Rachete de criza

Low Cost Interceptor testat de pe un lansator HAWK - Sursa: ducommun.com

Low Cost Interceptor testat de pe un lansator HAWK – Sursa: ducommun.com

E criza economica, bugetele se restrang si, in general, planeta se scufunda.

Pusi in fata cresterii pretului principalelor doua sisteme anti-aeriene cu raza medie si scurta, Patriot PAC-3 si SL-AMRAAM (la care de altfel s-a si renuntat), americanii au decis sa caute o alternativa mai ieftina, rezervata tintelor mai “usoare”, PAC-3 si defuncta (in serviciul SUA) SL-AMRAAM ramanand sa fie folosite cu economie, dupa buget.

Tintele avute in vedere se refera la rachete de croaziera subsonice, UCAV-uri sau UAV-uri de supraveghere, deci in general aeronave ce evolueaza cu viteze mici sau care nu necesita agilitate extrema in faza de interceptare.

In cerintele tehnice originale era prevazuta o raza de actiune de 100-150km, insa prin restrangerea gamei de tinte ce trebuiau interceptate, se estima un cost mai mic de USD100k per racheta, infim fata de pretul unei PAC-3, fie si in varianta de baza, fara a mai vorbi de MSE.

Proiectul, numit destul de sugestiv Low Cost Interceptor, a fost atribuit firmei Ducommun Miltec ca integrator iar prima varianta a interceptorului avea un diametru de 254mm, o greutate de 320kg si o raza de actiune mai mare de 120km. Testele au fost efectuate folosind un lansator HAWK modificat special.


Performantele pot fi considerate foarte bune, chiar si reducand raza maxima la jumatate, pentru cresterea probabilitatii de a intercepta tinte mai dificile, LCI ar fi reprezentat o solutie interesanta pentru inlocuirea HAWK.

LCI in varianta cu raza lunga de actiune - Sursa: dtic.mil

LCI in varianta cu raza lunga de actiune – Sursa: dtic.mil

 

Printr-o modificare a caietului de sarcini, tipica programelor experimentale, a fost ceruta o varianta capabila de a fi integrata pe lansatorul proiectat pentru SL-AMRAAM, semnificativ mai usor decat cel folosit de HAWK.

Reproiectarea a insemnat o reducere a diametrului rachetei la 177mm, a greutatii in jur de 147kg si a razei de actiune la 30km, adica superioara SL-AMRAAM, gratie unui motor racheta dublu-impuls (care insa trebuie sa fi crescut corespunzator pretul).

LCI, raza scurta de actiune - Sursa: dtic.mil

LCI, raza scurta de actiune – Sursa: dtic.mil

 

Odata cu abandonarea SL-AMRAAM se pare ca s-a renuntat si la LCI, in lipsa lui aliatii SUA care opereaza PAC-3 fiind nevoiti sa gaseasca solutii alternative, Germania, de exemplu, pregatind pentru acelasi rol IRIS-T SLM.

Acelasi rationament a fost urmat si in cazul apararii C-RAM, unde trei firme au concurat pentru obtinerea contractului de furnizare a unui sistem care sa permita distrugerea loviturilor reactive, a proiectilelor de artilerie si a bombelor de aruncator.

Totul, bineinteles, la cel mai mic pret posibil, tinta fiind de USD16k per racheta.

Tipic pentru modul in care se desfasoara programele de dezvoltare complexe, concurentiale, ale SUA, diferite faze ale programului sint atribuite altor competitori, castigurile obtinute prin concurenta dintre firme fiind puse in pericol de ineficienta de la nivelul global al programului.

Desi exista si varianta achizitiei directe a Iron Dome, Raytheon incheind deja o intelegere cu Rafael, programul C-RAM EAPS (Extended Area Protection and Survivability) a urmarit dezvoltarea unor sisteme complet noi.

Raytheon a dezvoltata sub numele AI3 (Accelerated Improve Intercept Initiative) o varianta lansata de la sol a Sidewinder, ghidata semi-activ radar.

AI3 mod de operare - Sursa: Raytheon

AI3 mod de operare – Sursa: Raytheon

Interceptorul este o versiune a Sidewinder - Sursa: Raytheon

Interceptorul este o versiune a Sidewinder – Sursa: Raytheon

 

Lockheed Martin a prezentat un interceptor miniatural, in greutate de 5kg, masa redusa fiind obtinuta gratie tehnologiei hit-to-kill, racheta avand de asemenea ghidare radar semi-activa.

Teste EAPS - Sursa: Lockheed Martin

Teste EAPS – Sursa: Lockheed Martin

 

Antena sistemului de ghidare semi-activ radar Lockheed Martin - Sursa: gizmag.com

Antena sistemului de ghidare semi-activ radar Lockheed Martin – Sursa: gizmag.com

 

In final, Northrop Grumman a fost selectata pentru fabricarea demonstratorului EAPS BE (Battle Element), racheta urmand sa aiba o incarcatura de lupta exploziva si un focos de proximitate clasic.

