TehnoMil

Mockup YAK-152 – Sursa: oskbes.ru

Noul avion de antrenament primar al fortelor aeriene ruse, YAK-152, este in curs de asamblare la fabrica din Irkutsk si este asteptat sa faca primul zbor in toamna anului curent, anunta Jane’s.

Pana acum au fost prezentate imagini ale mockup-ului si cateva detalii tehnice care arata ca rusii pastreaza traditia de a proiecta avioane de antrenament derivate din cele de acrobatie, asa cum s-a intamplat si in cazul YAK-52, provenit din acrobaticul YAK-50.

In cazul YAK-152, “bunicul” este YAK-55, monoloc, iar “tatal” este bilocul YAK-54.

Continuare…

Highly Adaptable Multi-Mission Radar (HAMMR) – Sursa: northropgrumman.com

Daca ai nevoie de un radar terestru care sa fie puternic, compact si mobil dar si indeajuns de precis pentru a urmari tinte aeriene foarte mici si rapide, de ce nu ai adapta o tehnologie deja disponibila pe avioane in loc sa reinventezi roata.

Asta a facut Northrop Grumman, care a scos un nou model de radar C-RAM cu capacitati de supraveghere si control al traficului aerian si aparare aeriana cu raza scurta.

Pe piata mai exista si alte radare C-RAM cu bataie extinsa, capabile sa detecteze si sa urmareasca tinte aeriene, insa HAMMR (Highly Adaptable Multi-Mission Radar) aduce unele inovatii, cum ar fi folosirea unei antena AESA similara ca tehnologie cu cele folosite pe avioanele de lupta.

Iar Northrop are enorm de multa experienta in acest domeniu, daca e sa amintim doar cateva din produsele sale: AN/APG-77 (F-22), AN/APG-80 (F-16 Blk60), AN/APG-81 (F-35), AN/APG-83 SABR (retrofit pentru F-16 de generatie mai veche).

Continuare…

Sursa: Remontowa Shipbuilding S.A. via demotix.com

A devenit un pic obositoare permanenta comparatie cu Polonia dar lucram cu materialul disponibil.

Cine isi mai aminteste de planul de a dota Marina Romana cu 4 noi vanatoare de mine in perioada 2011-2018?

Planul ramane in picioare doar ca nu vor fi 4 ci 3 si nu pentru Romania, ci pentru Polonia. In rest ramane cum a fost stabilit.

In toamna anului trecut s-a inceput constructia primei nave Kormoran II, vanator de mine ce va intra in serviciul Poloniei cel mai probabil in 2016.

Sint planificate alte doua unitati, la un cost total al programului de EUR380mil.

Continuare…

Un scurt clip, al carui erou este bombardierul usor Bristol Blenheim.

Romania a avut in dotare un numar mic de Blenheim, intr-o versiune anterioara celei prezentate aici, diferentele regasindu-se mai ales la partea frontala.

De notat inca o data modul in care britanicii isi conserva si promoveaza istoria tehnica si de comparat cu muzeele prafuite de prin alte parti.

Rusii uimesc inca o data proiectand un monstru: un pistol semi-automat cu doua tevi.

Pistoalele cu doua (sau mai mule) tevi au mai cunoscut o perioada de popularitate, fiind modalitatea preferata de a creste capacitatea la mai multe focuri pana la adoptarea pe scara larga a revolverelor in secolul 19. Armele automate au dus la sfarsitul aceluiasi secol la cresterea cadentei de tragere iar noile tipuri de munitie au dus forta reculului pana la limita suportata de niste arme scurte.

In aceste conditii putini si-ar fi imaginat un rol pentru un pistol automat cu doua tevi, mai ales utilizand munitie de calibru “greu”.

Desi “vina” cade in mod traditional pe rusi, obisnuiti cu monstruozitatile tehnice, firma care s-a hotarat sa sparga barierele este de fapt o cooperare ruso-italiana, Arsenal Firearms.

Mai jos un clip de prezentare a AF-2011, calibrele disponibile fiind de .45 ACP si, versiunea redusa, de “doar” .38 Super

Tot legat de arme automate cu doua tevi, de (re)citit si “Armele lui Ion Mihaita“.

Si pentru ca tot am ajuns la Arsenal Firearms, firma ruso-italiana a mai prezentat cu ceva timp in urma un pistol interesant, doar un pic mai conventional, Strike One/Strizh, destinat sa inlocuiasca in dotarea Federatiei Ruse batranele Makarov.

Continuare…

Sau inversul lui. Sau orice altceva.

Cam asa s-ar descrie, din cauza informatiilor sumare publicate pana acum, noul motor racheta prezentat de specialistii Los Alamos National Laboratory (LANL).

Poezia clasica pana la un punct – “un motor mai puternic/eficient dar foarte sigur prin separarea combustibilului de oxidant” – moment de la care descrierea devine vaga si interesanta in acelasi timp: oxidantul e solid si combustibilul este “energetic”.

Se lasa pe seama imaginatiei fiecaruia identificarea starii de agregare a combustibilului si mai ales a compozitiei celor doua substante dar e cert ca motorul nu e un hibrid clasic (oxidant lichid + combustibil solid).

