Se aude ca… Episodul 1

"Leo" 2A4 polonez - Sursa: armyrecognition.com

“Leo” 2A4 polonez – Sursa: armyrecognition.com

Polonia ar putea cumpara inca un lot de tancuri Leopard 2 din rezerva armatei germane. Noul lot ar fi compus din 105 de bucati 2A5 si 11 bucati 2A4 care s-ar adauga celor 128 de 2A4 detinute deja de Polonia.

Miscarea vine ca urmare a intentiei Germaniei de a retine in serviciu doar tancuri la standardul 2A6, urmarea fiind disponibilizarea unui parc important de blindate la preturi atractive.

Partea mai putin buna este ca fiind uzate, tancurile nu vor veni insotite de nici un fel de cooperare industriala. Pentru utilizatorul final, Ministerul Apararii, acest fapt pare sa conteze mai putin decat pretul tranzactiei.

Spre deosebire de Romania insa, in Polonia industria locala de aparare are o voce cu influenta in Parlament si nu se teme sa o foloseasca cand isi vede interesele amenintate.
Astfel, actualul lider al sindicatelor din industria de aparare si fostul sef al comisiei parlamentare de aparare, Stanislaw Janas, se declara impotriva achizitiei deoarece asta ar periclita dezvoltarea unei noi generatii de tancuri poloneze.

Iarasi spre deosebire de Romania, Polonia are un proiect real si un sector de cercetare-dezvoltare in care investeste si pe care trebuie sa-l apere.

Armata poloneza insa pare sa nu vrea sa dea vrabia din mana si perspectiva sigura a achizitiei unor tancuri vechi dar ieftine si cu performante cunoscute pe un proiect modern dar cu viitor incert si cu caracteristici necunoscute. Istoria proiectelor militare abandonate pare sa le fi servit o lectie decidentilor militari polonezi insa forta industriei nu poate fi subestimata iar rezultatul este deocamdata in balanta.

Comparatia cu Romania vine natural: ce ar face in locul Poloniei daca i s-ar propune (si) ei o asemenea tranzactie?

Spre deosebire de Polonia, nu avem un proiect de tanc in derulare si asta ar fi scuza perfecta pentru import. Problema e ca pozitia asta nu poate fi combatuta usor in lipsa unei propuneri realiste si viabile din partea industriei romanesti chiar si la nivel de concept, stadiu la care se gaseste proiectul similar polonez.

Fara avansarea unui proiect local, intrebarea va fi cand si nu daca Romania va primi si accepta o propunere similara, mai ales in cazul in care, de exemplu, blindatele destinate Poloniei devin disponibile, fiind refuzate de aceasta.

 

 

Both comments and pings are currently closed.

18 Responses to “Se aude ca… Episodul 1”

  1. Marius Z. says:

    La UMB Bucuresti, in asociere cu KMW (da, cei care fac Leopardul) exista conceptul TR-85M2, care inseamna adaptarea actualului sasiu si turele la un motor de 1000/1200CP si tun de 120mm, probabil L44 Rheinmetall. Tancul a fost propus in competitia pemntru Columbia, alaturi de variantele TR-85 (clasic) si TR-85M1.

    Acum, de la concept la prototip ar fi ceva cale de batut, insa proiectul e fezabilitate pare batut in cuie, fiind prezentat ca si varianta columbienilor.

