p’alea πŸ™‚ ?
          cate sa producem?
          la ce pretz(incluzand licentzele, retehnologizarea, trainingul)?
          si mai ales pt cine πŸ™‚ πŸ™‚ ?

          • Adrian says:

            Sunt 320 si nu isi fac griji ca nu prind pensia, mai ales ca au toti peste 55 de ani. Isi fac griji ca dupa ei se inchide.

        • Raptor says:

          @Petre
          La 12 supersonice oare cate trainere iti trebuie?

          @admin
          Am incercat de 2 ori sa las un comment si mi-a aparut duplicat, dar nu a aparut nicaieri

          • admin says:

            Eu le vad pe amandoua. Sau nu sint astea?
            25/09/2017 at 6:14 pm
            25/09/2017 at 6:17 pm

            Btw, comentariile nu vor aparea instantaneu, vor sta in moderare pana cand le aprob eu. In functie de cat de ocupat sint in momentul ala, poate sa dureze putin.

          • Raptor says:

            Au aparut mai tarziu.
            Inainte apareau comentariile iar deasupra aparea ceva ca asteapta sa fie moderate, de data asta nu aparea nimic.
            Alta problema e ca nu-mi mai ramane numele si e-mailul si trebuie scrise de fiecare data.
            Poate s-au facut ceva modificari la sitte de cand am scris ultima data, sau poate e o eroare de sistem

            • admin says:

              Da, au fost niste modificari la site, din pacate numele si e-mailul utilizatorilor au fost victimele colaterale. Foarte probabil de asta nu-ti mai apare nici mesajul de moderare insa functionalitatea este inca acolo, ca de obicei mesajele intra la moderare, de unde sint scoase de mine dupa un timp variabil.

  3. mihaistoian says:

    Cel mai indicat ar fi fost achizitionarea celor 4 Sigma 10514 de la Damen, iar in loc de modernizarea celor 2 fregate britanice cumpararea a 2 fregate DW3000

  4. raster says:

    Cred ca la noi ar trebui umblat “un piq” mai mult la factorii decizionali, selectzia acestora, orientarea lor in spatziul politic, social, de ce nu istoric.

    Cam ca si cu dipolii moleculari.

    Poate fi folosit cu succes aparatul de mai jos, Old Sparky ii zice:

    http://www.gettyimages.com/detail/news-photo/old-sparky-the-decommissioned-electric-chair-in-which-361-news-photo/97202037#old-sparky-the-decommissioned-electric-chair-in-which-361-prisoners-picture-id97202037

    sa vezi atunci corvete si frecate ultimu’ raGnet al Carpatzilor…

    #defloculare

    • admin says:

      Stiu, imaginea arata echipamentele care vor fi montate DW 3000. Poate ca e propunerea spaniolilor sau poate ca asta a ales cel care a facut ilustrarea.

  5. gsg9 says:

    Alternative pentru corvetele romanesti

    really πŸ™‚ πŸ™‚ ?!?

    astea sunt alternative?!

    cateodata am impresia ca faci misto prin articole πŸ™‚ πŸ™‚

    e ca si cum ai recomanda unuia care n’are bani de logan 2nd hand sa’si cumpere mercedes

    astia n’or sa aiba bani nici de corpurile navelor, daramite de senzori motoare electronica si armament πŸ™‚

    tailandezii sunt din alta poveste

    aia mai au si un yaht regal mai mare, HTMS Chakri Naruebet pe numele lui

    mai au si un Endurance

    ce inseamna sa ai tailandezele tale versatile ca sa ai cu ce sa sustzii turismul si de aici economia si armata πŸ™‚

    deh, ale noastre n’au fost patrioate, au plecat la munca prin italia spania germania si le strica pretzurile pe acolo, foarte bine, subminam competitzia πŸ™‚

    de fapt tailandezii au marina SF pe langa a noastra

    la corvete au 2 americance mai mici si ceva mai vechi, Ratanakosin class

    din 86-87, oricum mai noi decat toata flota noastra si cu ce’s alea doua inarmate ne scufunda toata flota si ne doboara toata aviatzia militara

    din perspectiva RoNavy

    RoNavy chiar nu mai are nici o perspectiva

    nu stiu cum de inca mai putetzi sa mai batezi campiile elizee aducand vorba si pomenind de corvete romanesti

