La lupta cea mare, electronica – Learjet 35A modificat – Sursa: taringa.net
Argentinienii au facut rost de un Rivet Joint low-cost. In timp ce adevaratul RC-135W costa serios si este rezervat doar baietilor mari, argentinienii au luat un business-jet Learjet (acum Bombardier) 35A pe care au montat un echipament ELINT de origine Thales. Vigile 200 este un sistem ESM, specializat in descoperirea si localizarea radarelor ce functioneaza in banda 0.5-18GHz si asigura o acoperire de 360 de grade.
Modificarile necesare, care au constat in instalarea de antene receptoare in rezervoarele de carburant de la capatul aripilor si in coada, montajul achipamentelor de procesare si instalatia electrica, au fost facute local in Argentina.
E doar o problema de timp pana cand noul avion isi va face aparitia in apropierea insulelor Falkland sa-i sacaie pe britanici.
“Un proiect de pregatire militara voluntara, cu o durata scurta de timp si care sa se adreseze liceenilor si studentilor, ar putea fi initiat la propunerea conducerii Diviziei 4 Infanterie ‘Gemina’ din Cluj… Perioada de pregatire ar dura doua-trei saptamani si ar avea loc la finalul anului scolar…” Sursa Hotnews.ro
O initiativa asteptata si anticipata de mult timp a fost in sfarsit articulata public chiar daca mai e serios de lucru la slefuirea ei, inclusiv a prezentarii si a modului de comunicare.
Primul obstacol ar fi atragerea “voluntarilor” si aici, un pic paradoxal, situatia materiala precara a romanilor s-ar putea sa ajute. Multe familii nu-si pot permite sa-si trimita copii in vacanta asa incat, daca s-ar putea pozitiona “cazarma” drept o tabara de vara montana, cu toate cheltuielile incluse, s-ar putea sa aiba succes. Poate chiar destul cat programul sa poata fi extins la toate cele trei luni de vacanta.
A doua problema, oarecum legata de prima, ar fi structura activitatilor ce s-ar desfasura in perioada respectiva. “Tinerii si-ar incepe ziua cu o serie de exercitii de inviorare, urmate de activitati organizatorice cum ar fi curatenia in dormitoare sau a a salii de mese, dar si un program de pregatire militara.” Probabil ca formularea ar fi putut fi mai fericita insa e clar ca deocamdata nu se stie exact ce ar trebui facut. Sa-i treci printr-un program de instructie identic cu cel al militarilor profesionisti ar fi cea mai simpla dar si cea mai proasta solutie. Si daca programul asta trebuie sa reuseasca, atunci nu ar trebui luata calea minimei rezistente.
Din fericire, nu trebuie reinventata roata, programe similare existand deja:
Cine are curiozitatea sa se uite pe site-ul ACF (UK Army Cadet Force) va remarca grija cu care organizatia subliniaza separarea fata de Armata. Desi programul este sponsorizat de MoD, nu este condus de militari activi ci de voluntari. Asta ajuta in pozitionarea programului in afara schemelor de pregatire premilitara obisnuite, care nu au aceeasi atractivitate. Accentul este pus pe aventura si activitatile sint prezentate ca o distractie, un element critic in atragerea adolescentilor. Aceeasi grija se remarca si pe site-ul MoD, “manifestul” ACF fiind prezentat foarte clar (poate ca plagiatul ar fi scuzabil in cazul asta) si din nou se accentueaza separarea fata de Armata.
Un alt exemplu ar fi si Royal Canadian Army Cadets, inca un punct pentru sistemul britanic.
Daca britanicii au fost destul de buni incat sa-i pregateasca pe FOS-ii romani, atunci s-ar califica si pentru a da o mana de ajutor in punerea pe roate a unui program similar ACF in Romania. Avand in vedere ca britanicii sint cunoscuti pentru entuziasmul cu care abordeaza programele de voluntariat in strainatate, asta nu ar trebui sa fie o problema. Mai trebuie sa vrea si MApN-ul, bineinteles, in functie de cat de serioasa e initiativa asta.
Pe vremea cand concurentii la biatlon pareau militari, nu se imbracau in spandex in culorile curcubeului si in loc de .22 foloseau calibre adevarate.
(*)-Nu e chiar o Olimpiada de Iarna dar pe aproape.
Rusii au avut chiar si o versiune “sportivizata” a venerabilei Mosin-Nagant care s-a dovedit destul de buna. Oarecum ironic avand in vedere ca intr-un decor de iarna similar, cu un sfert de secol in urma, rusii au inregistrat pierderi importante cauzate de Moartea Alba ce folosea o versiune a aceleiasi pusti.
