TehnoMil

Tuuli - Sursa: Militaryphotos.net

Proiectul finlandez al navei pe perna de aer Tuuli iese in evidenta in primul rand prin rolul neobisnuit pe care ar fi trebuit sa-l indeplineasca: nava rapida purtatoare de rachete ce trebuia sa inlocuiasca in serviciu vedetele OSA.

In mod obisnuit navele pe perna de aer sint utilizate mai ales ca nave de debarcare datorita capacitatii de a naviga atat pe apa cat si pe sol, terenuri mlastinoase sau banchize de gheata. O problema care le limiteaza  utilitatea la un rol de nisa, foarte specializat, este autonomia redusa, mult mai mica fata de navele clasice de dimensiuni similare in principal din cauza consumului ridicat de combustibil,  fusta flexibila trebuind sa fie mentinuta in permanenta umflata.

Finlandezii au avut insa nevoie de o clasa de nave de atac pentru apararea litoralului,  capabile sa lanseze atacuri surpriza, bazate pe viteza si amprenta radar redusa dar care  sa opereze si in conditiile in care  suprafata apei este inghetata devenind impracticabila pentru o nava normala.

Nava pe perna de aer cunoscuta initial ca T-2000 si mai apoi ca Tuuli a fost proiectata de Aker Finnyards  imprumutand tehnologie de origine SUA. Cu o lungime de 27.4 metri si o latime de 15.4 metri, o greutate totala de 84 de tone si doua turbine MTU/Vericor TF-40 de 4.600CP fiecare pentru propulsie si alte doua TF-40 pentru sustentie, nava atinge atinge o viteza maxima de 50 de noduri (peste 90 de km/h).

Tuuli - Sursa: STX

Constructia din aluminiu si materiale compozite asigura atat o rezistenta crescuta si o greutate mica dar si o amprenta radar redusa.

Bow Thruster - Sursa : CDI Marine

Urma sa fie dotata cu racheta nava-aer Denel Umkhonto, nava-nava SAAB RBS-15 Mk3 si torpile sau mine. Nava avea un echipaj de 10 persoane. Contractul pentru productia primei nave a avut o valoare de aproximativ 10mil USD.

A fost lansata in anul 2000 si in teste a depasit specificatiile in privinta capacitatii de transport si a vitezei maxime. Cu toate acestea, schimbarea prioritatii Marinei Finlandeze spre un rol de protectie a traficului maritim care necesita nave cu o autonomie sporita a facut ca prototipul sa fie si singura nava construita, proiectul a fost oprit si s-a preferat constructia vedetelor rapide clasice din clasa Hamina.

Tuuli - Sursa: MilitaryImages.net

In masura in care Marina Militara a Romaniei urmareste dotarea cu o clasa de nave asemanatoare, date fiind conditiile din zona litoralului romanesc si a Deltei Dunarii, cu terenuri mlastinoase greu practicabile vara si suprafete inghetate iarna, proiectul Tuuli poate oferi o optiune ca baza tehnologica de plecare.   Transferul de tehnologie ar putea fi ajutat si de faptul ca proprietarul actual al Aker Finnyards, concernul sud-coreean STX detine si santierele navale romanesti de la Braila si Tulcea.

Tuuli - Sursa: MilitaryPhotos.net

Surse:

www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?50011-New-Hovercraft-to-Sweden-(Post-your-hovercrafts!)

http://en.wikipedia.org/wiki/Tuuli_class_hovercraft

www.stxeurope.com/sites/Finland/Products/Pages/Naval%20vessels/Tuuli.aspx

www.militaryimages.net/photopost/showphoto.php/photo/6646

www.foils.org/01_Mtg_Pres%20dnloads/ACV%20Devels%20Brian%20ForstellCDI050609/ACV%20Developments%20to%20SNAME-IHS%209Jun05.ppt

www.poweronline.com/doc.mvc/MTU-Continues-to-Expand-Gas-Turbine-Maintenan-0001

www.hovercraft-museum.org/newsletters/Bulletin/43%20June%202001.pdf