    avand in vedere ca RoNavy si-a exprimat

    πŸ™‚ πŸ™‚ nu stiu ce si’a mai exprimat RoNAvy and who cares dar aurolacul ala a spus clar ca nu’s bani de patrioate, corvete samd

    ca sa le inchida gura militarilor le’a umblat un pic la salarii pe transe si aurolacul alalalt a pomenit zeflemist de rachetutze, corvetutze

    asa ca astia au inteles mesajul, ori salarii ori rachetutze, corvetutze

    si dupe cum se vede acuma e o liniste asurzitoare

    nici postacii nu mai intra πŸ™‚

    concret se repara tetalurile catinel asa si fara graba in urmatorii ani si or sa mai traga de ele cu voiosie inca 30 de ani

    cu ce scop nu ma lamuresc

    ca sa pozeze a marina militara si sa prinda unii sau macar sa se apropie de pensie

    sa se antreneze de zor

    noi avem cea mai antrenata marina militara din lume

    antrenamente 100%, nu ca americanii saracii la care nu le mai ajung navele sa patruleze

    si serviciu de lupta 0%, ca pt lupta n’are cu ce

    Alternative pentru corvetele romanesti mai realiste ar fi

    http://adevarul.ro/locale/constanta/controversele-panzarului-moldovenesc-corabia-Stefan-mare-cucerit-cetatea-chilia-ce-i-intriga-istorici-1_57b841a35ab6550cb8edb0fe/index.html

    sau daca mai tragem de tetaluri niste anisori trecem direct la d’astea

    http://starwars.wikia.com/wiki/Vigil-class_corvette

    realist, dupa cum se vede nu vor fi fregate/corvete

    ar trebui renuntzat la copai pe post de nave de lupta, mai bine mai faci un MAI 1105 si vreo cateva salupe de patrulare si aia e marina

    de restul sa se spele NATO cu ei pe cap…

    si daca se amana problema pe stilul romanesc finalul oricum va fi acelasi, tot pe stil romanesc, peste 15 ani n’or sa aiba cu ce plati pensiile daramite sa-si mai faca alta marina militara sa mai cumpere nave…

  6. nicolae says:

    In opinia mea, un radar de descoperire cu raza lunga nu te face distrugator, fie el si de buzunar. Dar, intr-adevar, denumirile astea tind sa o ia razna…

    Nu cred in capacitatea coreenilor de a face nave mai bune decat europenii/americanii iar pretul acesta redus poate insemna doua lucruri: preturi de dumping pentru a patrunde pe piata sau compromisuri acolo unde nu se vede in pliantele de prezentare dar se simte la prima boaba incasata sau la prima furtuna mai serioasa.

    Cat despre noi… nu mai e nimic de zis. Hotararea nu a fost adoptata de guvern, desi ar cam fi timpul. O vor lalai cat vor putea iar procedura poate fi intinsa la 240 de zile. Asta inseamna ca de-abia in 2019 s-ar putea sa vedem un contract semnat…

    Daca mai taie din deplasament (ca probabil alea 3600 t deplasament se transforma in cel putin 4000 t la incarcare maxima – ce-i drept nici ai nostri nu specifica in proceduri cum vor cei 3500) si vine LM cu ea (cerinta pentru tara NATO) este o sansa, presupunand ca ai nostri mai vor nave noi.

    Eu as prefera un design european/american, calitatile nautice fiind in opinia mea cel putin la fel de importante ca senzorii si armamentul instalat la bord.

    • admin says:

      3600 e la incarcare maxima, tonajul standard e pe la 2800.

      Un al doilea radar nu te face distrugator dar e un pas in fata din randul fregatelor proaste. Practic, pentru a fi distrugator ii lipsesc mai multe silozuri. Iar nava provine dintr-un distrugator scurtat (zica-se) deci e un distrugator de buzunar. Ia-o ca pe o figura de stil.

      Nu uita ca fregatele respective sint construite inclusiv pentru Coreea de Jos unde se asteapta ceva actiune. Au avut deja o nava scufundata deci e de presupus ca proiectele au evoluat pentru a fi mai supravietuibile.
      In plus, coreenii au experienta foarte buna cu navale civile, unde sint cel putin la fel de buni ca europenii si americanii (oare astia or mai construi nave?) pe care i-au cam scos din piata deci calitatile nautice in sine nu pot fi mai proaste altfel nu ar exporta atata tonaj. Deci R&D naval au, rezultate sint.

