TehnoMil

Donatorul K9 – Sursa: defensenews.com

Exact la timp pentru o continuare cu episodul doi a fabulei cu krabi polonezi.

Lucrurile s-au precipitat si aproape in acelasi timp in care concernul Bumar anunta ca problemele aparute la sasiu au fost rezolvate si ca se poate incepe productia de anul viitor, sud-coreenii de la Samsung anuntau ca sint pe cale sa semneze un contract cu HSW prin care vor furniza licenta pentru obuzierele autopropulsate K9.

Evident ca nu poate fi vorba de o coincidenta, cele doua miscari facand parte din razboiul HSW vs PHO.

La o prima privire anuntul coreenilor parea a fi mai mult o modalitate de a pune presiune pe PHO decat ceva cu adevarat serios.

Pe de o parte era vorba de un contract similar cu cel incheiat cu Turcia, care pentru 1 miliard de dolari a primit licenta dar si asistenta pentru modificarea modelului coreean K9, acesta ingrasandu-se cu aproape 10 tone si transformandu-se in T-155 Firtina.

Problema e ca polonezii cumparasera deja licenta pentru turele AS90 de la BAE, o a doua tranzactie care sa se suprapuna fie si partial fiind greu de conceput chiar si pentru polonezi.

Continuare…

Bi-propellant rocket motor having controlled thermal management – Sursa: Google patents

Un nou episod in cautarea motorului racheta perfect (primul episod aici ), de data asta este vorba de o metoda brevetata de a creste eficienta unui motor cu combustibil solid.

Ideea este de a folosi mai multe camere de ardere primare arzand combustibil solid intr-o reactie cu deficit de oxidant, gazele rezultate urmand sa fie folosite pentru o a doua ardere intr-o camera de post combustie comuna, oxidantul suplimentar sub forma lichida urmand sa fie transferat din rezervoare separate.

Elementul inovativ este folosirea oxidantului lichid pentru racirea camerelor de ardere primare, printre avantajele potentiale fiind durata de functionare mai lunga a motoarelor, posibilitatea de aprindere succesiva a lor (rezultand un motor multipuls) si, bineinteles, asigurarea unei arderi mai complete a combustibilului fata de motoarele racheta actuale.

Ca un exemplu de punere in practica a inventiei, combustibilul primar ar fi selectat pentru asigurarea unei arderi stabile la presiune redusa, de tip pulbere dubla baza sau compozita iar oxidantul lichid putand fi oxidul de azot.

Un dezavantaj al intregului ansamblu ar putea fi eficienta mai scazuta in folosirea volumului interior, rezervoarele de oxidant lichid, camerele de ardere individuale si canalele de racire urmand sa ocupe un spatiu care altfel ar fi folosit pentru o cantitate mai mare de combustibil solid.

Inventia este relativ noua, nu au trecut nici 10 ani de la inregistrare asa ca mai este timp pentru a decide daca este practica sau nu.

Krabul de 155mm – Sursa: army-technology.com

(*)Racul e prezent intr-o alta fabula poloneza.

Sau invataminte despre localizarea fabricatiei si intretinerii blindatelor.

Actiunea fabulei incepe in 1999, atunci cand polonezii se decid sa introduca in dotare obuziere autopropulsate pe senile in noul (pentru ei) standard de 155mm.

Patrioti, au imbinat teoretic perfect realismul achizitiei unei solutii testate, in care nu aveau experienta, cu necesitatea angrenarii industriei locale nu numai pentru intretinere dar si pentru fabricatie.

Mai pe scurt, cumpara licenta (da, exista si varianta asta!) turelei obuzierului britanic AS-90, in varianta modernizata cu tunul 155/L52 insa pentru sasiu se opteaza pentru o varianta locala proiectata folosind elemente ale T-72, construit in licenta ca PT-91. Noul sasiu e o provocare pentru industrie, avand diferente fundamentale fata de “donatorul” T-72 insa e o scoala buna pentru proiectantii polonezi.

Se contruiesc doua prototipuri, care trec testele cu brio in 2003 si in 2006 este lansata o prima comanda de 72 de bucati dintr-un total de 124. Un succes rasunator de integrare a tehnologiei Vest cu elemente Est.

Fast forward in viitor, cam 15 ani de la inceputul programului. Au fost construite doar 8 bucati, inclusiv prototipurile, iar programul este complet blocat.

Continuare…

Fregata Type 26 – Sursa: shipbucket.com

Si (aproape) inevitabilul s-a produs: Marea Britanie a ales sistemul de lansare verticala MK 41, in varianta sa de lungime maxima, pentru viitoarea clasa de fregate Type 26, anunta Jane’s.

Este un esec pentru sistemul european concurent, SYLVER, produs de francezii de la DCNS si, prin extensie, al colaboratorilor lor foarte apropiati de la MBDA.  Desi intre cele doua grupuri nu exista nici o legatura, interesul comercial de a rezista gigantilor americani LM si Raytheon a facut ca ele sa se sustina reciproc, optiunea pentru SYLVER insemnand selectarea rachetelor produse de MBDA si invers.

Asa cum am aratat aici MBDA ar fi simtit din vreme ca MK 41 este favoritul britanicilor drept pentru care a oferit pentru prima data posibilitatea integrarii unui produs de-al sau in lansatorul american, aici nefiind prea multe surprize racheta aleasa a fost CAMM, furnizata de divizia britanica a MBDA.

