Revansa Albionului

AIM-132 ASRAAM - Sursa: Wikipedia.org

AIM-132 ASRAAM – Sursa: Wikipedia.org

US Navy a cerut producatorului AIM-9x, Raytheon, sa studieze de urgenta o versiune cu raza mult mai lunga de actiune a acesteia, capabila de a fi folosita in mediile in care eficienta capetelor de ghidare radar ar fi diminuata. Neoficial, adversarul potential luat in calcul este China.

Desi anvelopa de zbor extinsa a noii versiuni AIM-9x Block III se va suprapune intr-o oarecare masura cu cea a AMRAAM, totusi nu ar fi destinata inlocuirii acesteia din urma.
Printre posibilele solutii tehnice sint motoarele multi-impuls, similare Stunner sau motoarele cu diametru crescut.  AIM-9x a pastrat acelasi motor al vechilor AIM-9M/L de 5inch (127mm) in timp ce majoritatea competitorilor WVR (cu exceptia IRIS-T) s-a orientat spre motoare de 6.5inch (aprox 166mm), solutia aducand avantajul cresterii energiei disponibile.

Istoria dezvoltarii AIM-9x ia astfel o intorsatura ciudata: initial SUA a urmarit dotarea cu ASRAAM, rezultat al unui program multinational (condus de Marea Britanie si Germania) care avea ca obiectiv dezvoltarea unei rachete WVR companion pentru BVR-ul AMRAAM.

Cum se intampla de obicei intr-un proiect multinational, cerintele operationale ale noii rachete erau contradictorii iar negocierea solutiilor de compromis a dus la intarzieri majore, in final SUA preferand modernizarea AIM-9.

Dupa 1989 germanii au avut ocazia de a examina AA-11 Archer, care avea pentru acea data o manevrabilitate excelenta si si-au fixat ca obiectiv proiectarea unei rachete cu performante cel putin la fel de bune, decizia fiind de a renunta la ASRAAM si a incepe dezvoltarea IRIS-T.

Ramasi singuri, englezii au reformat proiectul original si l-au orientat in directia complet opusa: au sacrificat manevrabilitatea extrema la plecarea de pe sina de lansare pentru viteza maxima si raza de actiune crescuta. Noul ASRAAM are astfel un motor modern, cu diametru marit fata de standardul de pana atunci si o aerodinamica “minimalista”, curata, care ii asigura o viteza si NEZ superioare oricarei alte rachete WVR.

Optimizarea a mers pana acolo incat s-a renuntat si la controlul vectorial al tractiunii desi acesta era prezent pe demonstratorul SRAAM/Taildog din care a evoluat ASRAAM. S-a considerat ca modulul TVC ar fi adaugat greutate in plus insa nu aducea nici un beneficiu la finalul traiectoriei, atunci cand combustibilul ar fi fost deja consumat. De remarcat ca si Israelul a urmat aceeasi cale cu Python-4/5,  preferand insa sa compenseze lipsa TVC printr-o aerodinamica mult mai complexa.

La mijlocul anilor ’90 SUA au definit caietul de sarcini petru noua generatie de rachete WVR, numita AIM-9x. Au fost luate in calcul, pe langa proiectele depuse de producatorii interni si rachetele de productie straina, ASRAAM fiind evaluata si respinsa ca neindeplinind toate cerintele iar in final Raytheon primind contractul pentru AIM-9X. Aceasta urmeaza o filozofie similara cu IRIS-T si asigura performante excelente in lupta manevriera foarte apropiata.

ASRAAM a ramas si singura racheta WVR care urmeaza o conceptie contrara si deocamdata Australia e singurul client extern, selectand ASRAAM in defavoarea AIM-9x sau Python pentru SuperHornet-urile lor.

Acum insa cercul se inchide si este posibil ca AIM-9x Block III sa ajunga sa semene cu ASRAAM iar conceptia englezilor despre luptele aeriene ale viitorului sa fie in sfarsit razbunata.

 

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

One Response to “Revansa Albionului”

  1. […] Tehnomil.net 21 iulie 2013|No Comments ← Cnutul Maicii Rusia […]

Leave a Reply