    • admin says:

      Daca ar fi sa fiu avocatul diavolului as intreba care ar fi performantele TR-85M2 cu motor si tun nemtesti fata de un Leo 2A4/5. Apoi cand ar putea intra in serviciu (nu e inca nici in stadiul de prototip dupa cum ai zis si tu) si la ce pret.
      Atat timp cat TR-ul va fi cel mult echivalent (dar probabil inferior din anumite puncte de vedere, blindaj, ergonomie, etc..) Leopardului, livrabil la o data nedefinita (desi toti producatorii se jura pe rosu, toate proiectele pot avea intarzieri: poate ca trebuiesc schimbari importante la cutia de viteze sau la suspensie si vor afla asta abia dupa testele din poligon, etc…) si cu un pret superior, decizia Armatei va inclina spre tancul uzat.
      UMB trebuie sa ofere argumente care sa contracareze toate punctele slabe ale unei achizitii de produs care inca nu exista, dpdv al Armatei: caracteristici, pret si data de livrare necunoscute. Si singurul mod in care riscurile astea ar fi acceptabile (dar inca in dezbatere) ar ca TR-X sa fie un produs complet nou, modern si relativ ieftin, superior unui 2A4/5. Se vede insa din exemplul Poloniei ca si in cazul asta exista dezbateri.

  2. Marius Z. says:

    Poate apare macar o mmacheta de TR-85M2 la Expomil… insa toti sunt foarte secretosi ca le este teama sa nu fie acuzati de nu-stiu-ce divulgare de secrete

    • admin says:

      Secretele industriale vor fi in deplina siguranta odata ce ii vor inchide.

      E destul de interesant ca Romarm/UMB nu dau seamne ca ar realiza ca soarta uzinei se joaca in perioada imediat urmatoare, as zice ca ar fi norocosi ca decizia sa se amane cu mai mult de 2 ani, sint si alte interese in joc cum ar fi nevoia unora de a scapa de echipamentele vechi.
      In momentul de fata, fara un proiect bine definit si “in lucru” (nu neaparat intr-un stadiu avansat), cu o ipotetica oferta din partea Germaniei de 150 de tancuri pe masa, soarta UMB ar fi destul de clara.

  3. Nu e shiar asa de rau si negru dracul asta cu Leopard 2 second had pentru Romania.
    Leopard 2 A 5 este un tanc modern capabil si competitiv, are foarte multe elemente pe care si Leopard 2 A6 le-a inglobat in structura sa.
    Acum industria de aparare din Romania daca ar veni cu kit-uri de modernizare la Leopard 2A4 care sa duca acest tanc spre varianta Leopard 2 Next Generation cred ca toata lumea ar fi multumita.
    Polonia nu are in acest moment un proiect comparabil cu un MBT adevarat, tancurile poloneze fiind mai mult MLI-uri grele decat MBT-uri.

    • admin says:

      Leopardul in sine nu e un tanc prost, probabil e chiar mai bun decat ne putem permite, avand in vedere ca nu am putea sa-l cumparam de nou.
      Prost e ca nu avem alternativa.

      Nici polonezii nu au un produs 100% comparabil dar pot folosi proiectul pentru a negocia termeni mai buni de la vanzatori. Cum dezvoltarea este inca la inceput si se spune ca CV90 era doar un inlocuitor pentru platforma ce va fi dezvoltata, nu e exclus sa inteleaga ca se cauta de fapt un MBT si nu un MLI cu tun de 120mm si sa modifice proiectul. Asta ca sa vedem doar ce departe sintem noi de a avea optiunea asta…