      • gsg9 says:

        Au avut deja o nava scufundata deci e de presupus ca proiectele au evoluat pentru a fi mai supravietuibile.
        au incasat o torpila de la unul dintre submarinele din buzunarele nordice, asa ca un radar in plus nu ajuta
        o torpila scufunda si un distrugator, deci nici ceva crestere de tonaj nu ajuta
        coreenii aia buni din nord au niste miguri prapadite si sea skimmere mai putzine, nu’i mare amenintzare aeriana
        asa ca mai degraba astia se apara de…chinezi πŸ™‚ ?
        ca pe aia din nord ai bate trump singur cu o mana legata la spate, eventual cu ambele amputate, numai sa nu’i inchida contul de twiter

        • admin says:

          Nu vorbeam de radar ci – banuiesc – ca @nicolae se referea la compartimentari si restul chestiilor care fac nava sa nu se scufunde la prima racheta incasata si ziceam ca deja li s-a scufundat una deci au bagat la cap si viitoarea generatie va fi ceva mai solida din punctul asta de vedere.

          • gsg9 says:

            compartimentarea lui peshte nu cred ca ajuta, o torpila direct sub chila rupe o nava d’asta in doo

            https://www.youtube.com/watch?v=c–fP017Xoc

            e adevarat ca HMAS Torrens avea numa 2700tone dar se vede cum unda de soc a ridicat’o si a rupt’o

            or sa ramana doo jumatatzi de nava riguros compartimentate

            numa ca alea nu prea plutesc πŸ™‚

            d’aia am zis ca ceva deplasament in plus nu cred ca o ajuta in lupta cu coreenii cei buni

            sau asta, la fel, rupta in doo

            • admin says:

              E, nu plutesc. Daca sint riguros compartimentate si ai noroc sa se rupa cum trebuie, plutesc: http://metro.co.uk/2017/08/27/cargo-ship-suddenly-splits-in-half-right-in-the-middle-of-the-sea-6882350/

              Oricum, nu asta era ideea. Nu e vorba ca vor face nave invulnerabile ci atunci cand sint lovite dau mai multe sanse echipajului sa izoleze spartura, sa stinga incendiul, daca e posibil. Iar daca nu e posibil, atunci sa aiba o sansa sa scape adica sa se scufunde mai lent. Banuiesc ca nu au ce face in cazul unei torpile dar daca iau in calcul ca pot fi loviti poate ca iese un proiect mai supravietuibil decat al unora care nu au mai pierdut vreo nava de 50 de ani.

          • gsg9 says:

            ce vroiam pentru ca sa spui e ca impotriva torpilelor nordiste nu prea au ce face, ca incearca sa faca un design mai survivable nu tzine cu o torpila sub chila, jumatatzile alea se duc la fund

            chiar si in linkul lu matale o jumate au tras’o cu remorcherele repede la mal ca era ancorata foarte aproape in timp ce jumatatea ailalta s’a scufundat

            dar fie cum zici matale, sa ramanem 8timisti cu designurile astea mai moderne si mai survivable πŸ™‚

      • nicolae says:

        Nu stiu care e scopul pentru care au pus un radar cu raza lunga pe ceva dotat cu rachete cu raza medie. Cum un astfel de radar creste si costurile si echipajul s.a.m.d. este clar ca exista un scop precis care noua ne scapa si care probabil tine de specificul si de strategia de lupta a tarii lor. Thailanda, din cate stiu, nu are dispute teritoriale cu China, ca mai toti vecinii lor, dar toata lumea se inarmeaza pe acolo, n-or fi ei mai fraieri sa rateze trendul.

        Da, baietii construiesc in draci pentru ca sunt foarte ieftini, dar, in cele mai multe cazuri, construiesc dupa proiecte desenate de arhitecti navali europeni, iar utilajele cu plus-valoare mare (motoare, diverse instalatii sofisticate etc) sunt produse de mari concerne europene/americane. Dpmdv, nu-s cu mult mai departe de ceea ce face Damen la noi. Nu e putin, dar nu e nici ceva care sa ma convinga ca-s buni sa faca un proiect de nava cap – coada, la nivel european/american.

