February 18th, 2015 
admin 
Falcon 9, misiunea DSCOVR – Sursa: SpaceX
Seismul de pe piata lansatoarelor spatiale reprezentat de SpaceX, prima companie care trece de la nivelul amator la cel profesionist, pare a fi limitat la piata americana. Acolo, jucatorii traditionali Lockheed Martin si Boeing au fost pusi in dificultate de preturile foarte agresive practicate de SpaceX si competitivitatea specifica unui nou intrat, care a inceput sa castige teren pe piata civila, comerciala, extrem de sensibila la aspectul pretului.
Asaltul final se va da pe piata militara, extrem de profitabila, acolo unde gigantii LM si Boeing au reusit sa intarzie accesul SpaceX dar situatia nu va dura la nesfarsit.
Deocamdata de cealalta parte a Atlanticului miscarile tectonice din SUA sint privite mai degraba cu indiferenta. Insa efectele unui cutremur pot sa ia forma unui tsunami care sa loveasca la mare departare.
E si ideea unui articol excelent, aparut in The Space Review si republicat pe SpaceNews.com, subiectul principal fiind efectul SpaceX asupra industriei spatiale europene.
In rezumat, autorul pleaca de la un aparent conflict intre UE (probabil CE) si ESA, agentia spatiala europeana fiind organismul independent care supervizeaza dezvoltarea industriei spatiale din Europa.
ESA este o poveste de succes, programul Ariane fiind un exemplu de dezvoltare industriala in colaborare a mai multor parteneri, cu rezultate excelente in practica.
Ariane 5 – Sursa: Wikipedia.org
Agentia se bazeaza pe cotizatiile stranse de la statele membre si unul din principiile fundamentale este de a returna cel putin 90% din fonduri fiecarui stat contributor, prin acordarea de contracte de cercetare/dezvoltare si productie in domeniul spatial. Ideea e de a folosi fondurile nu numai pentru a construi rachete lansatoare capabile sa concureze pe piata mondiala ci si sa dezvolte industria spatiala a tuturor statelor membre, in masura contributiei individuale.
Planificarea centralizata de inspiratie evident franceza a asigurat o tehnologie extrem de performanta si sigura, raportata la concurenta si schema a functionat foarte bine atat timp cat guvernele nationale europene (dar nu numai) aveau fondurile disponibile pentru a suporta costul lansarilor.
Asta pana in momentul cand fondurile au inceput sa se reduca si pe piata a aparut SpaceX. O singura comparatie e relevanta: costul dezvoltarii Ariane 6, reutilizand echipamente deja existente, a fost estimat la circa USD4bil. Costul dezvoltarii Falcon 9, de la zero, a fost de circa USD400mil. Chiar daca cifrele sint aproximate cu o marja larga, diferenta de un ordin de marime este imensa, care se va reflecta direct in costul lansarilor.
Mai mult decat o simpla batalie comerciala, este un simbol al luptei dintre inertia indusa de etatismul specific european si inovatia bazata pe antreprenoriatul privat, specifica spiritului american.
Matematica nu minte si atat timp cat scopul ESA este unul politic, de dezvoltare relativ uniforma a industriei spatiale europene, aceasta nu va putea concura cu jucatori care pun pe primul loc eficienta.
Recunoasterea tacita a acestui fapt a venit prin abandonarea modelului de returnare a fondurilor spre statele contributoare, deocamdata doar in ceea ce priveste dezvoltarea Ariane 6, contractele fiind atribuite acum pe baze competitive. Era si unicul mod de a incerca controlul costurilor si de a aduce eficienta mai aproape de cea a SpaceX.
Concept Ariane 6 – Sursa: ESA
O exceptie deocamdata, noul mod de atribuire a contractelor incercat pentru Ariane 6 are sanse sa se generalizeze, autorul articolului considerand ca putine nise, cum ar fi lansarea de navete cu oameni la bord si explorarea stiintifica a spatiului, ar putea ramane pe vechiul model.
Seful agentiei spatiale franceze recunoaste si el starea de fapt insa o interpreteaza intr-o cheie… franceza: [In industria spatiala europeana…] Avem prea mult linoleum.
E o referire la excesul de capacitate de productie in sector, in comparatie cu spatiul carpetat (proiectare) si cel parchetat (comercial/marketing).