  4. Cezar says:

    Vazand toate cele, nu pot sa nu aduc ca argument pertinent, necesitatea continuarii proiectului abandonat de romani, TR 2000. Daca ce se spune despre el este adevarat, anume ca ar fii copie dupa Leo 1, rod al spionajului romanesc post decembrist si ca acesta ar fi fost stopat la presiunea nemtilor pentru a putea sa ne integram in NATO, nu vad de ce astazi, membrii ai acestei organizatii fiind, nu putem continua acest proiect, eventual cooptand Germania in mod oficial ca sa nu mai apara divergente. Stiti bine cum se procedeaza in jocul asta. Daca vrei sa-mi fii furnizor pentru anumite echipamente, ma ajuti sa dezvolt proiectul asta sau iti vand la randul meu ceva. Si Germania, slava domnului, are si vrea sa ne vand multe lucruri. Daca plecand de la Informatiile sustrase despre LEO 1 si ce avem noi in materie de tancuri, si ceva experienta avem, eventual alte colaborari(israeliene si frantuzesti), cred ca am putea produce un asemenea tanc in Romania. Cu un cateva sute de TR 2000 in linia I, la granita cu Ucraina si Moldova/Transnistria si in linia II cu alte cateva sute de TR 85MI si TR85M2, putem afirma ca nu mai suntem in curul gol in fata adversarului, macar in domaniul asta. Nu vorbesc de alte arme. Cu restul de TR 85, modelul simplu, nemodernizat, dislocate la granitele considerate linistite(Serbia, Ungaria, BUlgaria) si T55-urile si ce mai avem noi prin unitati, trecute in rezerva operativa, gata de a pleca la lupta cand este nevoie de ele, ma-si simti mai in siguranta decat cu ceea ce avem noi azi disponibil sau in intentie. Problema nu este legata de ce putem sa facem, ci de ce facem….adica nimic. Nu finantam cercetarea in domeniul apararii, cu atat mai putin productia. Alocam bani putin la bugetul MAPN, majoritatea cheltuiti pe salarii si intretinerea facilitatilor deja existente, alocand mai nimic la investitii. Si acea bruma de bani investiti, sunt aruncati pe inutilitati sau orice altceva dar nu intr-un sistem integrat, intr-un sistem pestrit si ineficient. Asta atunci cand nu ne umplem se spagi si luom rapciugi ca fregatele alea englezesti sau Hawak-ul olandez. Pana una alta, ne vom baza in continuare pe rapciugile noastra autohtone, unele bune la vremea lor dar de-o seama cu tataie, arme create tot ce oamenii si sistemul lui lui Ceasca, nu de lupii vechi comunisti, deturnatori de dictatori mioritici prin 1989, deghizati astazi in blana de oaie capitalisto-democrata. Astia de au ca scop unic avutia personala, nu cea colectiva a poporului! Am spus….shalom!

    • admin says:

      TR-2000 era un hibrid (in cateva variante) intre TR-125 si Leo2, care trebuia facut cu ajutor german. La momentul ala ar fi avut o oarecare logica avand in vedere ca echipamentele aferente TR-125 inca existau. Dupa atatia ani, practic s-ar lua totul de la inceput. Intrebarea care nu vad sa se fi pus este Cat?

      Cat ne-ar costa proiectul hibridizarii Leo2 cu altceva (deocamdata nu prea mai avem acel ceva, dar ma rog…), ca nemtii ne ajuta dar nimic nu e pe gratis si cat ne-ar costa in schimb licenta pentru Leo2?

      Iar Armata va vrea sa stie din nou Cat ar costa un tanc dupa proiect propriu fata de unul facut in licenta si unul cumparat SH.

      Povestea cu Leo1 si “spionajul” se referea la motorul lui, care se zice ca ar fi foarte asemanator cu cel de pe TR-85.

  5. enzo says:

    Nici o firma serioasa nu face hibridizari din astea. E o apucatura a “saracului” ca sa zic asa.
    TR-85 este mai slab decat un T-72, fiind construit pe baza anticului T-55. Este un concept vechi, atins demult de limita morala. TR-125 din cate stiu eu era o romanizare a T-72, practic o ameliorare a proiectului rusesc, in principal pentru ca se dorea sa nu mai depindem de rusi (refuzasera acordarea licentei de producere in Ro a T-72).
    TR-125 a fost efectiv construit (3 sau 5 exemplare functionale si pana la 10 bucati in diverse stadii), proiectul exista deci la fel si documentatia tehnica necesara. Probabil capacitatea fizica efectiva este mult diminuata si reluarea unei eventuale productii ar impune costuri pe care clasa politica actuala, ca factor de decizie, sigur nu si le-ar asuma. Cred asadar, ca orice speculatie pe marginea subiectului ramane la stadiul de speculatie si cam atat. Vorbarie goala.
    Factorii de decizie din armata stau cu degetul undeva si se bucura ca isi primesc salariile (date concrete sunt cu 2-3 articole mai incolo pe acest sait); nimeni nu are suficienta coloana vertebrala sa isi riste cariera pentru niste proiecte care din start s-ar lovi de opinia publica si lipsa de fonduri cronica.
    Adevarul este ca analizand anii de dupa ’80 exista indicii foarte serioase ca pestele este imputit rau la cap si nu o sa scapam prea curand de el, eventual cu un personaj gen Antonescu, bonav de patriotism si onoare.