        Cand vorbesc de calitati nautice, ma refer la ele ca intreg: nescufundabilitate, stabilitate, flotabilitate, aduse la standarde militare. Nu mai zic aici de calitati manevriere, vitalitate etc, in egala masura de importante.

        Aceste aspecte iti dau masura unei nave militare la fel de mult ca armamentul ambarcat. Iar aici am dubiile mele in ceea ce priveste capacitatea coreenilor. Uita-te nitel la raportul lungime / latime la nave echivalente… Aproximativ 7 este cifra pentru mai toate navele de lupta europene sau americane. Astia pun accent pe stabilitate. De ce? Pai armamentul ambarcat este utilizabil pana la un punct. Ai depasit punctul, armamentul e degeaba…

        Inca ceva, forma carenei si modalitatea de amplasare a diferitelor instalatii plus sistemul de propulsie (motoare, elice) iti pot da o nava silentioasa sau una zgomotoasa, cu toate consecintele care decurg de aici. Tu crezi ca baietii astia au experienta europenilor/americanilor in acest domeniu?

        Adevarat, o torpila grea, in genul Mk48 sau similare, face zob cam orice… Dar pana acolo, o nava buna are multe mijloace de aparare, totul e sa le poata folosi in conditii din ce in ce mai vitrege.

        • admin says:

          Nu e rau sa ai ceva sa te avertizeze de un posibil pericol, desi nu-l poti lovi imediat. Macar iti da timp sa te pregatesti.
          Apoi tine de redundanta, daca unul din radare e scos din functiune, nu raman in bezna complet. De observat ca la fel au facut si chilienii cu T22, au pastrat vechile radare si au adaugat unul pe al doilea catarg.

          Nu-s departe de Damen, tocmai de asta sint o alternativa.

          • nicolae says:

            Nu-s departe de santierul Damen ROMANIA, sunt la ani lumina departare de producatorul de nave Damen.

            Evident ca nu strica un radar in plus, fie ca vorbim de redundanta, fie ca vorbim de situational awareness.

            • admin says:

              Noah, ca doar Damen nu face portavioane sau submarine nucleare. Asta nu arata rau, e o concurenta cinstita la DeZeven.

          • nicolae says:

            Aia e de fapt un Arleigh Burke/Ticonderoga mai mare. Americanii le-au facut transfer de tehnologie in draci, atat doar ca ei au fost destepti si au stiut ce sa faca cu el. Au progresat mult, dar mai au de lucru.
            Damen inoveaza cu adevarat in domeniul asta ca nu degeaba vand in draci in afara Olandei…
            http://www.damen.com/en/news/2017/09/damen_displays_leading_position_in_global_opv_market
            Europenii au cativa constructori care chiar stiu sa faca nave: BAE, Navantia, Naval Group, TKMS, Fincantieri, asta asa, ce-mi vine la prima mana. Ca sa nu zici ca-s partizan si zic doar de Damen.

            • admin says:

              Faptul ca unii stiu sa faca nave nu inseamna automat ca altii nu ofera produse bune dpdv cost/performanta.

              Nu cred ca inteleg 100% inferenta “Damen inoveaza” => “Damen e mai bun decat DSME” dar probabil e tarziu. Pentru a zice ca Damen > DSME ar trebui facuta comparatia directa. Si coreenii au avut o evolutie rapida prin generatii succesive, sint la a treia generatie de distrugatoare si lucreaza la a treia generatie de fregate Incheon.

              In cazul nostru, nefiind interesati de intreaga gama de produse, trebuie facuta o comparatie intre Sigma si DW 3000 insa asta e cam greu fara date tehnice foarte precise. Si un arhitect naval, ceea ce eu nu sint. Asa ca e dificil de zis.

              Fara sa depreciez constructorii europeni, mai ales britanici, tind sa dau un pic de credit si celor care sint intr-o zona de razboi. Chestie pur subiectiva, recunosc.

              P.S. Ca sa nu se inteleaga gresit pozitia, repet: cred ca Sigma e in continuare favorita dar mai cred si ca exista alternative viabile.

