TehnoMil

Simpatie sincera – Sursa: gov.uk

Cu precizia unui ceas elvetian, iminenta atribuire a unui contract semnificativ este vestita de actiuni de lobby. Ultima dintr-un sir de asemenea actiuni recente este vizita Secretarului Apararii din Marea Britanie, Michael Fallon.

Dar sa-i lasam pe britzi sa se exprime cu cuvintele lor:
“At a time when Romania has committed to increase defence spending to 2% of GDP by 2017, the Secretary of State for Defence was keen to promote UK industry interests and position the UK as a partner of choice for future Romanian procurements.”

Si mai precis, in caz ca plebea nu a inteles, pentru a nu lasa vreo urma de indoiala asupra obiectivului:
“The UK is seeking to help Romania modernise and reduce reliance on Russian legacy equipment through the Type 22 frigate upgrade programme which will enable the nation to further its military capability and increase its standing within NATO.” Sursa: gov.uk

Cel putin asa aflam si care sint competitorii, procesul avand pana acum transparenta obisnuita.

Dintre echipamentele interesante pe care care Marea Britanie le promoveaza in mod asiduu in ultimul timp merita de mentionat radarul naval multifunctional Type 997 (BAE Artisan) si rachetele anti-aeriene cu raza scurta CAMM.

Continuare…

Ochiul si timpanul IL-20 – Sursa: Wikipedia.org

Toata lumea comunica. De exemplu, fortele guvernamentale ucrainiene vorbesc cu Kievul, rebelii cu Moscova, navele NATO aflate in exercitii in Marea Neagra, intre ele iar fortele rusesti, la fel.

Din cand in cand, peste toate harmalia trece cate un IL-20. Baba satului iese la plimbare sa traga cu urechea la ce se mai vorbeste prin vecini si ce s-a mai schimbat de ultima data de cand a patrulat pe ulita.

Nu exista iluzii in ceea ce priveste masurile de raspuns ale NATO: avioane de supraveghere electronica RC-135 si-au facut aparitia deasupra Marii Baltice iar Marea Neagra este vizitata des de nave NATO cu capabilitati SIGINT.

In zona baltica masurile au inceput sa ia un caracter permanent, Finlanda si Polonia colaborand se pare cu NSA pentru punerea in functiune a unor instalatii de acest gen. Desi mai puternice decat echipamentele instalate la bordul avioanelor, nu au totusi flexibilitatea acestora din urma si avioanele SIGINT raman necesare.

La Marea Neagra, cel putin oficial, NATO se bazeaza doar pe avioanele Turciei, un partener oarecum imprevizibil, mai ales in ceea ce priveste accesul la informatii. Cum AGS este departe, atat in timp cat si in spatiu, devine evidenta lipsa unei capacitati SIGINT de reactie rapida, bazata permanent la Marea Neagra sau cel putin semi-permanent, care sa constituie o sursa mai sigura de informatii.

Continuare…

Cel mai celebru dintre CMS-uri – Sursa: globalsecurity.org

Elementul central, la propriu si la figurat, al oricarei nave de lupta moderne este si cea mai des trecuta cu vederea componenta de pe lista de achizitii: CMS-ul (Combat Management System / Sistemul de Conducere a Luptei, in traducere libera).

CMS-ul integreaza controlul sistemelor de armament cu suportul pentru afisarea situatiei tactice, avand componente ce asigura comanda, controlul si comunicatiile necesare indeplinirii misiunilor de lupta.

Fara CMS, o nava militara ar fi doar o colectie de echipamente functionand independent, disparat, cu o probabilitate foarte mica de a face fata unui scenariu de lupta complex.

Pe langa importanta functionala, alegerea CMS-ul este relevanta din cel putin alte doua motive: politic si financiar.

Primul aspect e important avand in vedere ca diferiti integratori/constructori navali prefera anumite CMS-uri, in cazul fericit cand exista o asemenea “lista scurta” si optiunile nu sint limitate la unul singur. Alegerea contractorului principal este deci legata extrem de puternic de alegerea CMS-ului.

Cel de-al doilea punct, care decurge din primul, e ca odata ales constructorul, modificarea CMS-ului pentru a corespunde complet cerintelor particulare ale fiecarui client implica negocieri serioase si cheltuieli pe masura, neexistand practic nici o alternativa comerciala.

Motive destule pentru ca alegerea CMS-ului sa fie tratata cu cel putin aceeasi importanta atribuita selectarii sistemului de rachete AA, de exemplu.

Continuare…

Sau triumful motoarelor asupra aerodinamicii.

De vazut pana la sfarsit:

A-222 Bereg – Sursa: militaryimages.net

De la creatorii celebrei serii de rachete navale supersonice vine o realizare de la capatul opus al spectrului sistemelor anti-nava: complexul de artilerie de coasta A-222 Bereg-E.