    • admin says:

      Absolut de acord in privinta lui TR-125 si a hibridizarii lui: pe langa diminuarea (ca sa nu zic disparitia) capacitatii fizice de a porni rapid productia de TR-125 (doar ca un exemplu: nu mai producem tunuri), nu trebuie uitat ca el a fost abandonat din cauza performantelor dinamice mai slabe decat ale originalului (cine stie alta versiune ma poate contrazice). S-a propus apoi TR-2000 (care trebuia sa corecteze problemele lui TR-125), abandonat si el dar din cauze mai neclare (probabil costul a fost una din probleme) si s-a ajuns la modernizarea TR-85. Urmarind cronologia, reiese ca la un moment dat Armata a hotarat ca TR-85M1 este preferabil celorlalte solutii propuse pana atunci: TR-125 “vanilla”, TR-2000 sau importul de tancuri SH.

      Platforma TR-85 este si ea la capatul dezvoltarii, nu stiu in ce masura e fezabil sa se incerce in continuare modificarea ei.

      Inca o problema care nu s-a discutat pana acum: se presupune din principiu ca Romania (mai) poate proiecta tancuri. Vorbim de un proiect complet nou, cap-coada. Ce se trece cu vederea e ca nu UMB este proiectantul tancurilor romanesti, este doar fabrica contructoare, proiectantul nu apartine de Romarm. Deci UMB poate face doar anumite modificari ale proiectului de baza. Presupunerea de mai sus se poate dovedi deci gresita. Inainte de a discuta de hibridizare sau un proiect complet nou, trebuie lamurita problema legata de capacitatea Romaniei de a proiecta tancuri (nu modificari). Pana acum discutia a fost purtata in termeni generali.

      Legat de alocarile bugetare, ele se fac totusi in functie de prioritatile publice. Daca cetatenii pun un accent mai mare pe protectia sociala (ca termen general) decat pe orice fel de investitie (bugetul Armatei este o investitie in securitate) atunci si politicienii vor actiona in consecinta. Daca ar fi in fiecare zi o demonstratie de 100.000 de oameni in fata Parlamentului pentru marirea bugetului Apararii la 10%, s-ar face. Evident ca s-ar taia din alte parti, de unde nu se tipa in momentul ala. Exemplul e un pic exagerat dar asta ar fi mecanismul.

      Pana la urma cetatenii sint platitorii de taxe si beneficiarii politicii bugetare si ei decid ce e mai important pentru ei. Ce au decis, se vede din postarile anterioare. Poate nu ne convine decizia majoritatii si credem ca nu are logica dar exista foarte putine solutii in momentul asta si nici una foarte rapida.

      • enzo says:

        Mda, metalurgia cumparata de rusi/indieni si pusa pe butuci, vanduta la fier vechi, asta este intr-adevar o mare durere pentru romanii verzi sau o durere in cur pentru politicienii carora li s-a mai unflat putin buzunarul.
        Personal cred ca cel mai bine ar fi o regandire/reorganizare a sistemului militar. Avem oameni de foarte buna calitate dar din pacate ei nu sunt in posturile cele mai potrivite pentru a face ceva. Lumea s-a schimbat mult in ultimii 20 de ani si implicit natura amenintarilor la siguranta si integritatea nationala. Degeaba am avea noi tancuri de ultima generatie daca aceste nu ar fi integrate intr-un sistem eficient de comanda si management impreuna cu restul armelor gen aviatie, logistica, geniu, infanterie etc etc. In prezent impresia generala este ca inzestrarea este foarte proasta, aproape critica, nu cred ca dotarea cu tankuri poate fi prioritara cand, poate, nu sunt suficiente uniforme sau vehicule de transport…
        In ce ne priveste imi place sa cred ca avem o filosofie eminiamente defensiva deci inzestrarea cu tehnica militara ar trebui sa fie supusa acestor cerinte. Pe de alta parte suntem la granita NATO si as vota cu 2 maini pentru o baza militara NATO pe teritoriul nostru.
        Strict tehnic referitor la tank fara nici o ezitare as alege Leopardul, chiar si versiuni ceva mai vechi. Design modular, service usor, performante foarte bune, putere de foc “la zi”. Pretul insa nu il face foarte atractiv pentru noi atata timp cat nu am fi implicati in procesul de fabricatie si mentenanta. Nu stiu cat de usor este sa asiguri transportul si caile de rulare pentru un tank de 62t.
        TR-125 a adaugat 10t la cele 41t ale T-72 dar la motor doar ~100cp in plus. Normal ca performantele motrice au fost mai slabe, daca nu s-a adaptat o transmisie (cutie de viteze) care sa ii mentina agilitatea. Plus lungimea mai mare cu approx 1 metru. Nu sunt eu mare expert dar cred ca din start un specialist cu bun simt si onestitate si-ar fi dat seama ca nu este chiar ceea ce am avea nevoie neaparat. Rusii si-au facut o mare traditie din tancurile medii (~40t) foarte agile. Ca sa lupti cu asa ceva ai nevoie de arme de precizie, tragere rapida – in cazul nostru un tun bun care se incarca rapid (sistemul automat de pe 125 se pare ca era tare buclucas) si evident mobilitate buna. Cred, din cele citite, ca TR-125 nu excela deloc la capitolele astea.
        TR-2000 ar fi putut fi o poveste de success daca il faceam cu nemtii.

        • admin says:

          Meritocratia nu s-a simtit niciodata bine in Romania, nu vad vreun motiv pentru care sistemul militar actual ar fi o exceptie.

          Ar rebui facuta o analiza de costuri referitoare la achizitia Leoparzilor vs productia sub licenta / asamblarea lor aici. Sau mai bine zis ar trebui data publicitatii analiza de costuri pe care cei de la DpA cu siguranta au facut-o. In alte tari astfel de discutii publice sint importante inaintea oricarei achizitii majore dar depinde si de societate, daca e interesata sau nu de subiect (nu vb aici de o mica minoritate ci de majoritatea care impune tema discutiilor publice).

          Inca un punct pe care l-ai atins si care nu cred sa se fi discutat (cand zic discutie ma refer la ceva ce are ca punct de plecare o analiza a profesionistilor, facuta publica): ce fel de tanc ar avea nevoie Romania? Mai precis ce misiuni ar trebui sa indeplineasca? Si nu ajuta daca se face o lista cu 100 de puncte din care lipseste doar capacitatea de a lansa rachete balistice.
          Vrem sa facem un tanc pentru lupta anti-tanc si sa egalam T-90 la agilitate sau unul de suport al infanteriei, mai greu insa mai bine protejat iar lupta anti-tanc sa fie preponderent lasata in seama platformelor echipate cu rachete?

          In primul caz se va merge spre T-90, in cel de-al doilea spre Merkava. Cu toate celelalte tancuri pozitionate undeva intre cele doua extreme.

  6. Marius Z. says:

    Uitam oarecum voit din ecuatie pe cei de la KMW, care la o adica pot initia ei proiectarea unui tanc romanesc. As paria aproape ca tot KMW nu sunt straini de propunerea TR-85M2 ca si re-proiectare.

