TehnoMil

Sursa: Electromecanica Ploiesti

MBDA ar miza pe rachete antitanc ieftine, reutilizand tehnologiile clasice avute deja la dispozitie ce au nevoie de investitii mici pentru modernizare.

In epoca rachetelor inteligente, fire-and-forget si man-in-the-loop, firma franceza incearca sa acapareze un segment de piata important, cel al rachetelor mai putin sofisticate si mai ieftine, dezvoltand in continuare un clasic al anilor ’70, Milan.

MBDA a anuntat testarea cu succes a unei noi versiuni, ER, cu raza de actiune si efect la tinta marite, versiune produsa in principal pentru dotarea Frantei si a Indiei dar care si-ar fi gasit si alti trei clienti.

Piata vestica a modernizarii Milan a parut a fi la un moment dat in dificultate, statele ce isi permiteau inlocuirea vechilor generatii optand in general intre Javelin si Spike. Nu este exclus ca, in contextul crizei economice, preferinta sa se schimbe in favoarea modernizarii dotarii actuale.

Ar mai fi o serie de utilizatori actuali ai Milan care nu si-ar fi permis oricum achizitionarea de rachete de ultima generatie precum si noii membrii NATO, care au chiar mai putine optiuni, colaborarea cu furnizorii rusi in vederea modernizarii armamentului sovietic fiind exclusa.

In aceasta situatie orientarea spre colaborarea cu producatorii vestici este destul de logica si este cunoscuta tentativa Romaniei de a moderniza Maliutka cu un transplant de tehnologie de la Milan 2T. Hibridul Maliutka-Milan ar fi beneficiat de tehnologie actualizata, racheta franceza fiind rezultatul unor modernizari succesive, menite a tine pasul cu dezvoltarea tehnologiei blindatelor Tratatului de la Varsovia.

Continuare…

RO-NET – Sursa: agromonitor.ro

Romania a primit finantare din partea Comisiei Europene pentru construirea unor retele de acces la Internet, de mare viteza , in unele zone “defavorizate” pana acum (si) din acest punct de vedere.

Ar trebui sa fie o veste buna dar, ca de obicei, diavolul se ascunde in detalii.

Conform Hotnews, de construirea si operarea retelelor se va ocupa Telekom Romania ( apartinand Romtelecom si Cosmote) iar furnizorul echipamentelor va fi Huawei.

Cum spuneam in episodul precedent, Huawei este suspectata de a facilita accesul guvernului chinez la datele transmise prin echipamentele sale.

Acuzatiile, care au fost vehiculate in soapta de foarte mult timp, au devenit publice in ultima perioada, guvernele SUA, Marii Britanii, Canadei sau Australiei avand cate ceva de spus (si nu de bine) atunci cand a fost vorba ca operatori nationali sa cumpere echipamente de comunicatii chinezesti. Statele respective chiar vorbesc in cunostiinta de cauza, ele operand vasta retea de ascultare a NSA si cunoscand din experienta proprie modul in care se pot face interceptarile precum si implicatiile acestora si ne dorind concurenta din partea asiaticilor.

Continuare…

ZB530 – Sursa: guns.wikia.com

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed…

Exercitiu tip “what-if”: cum ar fi aratat dotarea cu armament usor a Romaniei postbelice daca, printr-o minune, s-ar fi evitat sovietizarea si in directia asta?

Asa cum am aratat deja aici, nu e nevoie de a imagina un scenariu finlandez, chiar si unii membrii ai Tratatului de la Varsovia reusind sa se eschiveze de la adoptarea echipamentului standard rusesc.

Care ar fi fost alternativa la familia AK / RPK / PKM avuta de Romania, stiindu-se faptul ca industria locala de profil, desi prinsese ceva avant in timpul razboiului, nu era totusi la acelasi nivel cu cea a Cehoslovaciei si, din cauza izolarii politice, e greu de crezut ca s-ar fi putut obtine licente din Vest?

Un bun punct de plecare ar fi fost o arma cu potential in mare parte risipit, produsa la Cugir dupa licenta cehoslovaca, ZB-30.

Continuare…

MiG-urile Lancer nu vor fi inlocuite de F-16 la paritate, cel putin deocamdata, asta pentru a folosi o formulare optimista.
Chiar si luand in considerare retragerile din activitate, la un moment dat tot vor fi mai multi piloti decat avioane multirol.

O supapa ar fi  aviatia de transport dar si acolo numarul de aeronave este limitat.

Intre a zbura pe un avion de transport si a fi consemnat la sol, pe un simulator, cu ceva sanse de a prinde niste ore pe Soim, alternativa urmatoare nu mai pare chiar asa de rea:

Cate ceva din tacticile folosite de israelieni in Gaza contra Hamas.

