Nu-ti pune toate ouale in acelasi cos

De aici s-a plecat, Pegasus - Sursa: Wikipedia.org

De aici s-a plecat, Pegasus – Sursa: Wikipedia.org

Cand nu sint ocupate cu programele de cercetare de miliarde de dolari pentru care sint faimoase, agentiile guvernamentale americane cu interese in explorarea spatiului cosmic tin sub observatie si oportunitatile pentru scaderea costurilor, deocamdata sub forma unor proiecte experimentale de “doar” cateva milioane de dolari care daca se vor dovedi de succes pot aduce insa castiguri majore.

Prognozele referitoare la piata lansarilor de micro/nano-sateliti au fost deja acoperite aici, arata promitator si curentul de opinie general e ca au mari sanse sa se indeplineasca, aplicatiile pentru care pot fi folositi minisateliti inmultindu-se pe zi ce trece.

Organizatiile guvernamentale din SUA, active in domeniu (NASA/DARPA/USAF) au inteles ca dezvoltarea lansatoarelor este franata de barierele de intrare, reprezentate de investitiile initiale foarte mari necesare punerii la punct a tehnologiei.


Pe langa efortul unor investitori de tipul Richard Branson (Virgin Galactic), care finanteaza cercetarile din buzunarul propriu, progresele lor desi vizibile fiind destul de lente, se dovedeste necesar un impuls suplimentar din partea clientilor “institutionali”.

Guvernul SUA joaca deci si rolul de sponsor al cercetarii unor firme private, atribuind prin concurs diverse proiecte care duse la bun sfarsit ar asigura intrarea pe piata a unui numar mai mare de concurenti, speranta fiind de a scadea preturile lansarilor. Asta ar permite NASA sa devina un simplu client, avand de ales intre mai multe alternative si sa-si recupereze costul investitiilor in timp, prin sumele economisite.

Aventura a inceput in anii ’80 cu Orbital Sciences, firma dezvoltandu-se exploziv cu ajutorul guvernului SUA insa, desi tehnologic a fost un succes major, din punct de vedere al reducerii costurilor rezultatul nu a fost la fel de spectaculos. In mod special lansatorul orbital aerian Pegasus nu a ajuns niciodata sa fie atat de eficient pe cat s-a sperat.

O alta incercare de data mai recenta, de data asta cu lansatoare terestre, a fost facuta cu SpaceX. Din nou succes tehnic, firma ajungand sa concureze gigantii Lockheed Martin si Boeing insa si costurile lansarilor au urcat semnificativ.

Daca in domeniul lansarilor satelitilor full-size rezultatele diversificarii furnizorilor de lansatoare pot fi considerate satisfacatoare, ramane inca deschisa problema identificarii unor metode ieftine de a lansa micro-sateliti.

Conceptul lansarilor aeriene a revenit in actualitate dar cum nu e inca foarte clar ce filozofie e mai potrivita, agentiile guvernului SUA si-au impartit sarcinile si au decis sa finanteze cel putin doua initiative diferite.

La categoria “high and fast”, rachete lansate din avioane purtatoare supersonice militare convertite in carausi, DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) a atribuit Boeing contractul pentru dezvoltarea ALASA (Airborne Launch Assist Space Access).

ALASA - Sursa: boeing.com

ALASA – Sursa: boeing.com

 

ALASA isi propune sa lanseze sateliti de pana la 45kg pe orbite joase, folosing o racheta lansata dintr-un F-15E, fara modificari majore, obiectivul principal al programului in valoare initiala de USD30mil fiind obtinerea unui cost cat mai redus.

La categoria “low and slow” adica lansatoare subsonice, NASA a selectat Generation Orbit pentru programul NEXT (NASA’s Enabling eXploration and Technology) care are ca obiectiv lansarea a trei sateliti de tip CubeSat (remember GOLIAT?) pe o orbita inalta de 425km, la un pret de doar USD2.1mil.

GOLauncher 2 - Sursa: generationorbit.com

GOLauncher 2 – Sursa: generationorbit.com

 

Generation Orbit planuieste sa-si foloseasca noul sistem lansator GOLauncher 2, compus dintr-un avion tip business-jet si o racheta folosind, cel mai probabil, combustibil hibrid (oxigen lichid si parafina), insa detaliile tehnice nu au fost facute publice in mod oficial, putand exista si surprize.

Daca istoria se va repeta, sint sanse mari ca cele doua proiecte sa fie cel putin succese tehnice daca nu si financiare. In caz contrar, alte firme vor fi sponsorizate pentru a intra in piata, competitia fiind cel mai bun motor pentru reducerea costurilor.

 

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply