TehnoMil

Primele variante ale rachetelor MLRS – Sursa: designation-systems.net

Cu o raza de actiune maxima de 90 de km, lansatorul de rachete de artilerie rusesc detinea un avantaj pretios in fata sistemelor similare occidentale, cel mai bine reprezentate de standardul NATO M270.

Nu mai este cazul in acest moment: dupa ce GMLRS a impins raza de actiune maxima a M270 de la cei 45 de km ai modelului de baza la 70 de km, noua varianta GMLRS+ aduce un plus de 50 de km pentru un total de 120 de km.

GMLRS+ a fost testat cu succes in 2011, incredibila crestere a performantelor fiind demonstrata in practica.

Cum au reusit Lockheed Martin (producatorul rachetelor) si mai ales Aerojet (producatorul motorului racheta) sa depaseasca super-greul Smerch de 300mm fara sa creasca diametrul M270 (doar 227mm) este deocamdata un mic mister.

Comunicatul de presa este formulat special pentru a intretine speculatiile, nici nu confirma dar nici nu infirma explicatia cea mai facila, cresterea cantitatii de combustibil in dauna incarcaturii de lupta:

Continuare…

Sky Bow TK-3 – Sursa: defensenews.com

O veste buna si doua rele: Taiwanul isi va retrage bateriile de rachete anti-aeriene HAWK in 2015, acestea urmand sa fie inlocuite cu TK-3 (Sky Bow).

Veste buna mai ales pentru ei dar si pentru altii care ar fi in cautare de echipament de genul asta. Completarea stocurilor de HAWK, asa depasite cum sint, ar trebui sa fie o prioritate pentru Romania.

Prima veste proasta: e o mare necunoscuta cat de functionale mai sint HAWK-urile taiwanzilor, acestia avand mari probleme cu intretinerea rachetelor antiaeriene in general, unul din cele mai mari exercitii desfasurate in insula in ultimii ani (2011) fiind soldat cu un esec jenant, o parte a rachetelor (nu e clar daca printre ele au fost si HAWK) nefunctionand.

A doua: relatiile Romaniei cu Taiwanul sint puse in umbra de cele pretins privilegiate cu imensul lor vecin, Romania curtand intens China in diferite proiecte de infrastructura, fara mari scuccese pana acum. E de asteptat sa nu existe tentative de cooperare cu ceea ce China considera a fi o provincie rebela, cu un guvern ilegitim.

Sint sanse infime de a profita de oportunitatea asta deci inca o ratare de adaugat pe lista.

US Army TRADOC – Sursa: wikipedia.org

Exact la timp pentru o continuare a episodului precedent, altii care se gandesc la aceeasi idee: “We desperately need to move back into the air-landing force role” ar parea ca zice US Army.

Este semnalul pentru inceperea dezvoltarii a trei noi tipuri de vehicule destinate trupelor aeropurtate: ULCV (ultra-lightweight combat vehicle) , LRV (light reconnaissance vehicle) si MPF (mobile protected firepower).

ULCV va avea o greutate in jur de 2 tone (alimentat dar fara incarcatura), o capacitate de transport de 9 militari (maxim 1,5 tone) si blindaj minimal, cel mai probabil complet absent.

Unul dintre concurentii confirmati a lua parte la competitie este Flyer Gen III al General Dynamics Ordnance and Tactical Systems, construit pe baza Flyer-72 ALSV, castigator al competiei similare GMV 1.1 (Ground Mobility Vehicles) tinuta de SOCOM.

Continuare…

Primul Contact pe care cei ghinionisti il au cu emisarii mai putin politicosi ai vecinului din ce in ce mai apropiat de la Rasarit, se face cel mai probabil cu unul din echipamentele simbol ale VDV: BMD-2.

Desi exista versiuni mai moderne de IFV-uri aeropurtate in serviciul Rusiei, BMD-2 are cele mai mari sanse de a se rataci prin viitoarele noi teritorii rusesti, judecand prin prisma numarului mare de unitati aflate in dotare.

O clasa aparte de masini de lupta, BMD are putini corespondenti in lume, poate doar partial britanicul CVR(T) dar mai ales chinezul ZBD-03 (Type 03).

Ca si BMD, ZBD-03 este destinat trupelor aeropurtate, putand fi desantat din avioanele de transport ale PLA.

Continuare…

RPG-30 – Sursa: wired.com

Ce faci bade, sezi si cugeti?

Numa’ sed..

Razboiul anti-blindate se dezvolta intr-o noua directie: odata cu raspandirea sistemelor hard-kill (Arena, Trophy, AMAP-ADS, etc..) au inceput sa apara si contra-masurile.

Deocamdata solutiile sint la un nivel relativ rudimentar, cum este cazul RPG-30 care foloseste un proiectil precursor pe post de “momeala”, lansat dintr-un tub separat, proiectat sa declanseze sistemul de protectie inaintea grenadei reactive.
Proiectantii rusi spera ca asa s-ar crea o bresa virtuala prin care incarcatura tandem de 105mm ar avea ceva sanse sa puna probleme unui blindat modern. Dupa cum cere traditia, RPG-30 va fi probabil exportat pentru teste reale in Gaza sau Liban.  Deocamdata in zona asta Trophy conduce in fata RPG-29 cu cateva interceptari reusite.

Amenintarea RPG-30 e insa destul de reala si au aparut deja contra-contra-masurile: munitii tip AHEAD, multi-shot precum si radare capabile sa discrimineze mai bine intre doua proiectile ce zboara separate de o distanta mica.