Pana cand LANL vor da mai multe detalii tehnice, cateva imagini din timpul testelor:

Sursa: Dan Sambra via romaniaforum.info

Daca primele episoade s-au concentrat pe operatiunile aeriene sovietice deasupra Dobrogei si pe situatia mini-submarinelor, a venit randul operatiunilor navale si a lectiilor care ar trebui invatate in privinta defensivei litoralului.

Poate cel mai bun mod de a intelege situatia de la acea data este de a examina cea mai cunoscuta operatiune, desfasurata in 1941, care avea ca scop pregatirea unui eventual desant maritim sovietic pentru crearea unui nou front in Dobrogea si scaderea presiunii din Moldova.

Operatiunea, soldata cu scufundarea distrugatorului Moskva, a fost descrisa deja in detaliu (de ex. aici, aici si aici), asa ca nu voi insista prea mult asupra desfasurarii acesteia.

Ce merita de notat e ca defensiva romaneasca a zonei de litoral se baza in principal pe o serie de campuri de mine, aparate de unitatile navale de suprafata si bateriile de coasta, in plan secund fiind aviatia de bombardament/torpiloare (SM-79 si hidroavioanele Savoia 65) si submarinul Delfinul.

Batalia navala din 1941 in largul portului Constanta a confirmat ierarhia, aceasta fiind practic un duel de artilerie, celelalte elemente avand un impact mai redus asupra rezultatului, jucand mai degraba roluri periferice.

Continuare…

Pe lista problemelor avute de  TBT, cap de lista fiind cea a finantarii, se gaseste si lipsa unui furnizor pentru ceea ce e denumit generic “driveline”: motor si transmisie.

Dezvoltarea TBT nu poate continua in lipsa unei solutii tehnice clare, reproiectarea pentru a o schimba, in eventualitatea in care nu se ajunge la o intelegere cu producatorii respectivi, fiind o operatiune scumpa.

O lista a celor mai cunoscute APC-uri indica furnizorii si configuratiile preferate in acest moment.

Selectia motorului si a transmisiei are si un efect asupra intretinerii. Cum primele componente care cedeaza in conditii de utilizare intensiva sint tocmai motoarele, elementele de transmisie si suspensiile, e evident ca trebuie asigurat un stoc de piese de schimb cat mai mare, in cazul in care nu sint produse local.

In cazul Romaniei, pe considerente logistice, Caterpillar-ul C9 ar trebui sa aiba o sansa in plus, fiind instalat si pe MLI-84M1.

La capitolul cutii de viteze se pare ca ZF ar fi principalul furnizor  pe plan mondial.

In cazul in care varianta asta pica, exista totusi alte optiuni viabile.

M109A5 – Sursa: wikimedia.org

Pe lista grav lovitilor de reducerea bugetelor Apararii din Europa, pe langa Olanda si Belgia, se inscrie si Austria.

Desi austriecii nu au renuntat inca la tancuri, situatia lor pare, in alte privinte, mai proasta: cu un buget de 0,55% din PIB, cel mai mic din Europa, asta insemnand totusi EUR1,75bil, Apararea va suporta o reducere suplimentara in 2015 de inca EUR80mil.

Situatia aviatiei in particular e dramatica: dupa ce au redus comanda initiala de Eurofighter de la 18 la 15 bucati, austriecii au calculat ca nu pot asigura numarul de ore de zbor necesare celor 18 piloti, pentru ca aceastia sa poata zbura in siguranta.

Costurile cu ora de zbor sint cauza actualei situatii, intr-o analiza interesanta se arata insa ca 80% din acestea nu au legatura directa cu Eurofighter, fiind suportate deci indiferent de tipul aparatului ales. O lectie importanta pentru modul de calculare a costului cu ora de zbor, care poate varia puternic de la tara la tara.

Continuare…

Prezentare Signus – Sursa: X-Projects FB

In cadrul conferintei internationale “Strategii XXI: Tehnologii – Aplicatii Militare, Simulare si Resurse” organizate de Universitatea Nationala de Aparare “Carol I”, intre 13-14 Noiembrie 2014, s-a desfasurat o sectiune rezervata aeronavelor fara pilot, “SIGNUS-EYE IN THE SKY” a carei vedeta a fost noul UAV prezentat de TeamNet.

Fata de Hirrus, prezentat deja aici si aici, Signus se incadreaza intr-o clasa superioara din punct de vedere al dimensiunilor si al performantelor.

A fost proiectat pentru indeplinirea misiunilor de supraveghere a frontierelor, atat cele terestre cat si maritime, un domeniu in care cererea pentru UAV-uri este in continua crestere, tinand cont de raportul cost-performante superior platformelor conventionale.

Prin prisma performantelor, Signus se compara foarte favorabil cu familia Shadow 200, “calul de povara” al US Army si USMC la sectiunea UAV-urilor tactice de mici dimensiuni (sub denumirea RQ-7), de unde rezulta ca ar avea perspective foarte bune pentru utilizare si in alte roluri.

Continuare…