EAPS Northrop Grumman - Sursa: defense-update.com

EAPS Northrop Grumman – Sursa: defense-update.com

 

Pana la selectia finala, concurentii se lauda cu teste incheiate cu succes (detalii despre testele Lockheed Martin si Raytheon) precum si cu prezentari de marketing.

 

Alternativa Iron Dome pandeste dupa colt, asa ca cei trei concurenti vor avea mare noroc daca EAPS va ajunge pana in faza selectiei, alegerea sistemului israelian, deja testat operational si chiar abandonarea programului, ca o consecinta a reducerii bugetului si a dezangajarii din Irak si Afganistan, fiind alte optiuni valide.

 

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Responses to “Rachete de criza”

  1. Cezar says:

    Admin, ai ceva informatii legate de RFI pentru rachetele alea antiaeriene care sa inlocuiasca Volhoavele noastre antice si medievale? Ma refer la cererea de informare facuta de MAPN prin martie? S-a decis ceva, macar un svon sau ceva de genul asta a aparut? Deja suntem in mai, iar razboiul cam bate la usa. Odata ce nu s-au inteles cu americanii pentru modernizarea rachetelor luate de la olandezi, cred ca israelienii si sistemul lor ‘Prastia lui David’ sunt acum oarecum favoriti. Parca se avea in vedere si integrarea, macar partiala, a productiei in Romania…cam asa cum vor sa faca polonezii si turcii. Ai vreo informatie cava? :)

    • admin says:

      Din pacate nu dar nici nu ma astept ca toata procedura sa fie foarte rapida.
      Trebuie sa fim realisti, contractul se poate incheia repede, in conditiile vanzatorului chiar si maine, fara probleme, dar mai esti intrebat si de bani, la modul de a face o comada ferma.
      Daca ne uitam la clauzele din contractul cadru pentru radare, care costa mai nimic in comparatie cu HSAM, vedem ca sint clauze care protejeaza cumparatorul in cazul, foarte probabil, in care nu are bani pentru finalizarea contractului, la cantitatile prevazute initial.
      Asta ne spune ca 1. nu sint siguri de sursele de finantare pe anii viitori (nimic nou pana acum) si 2. vor trebui sa negocieze la fiecare contract clauze similare care vor prelungi perioada de negociere si, posibil, creste un pic pretul.

      Pe de alta parte, probabil se asteapta desfasurarea unor baterii de rachete ale NATO. Este o oportunitate pentru potentialii furnizori sa isi prezinte marfa in conditii reale. Atunci se va vedea cat de usor de instalat, operat, eventual intretinut sint. Cred ca daca nu vor apare surprize legate de caracteristici, ce va fi trimis de NATO va fi si cumparat pana la urma. Poate se spera si la o mica reducere, ca de second-hand. Cam acelasi gand ii bate si pe polonezi, se pare.

      Deci, pentru mine cel mai interesant ca fi cine se va misca mai repede si va trimite ceva, SUA cu Patriotul, Franta/MBDA cu Asterul sau Germania/MBDA cu PAC-3.

      In final va conta si ce vor obtine polonezii, inclusiv conditii de localizare a productiei, desi ei pun mai multi bani jos (sau cel putin asa lasa sa se inteleaga) deci vor obtine conditii ceva mai bune. O achizitie la comun ar avea sens. Nici ei nu s-au hotarat si procedura dureaza deja de ani de zile.

  2. Marius Z. says:

    Hmm… deci alte optiuni pentru Hawk, dar foarte interesante sunt solutiile cu bataie scurta si foarte scurta, care pot fi aplicate atat aeroporturilor cat si altor facilitati: HQ, puncte telecom, baze, concentrari de trupe si logistica.
    Tocmai in acest domeniu, al apararii AA cu raza scurta si foarte scurta stam destul de rau, in afara de tunurile de 30/35mm nu avem nimic destinat interceptiei rachetelor si altor proiectile, inclusiv in atac de saturatie. Ne-ar fi foarte utile astfel de sisteme…

    • admin says:

      Tehnic, solutii sint. Nu am vazut insa o precupare clara pentru apararea AA la nivelul guvernului, cu siguranta exista la nivelul MApN, studii, cercetari de piata, etc.. s-au facut, sint sigur ca au o idee despre ce le lipseste dar fara alocari e greu.

      Din ce s-a anuntat ca destinatie pentru contractele astea incheiate in graba lipsesc numele grele, gen UMB, Electromecanica, Mizil, Moreni, Tohan etc…

Leave a Reply