April 9th, 2026 
admin 
By habarnistul:
& by Caudillo:
TimpulBukarest_1944_06-1705306923__pages131-131 ActiuneaBucaresti_1944_01-04_Editia2-1741378192__pages147-147 Flacara_1983-01-1621994750__pages17-17Las si eu asta aici
Se da spre studiu articolul “Incercari de dezvoltare a tehnicii militare romanesti in anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial” scris de Dr. Viorel Gheorghe:
Revista_088_2020Multe lucruri interesante si pana acum necunoscute, spre exemplu incercarea de adaptare a tunului antiaerian Vickers de la calibrul standard 75mm la cel folosit de aliatul german, 88mm. E interesant faptul ca se gandeau inclusiv la utilizarea unui tub Vickers “lung”, pentru a atinge performantele etalonului german. Frumos.
Conversia urmarea oarecum, de la mare distanta, dezvoltarea 88-ului german, care si-a avut originea in tunul Bofors Model 1929 de 75mm, modificat de germani prin cresterea calibrului.
Altfel, merita mentionata prezentarea succinta a “carului torpilor”, adica predecesorul Maresalului, care ar fi trebuit dotat inclusiv cu rachete (sau “lovituri reactive” in limbajul de lemn-curent) de 120mm, inspirate de modelul sovietic Katiusha. Precizia slaba si lipsa unei componente de lupta cumulative de mare putere, au facut ca cercetarile sa fie suspendate temporar si Maresalul a primit obuzierul sovietic de 122mm. De aici povestea este cunoscuta, obuzierul sovietic avand la randul lui precizie slaba in rol anti-car si suferind aceeasi lipsa a unui proiectil cumulativ eficient, asa ca decizia a fost de a dota Maresalul cu tunul Resita de 75mm.
Continuare…La altii se poate, episodul 34
Ca și România, Muntenegru avea un program de lansare a rachetelor anti-grindina. Spre deosebire de România, ex-Yugoslavii s-au gândit ca ar fi frumos sa foloseasca motoare racheta cu combustibil compozit, în locul obositului DB, și sa nu depindă de import, nici în ceea ce privește combustibilul în sine și nici sub aspectul încărcăturii anti-grindina, care aveau ca ingredient comun percloratul de amoniu (AP).
Muntenegrenii nu au avut nici ei mare industrie aerospațială, uniunea slavilor de Sud dispărând fără sa le lase mai nimic moștenire dar, fata de românii care totuși au avut și nu mai aveau (industrie în zona asta), aproape-sarbii au avut dorința și atitudine: și-au încropit singuri, după cum chiar ei recunosc, o producție la scara semi-industriala a AP-ului.
Se uita cineva de la Romarm/Elmec aici? Glumesc…
Era deci Anno Domini 2007 și muntenegrenii prezentau o instalație făcută de ei, ce lucra deja de câțiva ani și producea circa 30 de tone de AP pe an.
Cine e tentat sa faca misto de aspectul mai rudimentar al instalației, ar trebui sa se uite pe tabela de scor ce indica 30-0 pentru ei.
Nu se putea realiza ceva similar și in România? Probabil ca da, dar n-ai cu cine. Si de ce. Și chef.
Românii au preferat sa o ardă emo cu combustibil eco (de energie scăzută) și au refuzat sa finanțeze unele proiecte de cercetare pentru combustibili de mare performanța.
Altfel, asteptam sa ni se faca. Probabil de catre eternul Rheinmetall, desi nu face obiectul contractului initial deci va trebui, in cel mai bun caz, asteptat ceva mai mult. Altfel nu.
#basepoate
Sa nu se piarda cumva
xerox_scan_09072025120322_686e41f4ae8de
minuta_mli_689adff43d550
anexa_minuta_mli_689adffcb25c0
Ce se cere:
“Valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială este de minimum 70% din valoarea contractului de achiziție publică.”
Ce se ofera:
“Rheinmetall Automecanica: Referitor la valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială, reprezentantul companiei a transmis că 70% din valoarea contractului pentru localizare este un termen ambițios de atins în 8 ani, unul real pentru aceeași perioadă ar fi de 55-60%.”
