Efectul fluturelui rus

Viitoarea organizare a unei baterii GBAD norvegiane:  IRIS-T si NASAMS - Sursa: artilleri.no

Viitoarea organizare a unei baterii GBAD norvegiane: IRIS-T si NASAMS – Sursa: artilleri.no

Sau cum contribuie Rusia in mod involuntar la cresterea economica globala.

Ofensiva Rusiei nu se limiteaza doar la Europa de Est ci se face simtita si in Nord, fortand tarile scandinave sa creasca, cel putin, cheltuielile pentru aparare si chiar, in cazul Suediei sau al Finlandei, sa ia in considerare o integrare in NATO.

Aflata deja in relativ adapost in cadrul NATO, Norvegia a bugetat o modernizare a tancurilor Leopard 2 si o reconfigurare a apararii anti-aeriene, bazate la acest moment pe NASAMS II.

Exista inclusiv intentii de dotare cu echipament modern la nivelul artileriei, unde se urmareste achizitia suedezului Archer de 155mm (contract cu o situatie incerta, fiind deocamdata suspendat sau anulat), a proiectilelor inteligente BONUS si Excalibur de acelasi calibru si a unor aruncatoare de bombe instalate la bordul BV206 si CV90, precum si a echipamentului de achizitie a tintelor aferent (EO/IR si radar).

Desi intreaga lista e impresionanta, sare in ochi in special modernizarea sistemelor GBAD NASAMS. Ca urmare a testelor executate cu success in 2011, Norvegia a decis achizitia rachetelor IRIS-T pentru suplimentarea SL-AMRAAM folosite in acest moment de NASAMS.

Teste integrare IRIS-T SLS cu NASAMS - Sursa: fofo.no

Teste integrare IRIS-T SLS cu NASAMS – Sursa: fofo.no

 

Efectul achizitiei IRIS-T e semnificativ nu doar din punct de vedere tehnic ci si al organizarii, Norvegia considerand trecerea la un alt model, bazat pe baterie ca element central. Trebuie spus ca norvegienii au fost mereu extrem de inovativi in folosirea echipamentelor anti-aeriene existente pe piata, mai mult decat sint in general creditati.

Exemple semnificative ar fi folosirea intr-un mod foarte particular a bateriilor HAWK si dezvoltarea independenta a sistemului succesor, NASAMS, asta chiar in conditiile in care sistemul de baza SL-AMRAAM nu a intrat in dotarea US Army sau USMC. Experienta NASAMS sta la baza configuratiei HAWK XXI, oferita de Raytheon in cooperare cu Kongsberg.

Integrarea IRIS-T SLS e urmatoarea evolutie a NASAMS si ar putea indica directia spre care se indreapta cel mai matur sistem SHORAD al NATO. E de remarcat ca SLS este considerata ca facand parte din aceeasi categorie SHORAD cu SL-AMRAAM deja existente, anvelopa performantelor suprapunandu-se in anumita masura desi AMRAAM are totusi o raza de actiune cel putin dubla.

In acest caz, motivele achizitiei IRIS-T sint mai greu de ghicit, acoperirea unei potentiale zone moarte a SL-AMRAAM fiind un obiectiv putin probabil. Ar putea fi o alegere bazata pe costuri insa la fel de posibil e ca norvegienii sa se gandeasca la o evolutie a NASAMS spre raza medie, inlocuind SL-AMRAAM cu versiunea ei cu raza extinsa sau ESSM-ul lansat de la sol, caz in care existenta unei rachete SHORAD dedicate, SLS, devine logica.

Norvegia a testat deja ESSM-ul terestru, confirmand integrarea acestuia pe lansatorul NASAMS din punct de vedere al dimensiunilor insa mai atractiva ar fi versiunea hibrida ESSM-AMRAAM despre care se tot vorbeste in ultimul timp.