Si motivul pentru care M72 LAW are inca succes, Israelul tocmai lansand o noua comanda desi produce propriile lansatoare de rachete portabile.

Fateh, noua arma de asalt iraniana – Sursa: defence.pk

Intoarcerea de la experimentul bullpup la formula clasica sau cel putin folosirea lor in paralel este o moda ce prinde ceva tractiune, tonul fiind dat de chinezi, care au ajuns sa fie si ei copiati admirati sincer de unii clienti de-ai lor, in cazul de fata iranienii.

Pana la acest moment Iranul folosea pusti de asalt G3, fabricate sub licenta germana HK (7.62mm NATO) si KL-7.62 (7,62x39mm), o copie fara licenta a Type-56 chinezesti, la randul sau o clona a AK/AKM.

Prima tentativa de trecere la calibrul redus s-a facut prin adoptarea tot a unui produs chinezesc Norinco CQ, de data sub licenta ca S-5.56, clona fara prea mare succes a AR-15 si care a intrat in dotare in numar redus.

O a doua incercare a fost modificarea S-5.56 ca bullpup, sub numele de KH-2002 Khaybar, urmand intr-un fel exemplul chinezilor care au trecut la formula bullpup cu un model complet nou, QBZ-95.

Continuare…

TPS-77 – Sursa: Lockheed Martin

sau cum a fost luat TPS-77 la pila.

Asa cum remarcam in episodul precedent, Lockheed Martin TPS-77, unul dintre principalii favoriti pentru inlocuirea P-18, se potriveste perfect cerintelor RFI-ului emis de ACTTM pentru radarele mobile cu raza lunga de actiune.

Cu exceptia mobilitatii, RFI-ul specificand ca sistemul sa fie transportabil de un singur C-130 in timp ce brosura producatorului indica un minim necesar de doua asemenea avioane.

De atunci lucrurile s-au rezolvat: brosura problema a disparut de pe site-ul LM, in locul ei aparand una noua care la intrebarea tip Radio Ereven “De cate C-130 e nevoie pentru a transporta un TPS-77?” raspunde scurt si hotarat: “Da”.

Continuare…

Cam asa ar arata Ajunul: obuziere de 105mm…

Transportoare 8×8…

Continuare…

Conversie a M-46 de 130mm indian la Soltam 155mm/45 – Sursa: army-guide.com

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed…

Fragment dintr-un plan de dezvoltare al fortelor armate din 2002 (merita citit chiar si pentru a face comparatia cu ce s-a realizat in realitate):

“Programele de achiziţii aflate în derulare sau care urmează a fi iniţiate vor asigura:

…

Sistemul artileristic obuzier tractat cal. 155mm/39 calibre. Prin acest program se vor urmări:
 – dotarea cu obuziere cal. 155 mm prin tranformarea tunului-obuzier cal. 152 mm aflat in inzestrare
 – echiparea sistemului cu subsisteme C3I tip ACCS-COMBAT si meteo dezvoltate, in conformitate cu cerintele NATO
 – asigurarea interoperabilităţii operaţionale cu sistemele similare ale ţărilor membre NATO”

Intregul document poate fi citit aici.

Pe langa ideea in sine a reconversiei obuzierelor de 152mm, care nu a primit prea multa atentie, e foarte interesanta alegerea L39, asta insemnand ca cel putin la momentul respectiv erau realisti.

Indiferent de ce s-a intamplat intre timp, ideea ramane valabila.

AIP tip Stirling – Sursa: subsim.com

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed…

Japonia a anuntat ca pentru urmatoarele submarine din clasa Soryu se va renunta la sistemul AIP (Air Independent Propulsion) de tip Stirling, folosit la primele unitati, pentru a extinde capacitatea acumulatorilor electrici, acestia urmand sa foloseasca o noua tehnologie, litiu-ion, in locul celei conventionale, de tip acid-plumb.

Niponii au construit deja 6 submarine din clasa Soryu folosind sistemul Stirling si vor trece la tehnologia acumulatorilor litiu-ion pentru ultimele 4 unitati planificate.

Revenirea la sistemul clasic diesel-electric este surprinzatoare, cu atat mai mult cu cat acesta era considerat ca inferior in privinta autonomiei iar Japonia are in aceasta privinta cerinte extrem de exigente.

Sistemul Stirling a fost prezentat pana acum ca un compromis in privinta puterii si a zgomotului emis intre motoarele diesel cu circuit inchis si pilele de combustie, cea mai buna alternativa AIP atunci cand cerinta principala este autonomia maxima. Tehnologia de constructie a fost furnizata de Kockums (recent achizitionati de Saab), Suedia fiind cel de-al doilea utilizator din acest moment al sistemului AIP Stirling.

Continuare…