Interesant de remarcat, raspunsul Rheinmetall lasa sa se inteleaga ca cerinta ar fi ca procentul de 70% sa se duca doar spre localizare, in timp ce la OUG scrie:
Operațiunile de cooperare tehnologică și industrială pot avea următoarele forme:
a) transferul de tehnologie – transferarea de cunoștințe, asistență tehnică sau alte activități de transfer tehnologic, care să permită obținerea de noi capacități sau creșterea competitivității celor existente;
b) cooperarea în cercetare-dezvoltare – cooperare în activități sistematice, bazată pe cunoștințele existente dobândite din cercetare și/sau experiența practică, îndreptată spre producerea de materiale, produse și instalații noi, punerea la punct a unor procedee, sisteme și servicii noi, precum și îmbunătățirea substanțială a celor deja produse sau instalate;
c) subcontractarea – acea formă de cooperare prin care un operator economic român produce o parte sau o componentă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul contractului de achiziție publică și/sau furnizează produse, prestează servicii sau execută lucrări care contribuie la implementarea și/sau exploatarea în bune condiții a produselor, serviciilor și lucrărilor respective;
d) exportul de produse, servicii și lucrări – vânzarea de produse și servicii și executarea de lucrări în domeniul apărării și securității.
Si mai interesant ar fi de urmarit daca respectiva cerinta nu o se schimbe mai tarziu, ca sa iasa cine trebuie.
Si totusi, daca trebuie sa iasa Rheinmetall, pentru ca interesele de partid-stat o cer, si ei nu vor sa ofere nici macar 70% localizare (prin comparatie, a se vedea oferta mult superioara a coreenilor), ce se poate face?
Or s-o scoata la vopsea din multiplicator:
multiplicator de cooperare tehnologică și industrială – coeficientul utilizat pentru calcularea valorii unei operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, aplicat de ARCTIS în situația în care se demonstrează că, prin derularea de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, contractantul contribuie semnificativ la consolidarea sau realizarea unei capacități de producție, integrare, testare și mentenanță, în principal prin transfer tehnologic;
Ca prin magie, cei 55-60% multiplicati vor deveni, pe hartie, 70%. De fapt, se poate chiar mai mult, 80-90-100%, hartia (si multiplicatorul) suporta orice.
Nu se poate, episodul 1
Eroul zilei, astazi si maine (cum se zicea pe vremuri) este ministrul Nu-se-poate-Miruta.
Astazi, nu-se-poate lansa un satelit. Produsul ar exista, ar fi costat deja EUR6mil, dar omului de la MApN i se pare ca EUR700k este prea mult pentru lansarea a ceva ce nu e garantat sa functioneze.
Dupa amenintarea cu “stingerea luminii” Fabricii de Avion Craiova daca nu rezolva imediat problema testelor Soimului modernizat, iata ca eroul nostru revine cu alte declaratii bizare. Matematic/statistic, cu cat faci mai mult turul televiziunilor, cu atat ai mai multe sanse dai si chifle deci e de inteles. Da, omul este politician si trebuie sa-si faca publicitate. Pentru ca azi e la MApN, in sase luni poate sa nu mai fie si trebuie sa-si creasca profilul. Poate ajunge la Agricultura sau la Culte.
Ce spune intr-un interviu G4Media:
Intrebare: România vrea să și cumpere satelit. România are nevoie de satelit?
Raspuns: România are nevoie de comunicații prin satelit. Acuma vă răspund dacă vreți, ca un inginer în telecomunicații. Satelitul e undeva foarte sus. Da. Ăsta pe orbita joasa la 400 de km. De acolo vedem mai mult decât România. Poate că este eficient să folosim în comun cu alte țări serviciile unui satelit pentru că am și eu jucăria mea și tu jucăria mea și amândouă fac același lucru.
Intrebare: Asta e doar o idee, o intenție sau e o dorință clară, exprimată, pusă pe un plan pentru care sunt bani?
Raspuns: A fost un proiect de cercetare care a dezvoltat un satelit, am înțeles că a costat vreo 6 milioane de euro, care este într-o fază în care produsul există și care suntem în aceste zile în analiză dacă îl lansăm pentru a testa ce s-a produs la sol. Lansarea înțeleg că costă vreo 700000 de € și nu garantează că produsul ajuns acolo pe orbită va funcționa. Și eu am dat o rezoluție în care îi întreb pe cei care au lucrat cam care sunt șansele ca după ce-l ridici pe orbita joasă a Pământului să și funcționeze. Că 700000 de € doar ca să vedem cum pleacă nu prea semnez.