Mosin-Nagant in varianta biatlon – Sursa: 7.62x54r.net
Unul din putinele sporturi cu aplicativitate militara imediata.
Posted in UncategorizedComments Off on O alta olimpiada
Daca in alte parti competitia e mama inovarii, in Balcani e altfel. In Turcia e inflatie de aspiranti la titlul (si beneficiile) de constructor de tancuri. Adica de tanc, care este numa’ unu’, adica Altay.
Povestea Altay a inceput in 2008, cand contractul de dezvoltare, fabricatie a patru prototipuri si testare a fost incredintat companiei Otokar, al carui actionar principal este Koc Holding, pentru o suma totala estimata la USD500mil – ca o paranteza, de remarcat ordinul de marime al sumei necesare doar dezvoltarii, nu si productiei, unui tanc modern, asta referitor la “intentiile” aratate de romani in acest sens.
Problemele in dezvoltarea Altay, mai ales in privinta motorului, sint cunoscute si pe cale de a fi rezolvate de un contract in valoare de USD206mil atribuit TUMOSAN care ar urma sa proiecteze motorul si transmisia ce vor fi folosite, daca nu la prima serie de 250 de tancuri, atunci la urmatoarele loturi. Se estimeaza ca productia totala pentru Turcia ar fi de 1.000 de bucati.
In mod neasteptat, competitia de pe piata americana ii gaseste tot pe rusi pe primul loc in ceea ce priveste inovatiile aduse platformei AK desi ar exista si alti producatori, geografic mai aproape dar in spirit mai departe de piata vestica.
Molot, producatorul Vepr – echivalentul PSL-ului romanesc – vine cu o versiune a armei in calibrul 6.5 Grendel. Practic un PSL rusesc pentru care se ofera o gama de patru tevi, majoritatea mai scurte decat singura optiune disponibila de la Cugir, intr-un calibru in voga si cu o finisare mai atenta. Rusii urmeaza astfel preferintele grupului tinta, cumparatorii americani.
In esenta nimic special si totusi ideea e atat de capitalista incat pare straina.
In episodul precedent a fost vorba de un inceput de cooperare intre Polonia si Turcia in domeniul echipamentelor de razboi electronic aeropurtate. Colaborarea nu are la baza un vid de capacitati si, desi mai putin cunoscute, cele doua state au unele realizari foarte recente in domeniul razboiului electronic, mai precis in zona echipamentelor terestre, care pot fi o fundatie pe care se poate construi un sistem destul de compact pentru a fi montat pe aeronave.
Turcia a primit chiar la inceputul anului curent primul sistem EW terestru KORAL, rezultatul unui program inceput in 2009 si condus de Aselsan, sistem ce a fost trimis deja la granita siriana.
Cele doua principale elemente componente ale KORAL sint sub-sistemul ESM, capabil sa descopere si sa analizeze semnalele radar emise de statiile de radiolocatie aeriene sau terestre ale adversarului si sub-sistemul ECM, capabil sa bruieze respectivele radare. Cele doua module sint montate separat pe cate un camion 8×8 iar un sistem KORAL complet este compus din patru module ESM si un ECM (unele surse indica exact opusul: patru ECM si un ESM dar asta pare mai putin probabil). Sistemul are o raza de actiune de circa 100 de km.
In cadrul RIMPAC 2016, desfasurat in luna Iulie in largul insulelor Hawaii si la care au participat nave americane, canadiene, australiene, neo-zeelandeze si sud-coreene, s-au executat trageri reale asupra a doua fregate OHP scoase din serviciul USNavy.
OHP-urile sint de-o varsta cu fregatele Type 22 si au parte de aceeasi soarta: cateva sint vandute unora mai amarati, o parte date la fier/aluminiu vechi si unele scufundate in timpul unor exercitii.
USS Thach:
USS Crommelin:
Pe o nota mai putin funebra, din cadrul aceluiasi exercitiu: fregata australiana din clasa Anzac/MEKO 200, HMAS Ballarat, a lansat doua rachete ESSM simultan, ceea ce dorim si celor doua T22R scapate de o soarta similara celor doua OHP-uri de mai sus.
HMAS Ballarat lansand doua ESSM simultan – Sursa: news.navy.gov.au
Lantul slabiciunilor – Sursa: IHS Jane’s via cer.org.uk
Cel putin nu inca.