Bereg utilizeaza acelasi calibru de 130mm ca vechile tunuri de coasta sovietice/rusesti si astfel stocurile de munitie par a fi deja asigurate.

A fost proiectat pentru un rol complementar lansatoarelor terestre de rachete anti-nava, asigurand acoperirea unei zone “moarte” in care acestea din urma nu pot opera din cauza razei minime de actiune.

In plus, rusii estimeaza ca Bereg ar fi mai potrivit angajarii unor tinte mici ce evolueaza cu viteza mare, cum ar fi navele pe perna de aer sau cu aripi portante. Indirect, aflam deci si limitarile rachetelor navale rusesti.

Continuare…

Tractor Articulat Forestier – Sursa: IRUM via rwim.ro

Forestier. Tractor forestier.

Care se duce prin paduri. Care paduri sint in general la munte. Pante mari, teren denivelat si alunecos.

Umilul “muncitor” forestier face fata cu brio terenului greu datorita unui sasiu articulat ce asigura doua punti independente, mentinand contactul cu solul chiar si in cele mai dificile conditii.

Caracteristicile offroad ale solutiei sint recunoscute si e ciudat cum de a ramas deocamdata in civilie.

Tentative au fost, de exemplu Lockheed XM800W:

Continuare…

La propriu: GLSDB poate ataca tinte pozitionate la 360 de grade fata de lansator, spre deosebire de sistemul MLRS original care era (si este inca) limitat la sectorul frontal, chiar si in cazul munitiei ghidate GMLRS.

La figurat: tratatul privind interzicerea celebrelor “bombe cu fragmentatie” – incarcaturile de lupta cu submunitii, in limbaj inteligibil – a facut ca pacifistii europeni sa se gandeasca la retragerea MLRS din dotare, anticipand intrarea sa in vigoare la sfarsitul deceniului.

Din fericire, Romania nu a fost printre semnatari si ar fi bine ca lucrurile sa ramana asa. Subiectul ar merita o postare separata dar deocamdata e doar o paranteza.

Totusi, pentru cei care se pregatesc sa retraga MLRS sau pentru cei care au facut-o deja (ex Norvegia) a aparut o oportunitate de a refolosi lansatoarele originale si rachetele convertite in acceleratoare pentru bombele ghidate SDB cu lansare de la sol.
Iar pentru asocierea dintre Boeing si SAAB a aparut o oportunitate de a face niste bani din asta. E cunoscut interesul Boeing in promovarea GLSDB, despre care am vorbit deja aici.

Cooptarea SAAB e oarecum surprinzatoare, fiind neclar ce aduc acestia ca valoare adaugata in afara de marketing insa deocamdata testele de validare a conceptului s-au desfasurat pe un poligon suedez.

Dezvoltarea GLSDB e de urmarit, putand fi considerat un ATACMS al saracului. Iar de saraci nu se duce lipsa.

Puterea specifica nu e singura masura a mobilitatii insa e un inceput de discutie. Plus o distributie interesanta a concurentilor de pe piata APC.

Clasa Flyvefisken – Sursa: forsvaret.dk

Incepand cu ideea de constructie modulara, facuta celebra de clasa MEKO si pana la cea de reconfigurare conform misiunii, propusa dar inca incomplet realizata de LCS, constructorii navali par sa fi epuizat toate metodele de a incerca sa vanda concepte de nave multirol, toate promitand reduceri de costuri fata de metodele traditionale de constructie.

Poate cea mai de succes realizare a conceptului de pana acum apartine danezilor cu, nu atat de celebrul pe cat ar merita sa fie, Stan(dard)Flex.

La acest moment sistemul StanFlex de module dedicate unor misiuni specifice este adoptat pe cele mai noi nave ale danezilor, inclusiv cunoscutele clase Iver Huitfeldt si Absalon insa isi are originea pe o clasa mai putin faimoasa: Flyvefisken.

Flyvefisken este o clasa de nave destinata a indeplini o serie intreaga de misiuni foarte diferite: patrulare, lupta anti-nava, lupta anti-submarin si vanatoare/lansare de mine. In mod traditional, pentru ca o nava sa fie atat de “multirol” ar fi nevoie sa aiba un deplasament cel putin echivalent cu al unei fregate usoare insa Flyvefisken e departe de asa ceva, la cele sub 500 de tone ale sale.

Continuare…

Considerate “arma saracului”, minele marine au reintrat de curand in atentia US Navy si nu numai in ceea ce priveste operatiunile de deminare.

O noua generatie de mine marine este necesara pentru a face fata amenintarilor mai vechi, care au reaparut (Rusia) sau celor mai noi (China).

Ce legatura are asta cu SDV, calutul de mare al SEAL?

Poate faptul ca noua generatie de mine marine aflate inca in faza de concept (spre demonstrator) pune accentul pe acoperirea unei suprafete cat mai mari cu un numar cat mai mic de astfel de dispozitive, acestea fiind imaginate aproape intotdeauna ca fiind mobile.

Continuare…