Solutia oferita, bineinteles de esenta etatista, este de consolidare fortata a sectorului prin achizitii si fuziuni (dirijate atent de guvernele nationale, evident) care sa reduca pana la urma capacitatea de productie la cateva locatii alese (adica inversul politicii actuale a ESA). Nici un cuvant despre cum va rezolva asta criza de inovatie din industria europeana. Lipsa unor antreprenori implicati in industria spatiala continentala, de calibrul americanilor Elon Musk, Larry Page sau Paul Allen, nu poate fi mascata la nesfarsit in spatele britanicului Richard Branson, investitiile sale in sectorul spatial desfasurandu-se tot in America.
Urmatoarea mare batalie se va duce in sectorul constructiei de sateliti, si el pana nu de mult un oligopol al marilor concerne, acelasi SpaceX anuntand investitii serioase in aceasta directie. Si aici Europa este prinsa pe picior gresit, neavand nici o initiativa privata care sa urmareasca eficientizarea si scaderea agresiva a costurilor, nu dintr-un considerent de politica nationala ci pentru a acapara cat mai multa piata la nivel global si de a face cat mai mult profit posibil.
Toate acestea semnifica insa si aparitia unor oportunitati atat in zona lansatoarelor ieftine cat si a constructiilor de sateliti, Europa avand tehnologie de top in ambele domenii, lipsindu-i insa intreprinzatorii cu viziune.
Posted in
Analiza foarte buna, numai ca Falcon 9 deocamdata nu este in aceasi liga cu Ariane. Asta partial explica costurile mult mai mari ale celor de la ESA in afara faptului ca sufera de etatismul foarte bine expus de tine. Elon Musk are toata intentia de a face bani din aceasta intreprindere, pe cand ESA este de multe ori un fel de program social pentru ingineri foarte talentati, dar care de obicei habar nu au cum sa administreze o afacere si sa tina sub control costurile. Aici nimic nou si poti sa arati cu degetul si la mediul privat din SUA in special la Lockheed Martin si Boeing care si ei au probleme cu costuri nesustenabile (vezi United Launch Alliance unde fiind un fel de mononpol, i-a cam durut in cot de costuri). SpaceX, Orbital Sciences si de ce nu si ATK s-ar putea sa “agite” pentru inceput atat industria de lansari spatiale cat si pe cea a satelitilor, daca nu eventual chiar sa revolutioneze aceste doua piete.
Articolul original din care am extras informatiile si pe care l-am sumarizat aici, a fost intr-adevar foarte bine scris, nu e analiza proprie.
Referitor la Ariane, e o intreaga familie, unele lansatoare au performante mult mai bune decat Falcon insa parca nu s-ar justifica totusi diferenta imensa de cost. Ariane 6 va avea o versiune “medie” care e echivalenta cu Falcon 9 si una “grea”, mai performanta. In acelasi timp, anul acesta vor incepe zborurile la Falcon Heavy care pare pregatit sa cam bata orice exista pe piata. Dezvoltarea FH ar mai costa niste maruntis dar chiar daca ar ajunge la USD1bil, tot ar fi extrem de ieftin.
In ultimile stiri: “Satellite fleet operator SES on Feb. 20 said it had agreed to be the inaugural customer aboard an enhanced version of SpaceX’s Falcon 9 rocket, a decision that SES said followed a careful review of Falcon 9’s more-powerful first stage engine block.” “But in presenting its financial results and near-term forecast on Feb. 20, Luxembourg-based SES showed how sensitive future revenue levels can be to the timing of a single satellite’s launch, even for a company like SES, which currently has a fleet of 54 spacecraft.” “SES Chief Financial Officer Padraig McCarthy said during the conference call that if SES-9 is launched by June, SES’s average annual revenue between 2015 and 2017 is likely to grow by 4 percent. If the launch slips beyond June, the compound annual revenue growth will be just 3.5 percent. That was not what the stock market wanted to hear, and despite a 10 percent increase in the SES dividend and the generally positive effects on SES of the rising U.S. dollar, the company’s shares fell by some 4.5 percent Feb. 20.” Sursa.
Mai ramane ca si operatorii francezi sa inceapa sa contracteze SpaceX si atunci va incepe balciul.
daca fac o racheta cu de 10 ori mai multi bani decat aia de la SpaceX s-ar putea sa nu fie chiar asa de talentati.
Cam asa se intampla cand nu sint fortati sa-si aplice talentul si pentru reducerea costurilor.
[…] cum spuneam aici, modul necompetitiv de alocare a fondurilor de cercetare/dezvoltare, care are toate sansele de a […]