Pe fondul summit-ului NATO desfasurat la Varsovia, Polonia si Turcia au semnat o scrisoare de intentie in vederea identificarii unor oportunitati de cooperare in domeniul razboiului electronic aerian. Cooperarea, deocamdata bilaterala, este deschisa si altor aliati, care sint asteptati sa se alature in dezvoltarea echipamentelor EW si a tacticilor si antrenamentului necesar. Sursa: nato.int
Alte surse leaga in mod explicit intentia de cooperare a celor doua state de o problema comuna: umbrelele Anti-Area/Access-Denial (A2/AD) deschise de rusi din Baltica in Crimeea si pana in Siria, dupa cum se poate vedea si din harta alaturata. Si la nivel de informatie neconfirmata inca, se pare ca Spania s-ar fi alaturat deja Turciei si Poloniei.
Contramasurile electronice lansate de pe platforme aeriene sint considerate la ora actuala unele dintre putinele metode viabile, daca nu de a “sparge”, macar de a micsora prin degradarea capabilitatilor cupolele A2/AD construite de rusi.
Atat turcii cat si polonezii trebuie sa se bazeze pe echipamente EW importate pentru dotarea F-16 din dotare (un alt element comun care ar putea usura cooperarea), neavand avioane dedicate atacului electronic. O alternativa pe termen scurt este recurgerea la ajutorul “seniorilor” US si UK insa intr-un domeniu atat de sensibil capacitatile locale ar fi de preferat, chiar daca ar fi mai putin performante.
In modul deja traditional, Romania nici nu apare in peisaj. De fapt nici nu-si doreste mai mult, obisnuita fiind sa se multumeasca cu putin, adica cu ce a obtinut la Varsovia.
Australia a anuntat cei doi finalisti ai competitiei pentru selectarea noului CRV (Combat Reconnaissance Vehicle).
Programul de achizitie CRV poate fi un excelent studiu de caz dar inainte de a intra in detaliile legate de competitie, e important de inteles ce se doreste sa se achizitioneze si asta se poate face cel mai bine printr-o ilustrare a capabilitatilor vehiculului existent (ASLAV) si a celor cautate la noul CRV, intr-o serie de scenarii operationale. Sursa: LAND 400 Close Combat Storyboard.
Foarte important de remarcat in cazul scenariului “Find, Blind & Monitor” o cerinta poate surprinzatoare “CRV is able to survive “initial hit” (ambushed) and withdraw to an overwatch position to report, monitor and fix enemy forces“. Spre deosebire de planurile de genul “bine mascati intr-un tufis, soldatii romani vor deschide focul cu AG-7/9/100mm in flancul coloanei inamicului“, in care de fiecare data romanii reusesc sa ii suprinda pe invadatori si sa ii invinga folosind armament depasit, australienii, mai modesti, recunosc ca nu au monopolul suprizei si iau in calcul ca inamicul poate organiza si el ambuscade, situatie probabila de a fi intalnita mai ales in cazul misiunilor de recunoastere. Blindatele de cercetare trebuie deci sa supravietuiasca ambuscadei, protejand cat mai bine posibil vietile militarilor, pentru a avea sansa regruparii.
Mai multe despre conceptul de operatii din care deriva cerintele pentru programul LAND 400, aici.
Odata ce cerintele de mai sus au fost intelese, e timpul sa studiem rapid organizarea si dotarea unitatilor care vor folosi noile CRV.
Cunoscuta in Romania drept CA-95, bunica Strela-1 a fost inlocuita de sovietici in anii ’70 cu Strela-10, o racheta destul de similara pentru ca lansatoarele sa fie compatibile cu generatia precedenta.
De atunci Strela-10 (sau SA-13 Gopher in nomenclatorul NATO) si-a facut datoria discret, plasandu-se mai mereu in urma mai faimoaselor S-300V, SA-6/11, SA-8 sau Tunguska. Punctul comun al tuturor acestor sisteme e rolul in care au fost folosite, pentru asigurarea protectiei aeriene a trupelor terestre. Strela-10 a fost intotdeauna echipamentul cel mai ieftin de pe lista, motiv pentru care a fost si cel mai neglijat.
Noua generatie de sisteme antiaeriene rusesti destinate fortelor terestre a inlocuit aproape toata gama, incepand cu SA-17, Tor si Tunguska, mai putin Strela-10/Gopher, care a primit totusi unele pachete de modernizare insa nu a fost inlocuit pana acum cu nici un sistem nou. Chiar si rolul Strela-10 era pus sub semnul intrebarii, avand in vedere abundenta de optiuni la dispozitia rusilor, toate mai performante decat Strela.
August 19th, 2016 
admin 
Posted in 
Tags: 
