Cand AR-15 fuzioneaza cu AK-47

PWS Mk116 - Sursa: shootingillustrated.com

PWS MK116 – Sursa: shootingillustrated.com

Lunga dezbatere referitoare la cel bun sistem de incarcare automata a unei arme de asalt, purtata intre adeptii sistemului cu imprumut direct de gaze si cei ai sistemului cu piston, se pare ca a ajuns la final.

De o perioada de timp, moda pe piata americana a platformelor AR-15 modificate este de a adapta un sistem cu piston in locul celui clasic, direct, avantajul principal fiind o intretinere mai usoara a armei, componentele interne nefiind supuse “tratamentului” cu reziduuri care a adus faima lipsei de fiabilitate a M16. In majoritatea cazurilor este vorba de un transplant mai mult sau mai putin modificat al mecanismului de la AR-18, arma conceputa tot de creatorul AR-15, Eugene Stoner, in incercarea de a remedia problemele de fiabilitate (si de cost) ale acesteia din urma. Din pacate AR-18 a venit prea tarziu pentru a mai influenta M16 si AR-18, desi un succes tehnic incontestabil, a fost mai degraba un esec in vanzari.

Desi initial nu a avut succes in SUA, conceptia tehnica a AR-18 sta la baza majoritatii armelor de asalt occidentale moderne, exceptiile notabile fiind, bineinteles, M16/4 si FAMAS. Acum Stoner este acum razbunat, AR-18 facandu-si aparitia si pe piata SUA, in principal prin conversii ale AR-15.

Semnalul ca fenomenul nu este intamplator a fost dat de adoptarea de catre unitati speciale americane in locul carabinelor M4  a unei arme bazate pe AR-18, produsa de Heckler&Koch, HK416.

Mecanismul mostenit de HK416 de la AR-18, prin descendenta G36 si XM8, foloseste un sistem cu piston “scurt”: o tija-piston este impinsa inapoi de gazele de ardere pe o distanta de cativa milimetri, lovind port-inchizatorul si imprimandu-i acestuia miscarea spre inapoi. Gazele de ardere nu mai patrund in interiorul cutiei mecanismelor si nu mai “imbraca” inchizatorul rotativ intr-un strat de reziduuri, saltul de fiabilitate fiind notabil si atragand interesul altor ramuri ale fortelor armate americane.

Port-inchizator si piston HK416 - Sursa: defensereview.com

Port-inchizator si piston HK416 – Sursa: defensereview.com

 

USMC evalueaza si ei o varianta a HK416, numita M27 Infantry Automatic Rifle, urmand sa fie distribuita intr-un rol similar RPK-ului sovietic, diferenta fiind calibrul de 5.56mm.
US Army a evitat pana acum adoptarea ei, probabil pe considerentul pretului, desi in urma testelor s-a constat o imbunatatire a fiabilitatii fata de modelul de baza M4.

Intre timp HK416 a fost adoptata de alti utilizatori, cum ar fi Norvegia si Franta, deocamdata doar pentru unitati speciale dar este contat cu sanse mari de inlocui FAMAS-ul.

Noul star HK416 - Sursa: hk-usa.com

Noul star HK416 – Sursa: hk-usa.com

 

S-ar parea deci ca HK416 este un hibrid acceptabil intre precizia caracteristica platformei AR-15 si fiabilitatea similara AK-47 care foloseste un alt sistem bazat pe pistonul (“lung”) actionat prin imprumut de gaze. Diferenta consta in faptul ca la AK-47 tija-piston este fixata rigid de port-inchizator si il insoteste pe toata durata miscarii inainte-inapoi.

Acest ultim detaliu tehnic face ca o noua disputa sa fie purtata in jurul avantajelor si dezavantajelor fiecarui mecanism: greutatea redusa dar impactul mai dur asupra mecanismului in cazul pistonului “scurt” vs. miscarea mai lina dar greutatea mai mare a pieselor in miscare (care poate afecta teoretic precizia tragerii) in cazul pistonului “lung”.

Controversa are sansa de a fi solutionata in curand, un producator american (Primary Weapon Systems) venind cu o versiune AR-15 care foloseste exact sistemul AK-47 (denumire convenabila dar fortata, in realitate mecanismul bazat pe pistonul “lung” fiind folosit inainte de AK-47, M1 Garand fiind unul dintre exemple).

Port-inchizator cu piston PWS Mk1 - Sursa: armoryblog.com

Port-inchizator cu piston PWS MK1 – Sursa: armoryblog.com

 

In sfarsit, se pot compara precizia si fiabilitatea celor doua sisteme in conditii perfecte: platforma de baza si calitatea fabricatiei fiind identice.

MK114 - Sursa: primaryweapons.com

MK114 – Sursa: primaryweapons.com

 

Primele impresii sint extrem de favorabile, MK1 fiind cotata foarte bine din punct de vedere al preciziei si cum nu pot aparea prea multe surprize din partea fiabilitatii unui mecanism facut legendar de AK-47, ar putea insemna ca MK1 reprezinta fuziunea perfecta. Cum si pretul este mai mic decat al unui HK416, sint sanse destul de mari de a mai auzi de PWS MK1 si in viitor.

 

 

Both comments and pings are currently closed.

5 Responses to “Cand AR-15 fuzioneaza cu AK-47”

  1. boss says:

    Mecanismul ideal este cel cu piston scurt, dupa parerea mea, pentru mecanismele cu gaz dar si per total, pt. arme usoare. Dupa ar veni cel cu piston lung si deabia dupa cel cu “impingere directa”.

    Apropo, FAMAS de exemplu foloseste nu un sistem pe gaz ci “blowback”, dar cred ca stiai deja asta.

    • admin says:

      Cam asta e si ordinea preferintelor producatorilor de arme de la momentul asta, mecanismele cu imprumut de gaze si piston sint favorite pentru majoritatea armelor noi, cu precadere sistemele cu piston scurt.
      Greu de gasit un exemplu modern de folosire a sistemului cu expansiune a gazelor in portinchizator care sa nu fie derivat din AR-15, caz in care e de inteles.
      Mecanismul FAMAS “delayed blowback” nu a fost inclus in discutie tocmai din acelasi motiv, e foarte putin raspandit, practic intalnit doar la FAMAS, dintre armele moderne produse in cantitati mari si se pare ca asa va ramane. Sint sanse mari ca viitoarea arma de asalt franceza si fie bazata pe un mecanism cu imprumut de gaze si piston scurt. Poate chiar mai interesant decat sistemul FAMAS ar fi alt “delayed blowback”, de mai mare succes, cel ar CETME/G3/HK33 insa si el a lasat locul unuia mai “conventional”.

  2. […] cu AR si AK arata trasaturile asemanatoare intre ARAK si alti hibrizi gen PWS si PSD dar si […]

  3. […] solutiilor de imbunatatire incearca sa creeze hibrizi intre AK si mecanismele altor arme, in special (AR-15, cu piston scurt fiind una din preferinte) pentru a diminua reculul si faptul ca […]