Continuare…

Probleme evitabile la Cugir – Sursa: voceatransilvaniei.ro

Ce urmari au avut vrajile facute de micii nostri lorzi ai razboiului:

“Consiliul Concurenţei (CC) a amendat, anul trecut, cu 2,8 milioane de euro patru întreprinderi pentru practica lor concertată de participare cu oferte trucate la procedurile de achiziţie publică având ca obiect achiziţionarea de armament de infanterie şi aparatură optică, potrivit raportului pe 2013 publicat astăzi de CC.” Sursa: bursa.ro

Si direct de la sursa:

“Astfel, în urma analizei materialului probator aflat la dosarul cauzei, concluzia raportului iniţial a fost aceea că întreprinderile TRANSCARPAT, SAUER, SWISS şi BRUGGER-THOMET s-au înţeles să participe la licitaţii cu oferte trucate, care să le asigure creşterea şanselor de câştigare a produselor licitate…”

Continuare…

Sursa: DpA

Prezentarea viitoarei configuratii a sistemului HAWK in dotarea Romaniei, preluata de pe site-ul Departamentului pentru Armamente.

Pe langa evidenta folosire mai putin ortodoxa a unei marci inregistrate, pe lista componentelor a ramas un element in plus.

Cel putin DpA estimeaza intrarea in serviciu a HAWK in varianta modernizata de Romania in 2018, o data ceva mai realista decat cea indicata de site-ul RoAF. Si acolo aparenta greseala persista.

Continuare…

Multiple Rounds Simultaneous Impact sau cum sa faci un obuzier cu tragere rapida sa para un lansator de rachete nedirijate.  Se aplica doar pieselor cu incarcare automata sau, mai rar, asistata.

De la portughezi la turci. Sau polonezi. Si inapoi. Sursa: operacional.pt

Ca urmare a demararii parteneriatului strategic romano-polon in domeniul militar s-au desfasurat cateva intalniri intre cele doua parti, cea mai recenta fiind cea a gen. Wlodzimierz Nowak, directorul Departamentului pentru Politici în domeniul Armamentelor (DPA, interesanta potrivirea), care a vizitat DpA-ul romanesc.

Lista subiectelor discutate e destul de interesanta, mai ales cand e comparata cu cea propusa de curand turcilor. Cel putin, romanii par destul de consecventi cu obiectivele urmarite, cel putin la nivel declarativ.

Pe lista ar fi:

1. Aparare aeriana
Subiect atins si in discutiile cu turcii, interesul romanilor in colaborarea cu polonezii e mai vechi, inca din momentul cand MICA VL era data drept solutie certa pentru programul SHORAD romanesc iar MBDA era favorita pentru dotarea Poloniei cu Aster si MICA. Lucrurile s-au mai schimbat intre timp.

Continuare…

Sursa: Eurosatory

Ce e mic, negru si bate la usa?

Deocamdata viitorul suna rau, un exemplu tipic  este cazul noilor aruncatoare romanesti.

Este vorba de aruncatorul de 81mm destinat a fi montat pe transportoarele blindate, un rezultat intermediar al eforturilor depuse de Electromecanica Ploiesti si partenerii sai in cadrul unui proiect prezentat deja aici.

Din pacate se pare ca proiectul nu va putea fi finalizat cu un model omologat, nemaivorbind de o eventuala intrare in dotare sau export, lipsa interesului din partea beneficiarului principal si a suportului financiar pentru continuarea activitatii de cercetare-proiectare blocandu-l pe o linie moarta.

Desi Armata urmareste (sau ar trebui sa urmareasca) cel putin la nivel declarativ dotarea viitorului TBT cu aruncatoare medii de 81mm, cercetarile romanesti in aceasta directie nu sint incurajate. Nici cand acestea au depasit deja stadiul teoretic ajungand pana in etapa demonstratorului tehnologic, tot nu par sa trezeasca mai mult interes. Sau poate ca tocmai asta ar fi si explicatia, existenta unei variante locale ar face importul mult mai dificil, cel putin prin ridicarea unor intrebari incomode.

Dar problema asta e pe cale sa fie rezolvata, deraierea proiectului inaintea ajungerii la stadiul industrializarii fiind solutia cu cele mai mici riscuri. Cauza va fi identificata dupa modelul stramosesc de necombatut: “asa i-a fost dat, n-a avut noroc, a cui o fi vina?”

Candidat pentru ULCV, Flyer-72 – Sursa: General Dynamics OTS

Traditionala comparatie nefavorabila cu Polonia, la un nou episod: in timp ce romanii inca nu s-au decis asupra viitorului rezervat trupelor de parasutisti, care sint pe punctul de a fi absorbite in cadrul FOS, polonezii par sa mizeze pe modelul trupelor de infanterie aeropurtata/aeromobila.

Astfel, Polonia a initiat procedurile de achizitie a unor vehicule desantabile aerian, configuratia ceruta fiind 4×4 sau 6×6 cu o greutate maxima de 3,5 tone si o incarcatura utila de cel putin 1,2 tone. (Sursa: Defence24.pl)

Vehiculele vor fi capabile sa traga o remorca cu un tun AA de 23mm cu doua tevi sau un aruncator de bombe de 98mm.
Ca o paranteza, trebuie remarcata ciudata coincidenta: aruncatorul polonez M98, destinat folosirii in zonele forestiere si de munte are acelasi diametru al tevii cu obuzierul romanesc de munte.

Cerintele polonezilor se apropie foarte mult de specificatiile ULCV (ultra-lightweight combat vehicle), vehicule destinate a intra in dotarea brigazilor de infanterie aeropurtata a US Army. Alinierea cerintelor va ajuta probabil procesul de achizitie si la scaderea pretului.

Din nou deci despre trupe aeromobile, bine ca macar Polonia a tras unele concluzii din episodul ucrainian, aflat inca in desfasurare, si poate sa fie un exemplu pentru viitor, daca ar mai fi fost nevoie de inca o referinta.