          • nicolae says:

            Traditia si inovatia conteaza mult in acest domeniu, chiar daca pe latura mai putin vizibila. Suntem prea saraci ca sa alegem o alternativa viabila, la ce buget avem, ar trebui sa alegem cea mai buna alternativa.
            Ma rog, si eu sunt obosit, nu voi insista. Si conservator, pe deasupra, asta e… πŸ™‚
            Nu-s decat marinar de duminica, dar pot sa-ti spun ca diferentele intre un producator cu traditie si care inoveaza se vad imediat prin comparatie cu altul care a plecat de la a copia si acum progreseaza. Sa progreseze pe banii altuia, nu pe ai mei.
            Cu toata incoerenta de la ora asta, o sa ma repet acum, o nava nu e doar suma armamentului de la bord, e suma tuturor caracteristicilor sale. Avem nevoie de unii care sa faca nave pentru noi si conditiile noastre specifice.
            Nu zic ca Damen is cei mai buni, zic doar ca avem alternative mai bune decat produsele coreene, la preturi corecte, raportat la ceea ce fac.
            Sa nu ma intelegi gresit, dar eu cred ca baietii astia din sud mai au de invatat. πŸ™‚ Dar parca vad ca participa LM cu proiectul si asta a fost licitatia… πŸ™‚

  7. mihai says:

    Aceste cuvinte ne doare … pentru ca vad cum altii se misca, fac ceva progrese in materie de inzestrare militara, in timp ce conducatorii nostrii parca s-au prostit de tot, au devenit porumbei ai pacii.

    Despre fregata in cauza, pare bine garnisita cu detonate, si la un pret as zice rezonabil.

  8. dany says:

    Eterna batalie pentru courvettele romanilor…Un fel de Posada in blogosfera…

    Bine bre… sa zicem ca pana la urma or gasi intre doua panselutze si 3 borduri niscai pomneΘ›i sa arvuneascΔƒ 3-4 courvette…Pe caiet, mai ceva ca la Crucea de piatra . Si le cumparam, si peste 1 an de cand apar in baltoaca ruginesc mai ceva ca Delfinu’ … Nu de alta dar armamentul si tehnica moderna se pupa la fix cu o economie puternica nu cu una care pluteste in miresmele damboviΘ›ene…
    Ma bate gandul ca o sa imprumutam bani si ca sa le operam, nu doar ca sa le cumparam… Si pana la urma datoriile se platesc sub o forma sau alta indiferent de locatie pe glob…

    Concluzia mea? Degeaba ne batem noi sa cumparam courvette mai bune sau mai putin bune, daca economia noastra “duduie” mai ceva ca Titanicu’ dupa prima si ultima ciocnire…

    • raster says:

      noi o s-o patzim ca tziganu’ ala de i-a murit magaru’ tocma’ cand il invatzase fara mancare…

      #food4thoughts #eatmyhamster

  9. Raptor says:

    Intrebarea unui necunoscator in domeniul naval, daca deplasamentul navelor tinde sa creasca, precum si capacitatea senzorilor, armament, etc a mai tuturor claselor de nave de lupta, oare daca vrem corvete in acest moment nu ar trebui sa ne uitam la fregate usoare sau chiar fregate?

    Tinand cont ca pana reluam licitatia, pana rezolvam cu contestatia Damen care deja castigase prima licitatie, apoi pana semnam un contract si dam drumul la treaba si pana navele sunt gata vor trece in jur de 5-6 ani daca am seriosi, deja la orizontul 2023-2024 corvetele ar urca in deplasament asa cum stau lucrurile de ceva vreme. Ma gandesc ca daca mergem pe aceasta solutie e ca si cum te-ai inarma pentru prezent sau trecut si nu pentru viitor, desigur daca doresti sa cumperi ceva si daca tratezi subiectul cu seriozitate.

    • admin says:

      Cresterea in tonaj necesara montarii unor echipamente noi se ia in calcul la proiectare asa incat o corveta ar trebui sa-si poata indeplini rolul pentru care a fost cumparata si peste 20-30 de ani. Chiar si azi o “corveta” de 3.000 de tone poate fi numita fara probleme “fregata”, clasificarea e doar o conventie.
      Faptul ca azi s-ar incadra, de exemplu, la fregate si peste 30 ani ar fi doar corvete, nu schimba destinatia.

      Btw, Damen n-a castigat nici o licitatie, pentru ca n-a fost o licitatie – una din problemele care au fost sesizate deja la achizitia asta.