In Februarie Raytheon a confirmat inceperea dezvoltarii AMRAAM-ER,  urmarindu-se inceperea testelor pana la sfarsitul anului si intentia explicita de a integra noua racheta pe lansatoarele NASAMS. Timpul scurt de dezvoltare indica refolosirea unor componente existente asa ca variana ca AMRAAM-ER sa fie de fapt un hibrid cu sistemul de propulsie al ESSM, capata credibilitate.

Un program paralel aflat in acest moment in faza de dezvoltare, este urmatoarea versiune a ESSM naval, Block 2, care urmareste exact inlocuirea senzorului SARH cu unul ARH, similar AMRAAM.

Deocamdata toate indiciile duc spre unificarea AMRAAM si ESSM, intr-o singura racheta ce va intra in dotare cel mai probabil spre sfarsitul decadei.

O alta decizie interesanta a norvegienilor este cea de a folosi o platforma senilata pentru lansatoarele IRIS-T, bazata pe transportorul M113, fata de optiunea obisnuita a unui camion sau semi-remorci. E poate un semnal pentru accentul pus pe mobilitatea sistemelor GBAD, inclusiv in teren greu.

IRIS-T pe sasiu M113 - Sursa: static.vg.no

IRIS-T pe sasiu M113 – Sursa: static.vg.no

 

IRIS-T este una din variantele propuse si polonezilor in competitia pentru dotarea cu sisteme SHORAD unde va avea de infruntat atat sisteme mature, gen Spyder sau MICA-VL cat si unii noi veniti, cum ar fi turcii de la Aselsan/Roketsan cu Hisar.

In cadrul IDEF 2015 turcii au prezentat pentru prima oara cele doua versiuni Hisar (MRAD) si Hisar-A (SHORAD), relativ similare ca si concept cu IRIS-T SLS si SLM.

Hisar prezentat in cadrul IDEF 2015 - Sursa: Jane's

Hisar prezentat in cadrul IDEF 2015 – Sursa: Jane’s

 

Tot la IDEF a fost facuta oficiala si oferta pentru colaborarea cu industria poloneza nu numai la fabricatia dar si la dezvoltarea sistemelor de rachete, turcii incercand sa recupereze handicapul de imagine fata de concurentii deja prezenti pe piata printr-o disponibilitate mai mare pentru transfer tehnologic.

Cooperarea dintre turci si polonezi nu s-ar opri la sistemele SHORAD Hisar, ci ar putea acoperi inclusiv domenii ca rachetele de artilerie cu raza extinsa, polonezii cautand sisteme mai performante decat cele actuale, bazate pe 122mm, dar si rachetele ghidate de 70mm (similare STAR-80L), acestea putand fi lansate atat de pe elicoptere cat si de pe UAV-uri.

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “Efectul fluturelui rus”

  1. Marius Z. says:

    Efectul asta al fluturelui rus e doar la altii.

    La noi s-au facut doar declaratii sforaitoare timp de mai bine de un an, s-au cumparat cateva mii de casti si veste antiglont, s-a facut revizia la cateva zeci de TAB-uri, tancuri, avioane si elicoptere si au iesit la mai multe aplicatii.

    Si cam asta e tot, armata noastra nereusind nici macar o reintrare in normalitate…

    • admin says:

      Altii or fi mai simtitori decat romanii si au perceput corect bataia… de aripi.

      Partea cu antrenamentul si aplicatiile mai dese mi se pare cea mai importanta.

      Insa trebuie indentificat corect vinovatul si in cazul asta nu e MApN-ul. Nu pot sa-si aprobe singuri bugetul.

      • Marius Z. says:

        Eh, daca continuam asa inca putintel, cand o veni vremea intarcatului, ceilalti vor putea da din aripi, nu numai fluturele rus, dar pentru noi va fi ca in reclama aia cu puiul congelat… “zboara puiule, zboara” :(

        • admin says:

          Inevitabil. S-a intamplat in trecut, nu s-a invatat lectia si atunci se va intampla si in viitor. Echilibrul se restabileste de la sine.

Leave a Reply