    Reiau un comentariu de acum cateva saptamani, care sper sa raspunda la intrebarea ce fel de hibrid ar trebui sa ne dorim si care ar fi costurile de productie dar si de operare:

    “Daca te uiti la operatorii de Leo2 A4-A6, cei seriosi, adica la 100+ au in mare majoritate capacitati locale de productie sau au chiar versiuni locale: Olanda, Spania, Elvetia, Grecia. Chiar si daca au luat A4 initial, cum a fost si cazul Suediei, asta a mers mana in mana cu productia locala a peste 100 de bucati a unei variante noi a tancului, urmata in majoritatea cazurilor de aducerea la acelasi standard a tancurilor mai vechi.

    La suedezi spre exemplu, le-a rentat sa produca o varianta locala la putin peste 100 de tancuri (120) Strv 122, avand in stoc inca 160 de Leo2A4… la noi nu renteaza :) BAE Systems AB a construit in Suedia STRV-122, echivalent Leo2A5+ (ei fac si CV-90):
    http://en.wikipedia.org/wiki/BAE_Systems_AB
    , la acelasi pret cu Leo2A5 construit in Germania – 5,74mil.$, a se vedea tabela de aici:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Stridsvagn_122
    Deci nici povestea ca un tanc facut local sub licenta si serie mica (120 bucati) e neaparat mai scump decat unul facut in tara mama, in loturi mari!

    Varianta olandeza, are 60% din componente customizate, produse de companii olandeze:
    https://www.militaryperiscope.com/mdb-smpl/weapons/gcv/tanks/w0001000.shtml

    Austria, Finlanda, Danemarca (2A5 DK), Canada pe moment se multumesc cu achizitii, fiind vorba de un numar redus de tancuri, spre 100 in majoritatea cazurilor… Turcia si-a dezvolat capacitati proprii de modernizare.

    Peru a renuntat de curand la ideea de a achizitiona Leo2A6 din cauza “complexitatii logistice”… in joc pt. Peru fiind si Typhoon-ul ucrainean… printre alti pretendenti.”

    • admin says:

      Am luat in calcul un proiect KMW facut special pentru Romania dar inca nu stim raspunsul la intrebarea Cat?. Germanii nu vor lucra pe gratis si fie ca vor cere un contract de proiectare/consultanta separat fie vor include pretul intr-un contract de furnizare a licentei pentru diferite subansamble.

      Ce alternative avem?
      Nu prea multe, fie mergem la unul din marii producatori (KMW, Nexter, BAE, etc) fie intram in cooperare cu cei medii (turcii, sud-coreenii, etc). Oricum ar fi, trebuie fie sa platim consultanta fie sa contribuim cu ceva la un proiect comun, adica tehnologie (nu mai avem nimic modern care sa intereseza pe altii) sau finantare (aici stam cum stim…). De ce ar discuta cu noi turcii sau sud-coreenii? Sau chiar polonezii?

      Inainte insa sa facem astfel de planuri trebuie lamurit care e caietul de sarcini al tancului, ce ar trebui sa stie sa faca si mai ales, de ce.

      Pana acum nu prea am vazut decat comparatii cu ce pot sa faca altii si nu o discutie despre ce am avea noi nevoie.

      • Marius Z. says:

        Asta am tot repetat si eu, CARNETUL DE SARCINI!

        Degeaba vrei Leopard2 daca in carnetul de sarcini al MAPN scrie MAX.55t spre exemplu… Ma intreb daca acum exista vreunul.
        noi am gasit unul aproximativ, de prin 2000, cand se gandeau la ce va fi dupa TR-85M1…

        • admin says:

          Buna intrebarea.