Daca istoria razboiului electronic are vreo relevanta atunci urmatorul nivel ar fi aparitia unor metode de bruiaj a sistemelor hard-kill in mod activ sau pasiv.  Undeva in Rusia cineva se gandeste la un proiectil precursor capabil sa lanseze chaff…

Kalaat Beni-Abbes – Sursa: Jane’s

In plin scandal legat de navele de desant port-elicopter din clasa Mistral destinate Rusiei, Algeria a receptionat discret o nava cu rol similar construita de italienii de la Orizzonte Sistemi Navali (detinuta de Fincantieri si Selex ES).

Nava a fost lansata de la santierul Fincantieri din Muggiano (La Spezia), a fost botezata “Kalaat Beni-Abbes” si va deveni nava-amiral a flotei algeriene.

La aproape 9.000 de tone are doar jumatate din deplasamentul unei Mistral insa punctul forte este armamentul instalat (rachete SAM Aster, un tun Oto Melara de 76mm si doua tunuri de 25mm) si electronica performanta (radar EMPAR tip PESA si CMS Athena-C).  Mai mult decat ce pot spera rusii ca va fi instalat pe cele doua nave Mistral construite in Franta.

Iar daca Franta a contribuit la dotarea navei algeriene, neavand deci nimic impotriva acestei tranzactii, nu acelasi lucru se poate spune despre un alt vecin al Algeriei, Marocul. Cele doua state nord-africane au avut multe de impartit si e de urmarit cum vor reactiona marocanii la aparitia navei de desant in largul coastelor lor. Poate ca vor mai cumpara niste MBDA Exocet.
Franta castiga dublu.

CVR(T) in Letonia – Sursa: gov.uk

Sau construiti-o de la zero, daca traditie nu e: Letonia a cumparat 123 de vehicule blindate de cavalerie CVR(T) britanice, disponibilizate in asteptarea viitoarelor Scout SV.

Pretul corect a fost de GBP39,4mil, incluzand reparatiile capitale, fiind cel mai probabil doar o prima parte dintr-un proiect mai amplu de colaborare intre letoni si britanici pentru formarea unei brigazi mecanizate, intreaga afacere fiind estimata la EUR70mil.

Interesante alegerile facute de baltici, letonii punand accentul pe mobilitatea mai mare a CVR(T) fata de IFV-urile clasice in timp ce estonienii se orienteaza diferit, negociind cu olandezii cumpararea a 44 de CV90 si a unui numar de obuziere autopropulsate PzH 2000.

Ramane de vazut cine a invatat mai temeinic lectiile conflictelor din Georgia si Ucraina si va fi mai bine pregatit pentru urmatorul.

When we talk about spending, quality as well as quantity counts. … So we are urging all allies to spend 20 percent of their defense budgets on new equipment, research and development of capabilities,’ UK Defence Secretary Michael Fallon said in a speech delivered in London on Sept. 3. (Carl Court / AFP) via defensenews.com

Cam asta ar fi insemnat obligatia privind nivelul minim de alocari bugetare pentru aparare a statelor membre NATO, daca initiativa anuntata de britanici nu ar fi fost sabotata de Germania si Canada.

E adevarat ca nivelul este arbitrar (de ce nu 1% sau 3% ?) insa este un procent care a fost acceptat de toti membrii NATO atat timp cat nu a fost obligatoriu.

Intr-o lume dispusa la compromisuri regula trebuia sa devina lege si abia de aici au inceput sa apara problemele.  Dar acum SUA au dat de inteles ca vor urmari mai indeaproape respectarea acestei reguli atunci cand vine vorba de a ajuta pe cineva.

Indiferent ce ar presupune noul plan de actiune, intre tactica stramoseasca “branza, brusture, fantana, otrava, munte” sau cea mai noua “call uncle Sam”, trebuie sa existe si unele masuri in cazul in care Romania va refuza sa se ajute si singura.

In acest caz particular 2% este complet insuficient pentru a atinge celalat obiectiv, 20% cheltuieli pentru dotarea tehnica, atat timp cat bugetul apararii este asimilat celui de pensii.

Speranta sta acum doar in NATO si in decizia SUA de a-i forta mai intai pe cei mai guralivi dintre europeni (Romania e printre ei) sa faca si ceva concret. Baze NATO semi-permanente in schimbul unui buget de aparare decent.

Or the highway.

Submarin de buzunar italian CB – Sursa: Wikipedia.org

Nu incape comparatie intre flota de submarine romanesti din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si cea de acum, cele trei submarine functionale de atunci, dintre care doua asamblate local (atunci se putea, ce vremuri!), fiind evident net superioare celui neoperational de acum, dar macar ideea de a avea o flota de submarine conventionale inca mai exista.

Ce a disparut intre timp este conceptul, demonstrat cu succes in practica, de submarine de buzunar, capabile de a opera in apropierea tarmului si destinate protectiei porturilor si instalatiilor litorale.

Un episod mai putin cunoscut este legat de flota de mini-submarine italiene CB care a operat in Marea Neagra, mai intai ca parte a unui grup de lupta dislocat aici de Regia Marina (Marina Italiana), dupa armistitiul italian din 1943 fiind transferate Romaniei.

Mini-submarinele erau dedicate misiunilor anti-submarin si protectiei instalatiilor portuare, aveau un deplasament de doar 44 de tone, un echipaj de 4 oameni, armament ofensiv compus din doua torpile in tuburi exterioare si propulsie diesel-electrica.

Continuare…