O multime de lucruri despachetat, cum se spune pa Anglea.
Continuare…Glock GR-115 a batut Beretta NARP?
In batalia clonelor europene de AR-15, se zice ca misterioasa arma de asalt produsa de Glock (GR-115) ar fi fost cotata de politia din UK in fata Berettei NARP.
Cu cuvintele lor (ale distribuitorilor Glock in UK):
Following the most extensive weapons trial conducted in UK policing in the past two decades, the GLOCK rifle GR-115 has been officially selected as the firearm of choice for specialist armed policing units across the country.
Susa: vikingarmsdefence.com
Zvonurile spun ca 6 modele de arme de asalt ar fi fost aprobate pentru achizitie de catre diversele unitati ale politiei UK, modelul GR-115 fiind considerat premiant cu coronita:
- GLOCK GR-115
- FN ASR
- IWI ARAD
- Beretta NARP
- Colt C8
- Knights KS-3
Da, zvonurile sint pe surse, altfel s-ar chema anunturi oficiale dar nimeni nu s-a prea inghesuit sa dezminta lista sau plasarea Glock in fruntea ei asa ca pare real.
Concluzii/intrebari Radio Erevan:
1. Glock produce si arme de asalt. Nu s-o gandi sa produca si niste mitraliere? Intreb pentru un prieten.
2. Unde este regele cosplay-ului AR-15, HK416, aflat deja in dotarea politiei UK?
3. Beretta NARP – nu-i pentru cine se pregateste
Paralele inegale, episodul 2
Sau, asa cum ziceam in primul episod, “La altii se poate, episodul-de-m-am-plictisit“.
Vom cumpara deci, prin SAFE, de la Rheinmetall: Skyranger, Millennium si Skynex.
O acolada:
De comparat cele 7 sisteme Skynex in valoare de EUR476mil prin SAFE cu contractul de modernizare a 4 sisteme Oerlikon GDF 103 existente, in valoare de EUR328mil (EUR392mil cu TVA), incheiat inainte de SAFE.
Desi teoretic e posibil sa fie rotogolit si el in SAFE, asa cum e vorba de alte contracte existente, P5 sau Iveco, ceva nu iese la calcul: 1x Skynex de tip SAFE ar fi EUR68mil iar un Skynex pre-SAFE ne costa EUR82/98mil (TVA).
Radio Erevan ar fi vrut sa intrebe daca cele 7 sisteme SAFE sint echipamente noi sau tot modernizari dar, vazand diferenta de pret, parca n-are sens.
Chiar si in cazul unor modernizari, Radio Erevan se intreaba cine vrea sa explice diferenta cel putin 20% intre contracte.
Acolada inchisa.
In alte stiri, si tot separat de SAFE, pentru cOPaYa turceasca, se zice ca vom cumpara un GÖKDENİZ 2x35mm.
Ce au toate astea in comun?
Continuare…Elbit e in toate, episodul 2
“S-a notat” ofensiva mediatica a Elbit din ultimele zile, cu nenumarate vizite de presa pe la fabricile din tara detinute de israelieni. Ne-am putea intreba ce au de vandut, daca am fi malitiosi. Ce contract urmaresc si li se pare ca nu sint in pole-position, de trebuiesc turate motoarele de marketing. Asta daca ar fi sa fim rautaciosi.
Pentru ca nu sintem (rautaciosi), ii “ajutam” un pic: nu doar ca Elbit detine fabrici locale, dar subcontracteaza componente interesante si spre alte companii.
In cazul de fata, Compa Sibiu.
Interesul Compa pentru piata militara nu e nou insa pana acum detaliile au cam lipsit. Iata deci si niste rezultate:
Ne unim si noi putin prin SAFE?
Faptele sint cunoscute, dar e bine de amintit ca est-moldovenii au facut rost de echipamente moderne:
S-au descurcat, cum ar veni.
Nu e rau deloc, avand in vedere ca Romania inca se mai gandeste la obuzierele pe roti iar despre mortiere, unele sint inca in proiect, desi se zice ca ar fi p-aproape:
Continuare…Langa noi, dar noi sintem departe
Ceva nu rimeaza aici:
Poate transeele care te protejeaza de drone. Poate altceva. Poate totul.