          Si eu tin minte de o lista cu caracteristici foarte generale dar ar trebui o specificatie tehnica sau macar un studiu de concept. Evident ca nici nu au de ce sa le faca daca stiu ca nu vom mai cumpara nimic cel putin in urmatorii 5 ani, ca sa nu zic 10 care e mai aproape de adevar.
          De aici vine si problema, daca se vor trezi maine cu o oferta ieftina de SH-uri de genul take it or leave it (ca altfel vin bulgarii si…), s-ar putea nici sa nu mai faca studii. De asta e foarte important ca industria sa miste un pic, sa prezinte ei niste concepte chiar daca Armata nu le cere, chiar daca doar la stadiul de machete si pdf-uri si sa puna presiune asa cum fac polonezii.

          Chiar daca cel mai probabil tancul nu ar fi gata la timp sau in estimarea initiala de pret, tot va fi greu sa se cumpere SH-urile. Nu imposibil, doar mai greu de justificat decat acum cand nu avem nici o alternativa.

          Pana la urma e ceea ce au facut cei de la Moreni si a avut efect.

          • Marius Z. says:

            Corecta observatia!
            Tocmai de aceea ar fi interesant macar un demonstrator de TR-85M2, poate ii atrage pe MAPN la modernizarea a 1-2 batalioane de TR-85 model 1980…

            Problema e ca pt. un proiect de tanc nou, UMB fiind de stat, nu se dau fonduri si sunt practic sugrumati cu datorii. Daca nu exista nici comenzi MAPN (macar modernizare TR-85M2) sau nu prind o comanda externa de TR-85/M1/M2 (ex. Columbia), nu au fonduri de rulat pt. un nou proiect.

            Cum nu se ofera bani pt. un proiect de perspectiva si MAPN se va trezi de azi pe maine ca vor un nou tanc sau alt vehicul, dupa cum bine ai subliniat, o varianta de ocolire a second-handului ar fi ca cei de la KMW sa vina cu un proiect din sertarul lor, care probabil tot un Leo2 ar fi (de aceea am mentionat STRV-122)… insa asta renteaza pentru +100 de bucati, de preferinta inlocuirea celor 5 batalioane.

            La un singur batalion – cerinta, cum a fost cazul TR-85M1, nu ramane decat solutia SH…

            aici era “viziunea” de dupa TR-85M1:
            http://www.actrus.ro/reviste/3_2000/art25.html

          • admin says:

            Da, asta era lista la care ma gandeam.

            Cam asta ar fi situatia in majoritatea fabricilor din industria militara: sint decapitalizate aproape complet.

            Ar fi cateva solutii:
            – modelul Moreni: sa faca poate nu un demonstrator ci un fel de mockup pe care sa-l impinga pana in fata la Guvern/Parlament si apoi la orice targ/expozitie reusesc. Cu cat mai multa presa de fata cu atat mai bine.
            – modelul sarbesc: sa incerce sa gaseasca sponsori pentru noul proiect prin Orient sau Asia de Sud-Est. Va iesi ce vor aia dar macar repornesc activitatea. In plus trebuie sa se asocieze cu un birou de proiectari cu experienta in domeniu
            – modelul finantarii prin cercetare: ca mai sus, asociere cu institutie de cercetare/proiectare (ACTTM + civile) si aplicat la cat mai multe proiecte de cercetare se poate. Altii, tot din ind. de aparare au prins cate ceva
            – modelul “final”: scos la vanzare din activele care nu folosesc si bagat toti banii rezultati exclusiv intr-un proiect nou. Nu stiu insa ce le-a mai ramas, am inteles ca oricum unele spatii sint deja executate in contul datoriilor.

            Cum ai zis si tu, KMW ar veni si cu tancul si cu Boxerul doar daca simte ca sint bani de o comanda serioasa alfel nu are de ce sa investeasca intr-o versiune adaptata cerintelor romanesti daca Romania nu are de gand sa cumpere.
            Iar daca e pentru export, atunci il fac direct la ei acasa, nu au nevoie de ajutorul nostru.

            Iar faza cu tunul antiaerian de 20mm pe tancul care va veni dupa TR-85M1 imi aminteste de T-72M1 Moderna