Reinfiintati arma Cavalerie, episodul 4

CVR(T) in Letonia - Sursa: gov.uk

CVR(T) in Letonia – Sursa: gov.uk

Sau construiti-o de la zero, daca traditie nu e: Letonia a cumparat 123 de vehicule blindate de cavalerie CVR(T) britanice, disponibilizate in asteptarea viitoarelor Scout SV.

Pretul corect a fost de GBP39,4mil, incluzand reparatiile capitale, fiind cel mai probabil doar o prima parte dintr-un proiect mai amplu de colaborare intre letoni si britanici pentru formarea unei brigazi mecanizate, intreaga afacere fiind estimata la EUR70mil.

Interesante alegerile facute de baltici, letonii punand accentul pe mobilitatea mai mare a CVR(T) fata de IFV-urile clasice in timp ce estonienii se orienteaza diferit, negociind cu olandezii cumpararea a 44 de CV90 si a unui numar de obuziere autopropulsate PzH 2000.

Ramane de vazut cine a invatat mai temeinic lectiile conflictelor din Georgia si Ucraina si va fi mai bine pregatit pentru urmatorul.

Both comments and pings are currently closed.

9 Responses to “Reinfiintati arma Cavalerie, episodul 4”

  1. M.C says:

    e cam vechi CVR(T), chiar prea vechi

    noi ar trebui sa facem ca polonezii cu CV90.
    CV90 sa fie folosit si ca MLI (CV90-30) si ca light tank(CV90-120)
    sa inlocuim toate MLI-84 (inclusiv MLI-84M, sa facem o inlocuire totala, sa mergem mai departe)

    de invatat din ce se intampla in ucraina, sunt sigur ca militarii vor invata, politrucii cu siguranta nu.

    parerea mea.

    • M.C says:

      sau in loc de 120mm, CV90-105 cockerill, uitasem de asta 🙂

    • admin says:

      Da, e mai vechi dar e ieftin. Estonienii vor plati cam USD150mil pe 44 CV90 iar letonii au obtinut 120 de CVR(T) pentru aprox. USD60mil. Pentru unii care abia acum incearca sa-si formeaze niste unitati mai serioase e importanta si cantitatea.

      Se vorbea la un moment dat de MLI-2000 care ar fi trebuit sa inlocuiasca MLI-84 dar a ramas un proiect pe hartie, cam la fel cu TR-2000. Cum MLI-84M “abia” (in termeni romanesti) a fost modernizat, e greu de crezut ca vor mai face altceva in viitorul previzibil. Nu fac ei acolo unde chiar arde, la TBT sau la TR.

      Tunurile de mare calibru pe IFV-uri au sens atunci cand se renunta/suplinesc tancurile, pentru antrenament sau operatiuni de politie coloniala dar nu sint o solutie impotriva unui adversar serios. Exista variante mai bune, inclusiv cele la care s-au gandit si romanii, aruncatoare de 120 montate pe MLI. Desi platforma in sine e veche si slab protejata, ar face fata pentru rolul asta.

  2. M.C says:

    scuze de “spam”, tocmai mi-a explicat M.Z pe romilitary care e treaba cu masinariile pentru cavalerie, deci CV90 iese din discutie, probabil se poate face cu TBT in diferite configuratii daca e gata odata

    • admin says:

      Ar avea mai multe sanse daca ar promova mai intai o varianta 4×4 a Saur si abia apoi sa incerce finalizarea TBT-ului daca se mai poate. O platforma 4×4 poate fi ceva mai flexibila si eventual ar raspunde cerintelor anuntate de ACTTM.

      • GeorgeGMT says:

        Eu as marsa puternic pe un 6×6, care mi se pare ceva mai versatil decat un 8×8 clasic si suficient de mare cat sa tina si un mortier automat de 120/un sistem AT/rachete AA cu raza scurta/chiar si un tun de 120, care in cazul noastru cred ca si-ar gasi rostul, cel putin pana cand ne vine mintea la cap si facem rost de tancuri adevarate…

        Necesitatea unui TAB 4×4 este atat de evidenta incat nu mai merita discutata.

        • admin says:

          6×6 facut in cooperare cu turcii ar fi fost o paine de mancat, asa cum au dovedit-o ei mai tarziu, mare pacat ca nu a iesit nimic.

          Daca e sa compari cu 8×8, 6×6 are marele avantaj ca e mai ieftin insa si un dezavantaj (mare/mic – in functie de rol): greutatea se distribuie pe doar 6 roti asa ca presiunea pe sol e mai mare. Nu e asa de mare problema in varianta APC dar daca te apuci si pui pe el tot ce se suporta din punct de vedere al volumului (turela AT/AA, aruncator de bombe, tun) atunci performantele in teren accidentat scad foarte mult (probabil pe langa uzura, intretinere, etc). Oricum, depinde de rol.

          Ref. la 4×4, probabil ca de aia au si reusit sa emita RFI-ul, ca nu puteau se mai intinda lucrurile prea mult. Si aici ar fi mers un urmas al ABI-ului facut cu o firma straina. Nici asta nu s-a continuat. Probabil ca va fi Renault si Mizil desi speram altceva.

          • enzo says:

            Aici este destul de mult de discutat.
            In principiu o arhitectura 6×6 asigura approx 80% din capabilitatile unui 8×8 si se preteaza pentru vehicule care nu necesita capacitati offroad extreme si/sau sarcini prea mari. Costurile sunt in schimb mult mai reduse decat la un 8×8, tehnic e mai simplu si mai usor de intretinut.
            Din cate stiu eu Romania a produs asa ceva si s-au exportat in Asia iar clientul a fost multumit de produs, cred ca a mai dorit niste bucati dar s-a oprit productia…
            As merge si eu pe un 6×6, poate fi lung, compact etc. Nivelul de customizare este mai mare decat la un 8×8.
            Presiunea pe sol este din nou discutabila, anvelopa se poate customiza destul de mult, in ce priveste platformele de rachete/artilerie medie se adauga picioare de stabilizare.
            De la un anumit nivel insa 6×6 nu este suficient si atunci e necesara exitinderea la 8×8 sau mai departe la senila sau alte solutii hibride cum aveau rusii pe vremuri.
            4×4 e taticul offroadului usor spre mediu chiar, absolut necesar.

            • admin says:

              Trebuie cantarit pentru fiecare caz in parte, e loc atat pentru 4×4, 6×6 si 8×8. Se pare ca 6×6 a avut ghinionul sa poata fi inlocuit in majoritatea aplicatiilor intr-un mod multumitor fie de 4×4 fie de 8×8 si cum in general se opteaza pentru simplificarea logisticii atunci 6×6 cam ramane pe afara. De exemplu, desi se poate monta un aruncator de bombe de 81/82mm pe un 4×4, asa cum se foloseste acum, ar fi probabil mai eficient sa se foloseasca un 6×6.

              Daca RN-94 a fost exportat si clientul a fost multumit atunci cu atat mai mult e inexplicabil motivul pentru care nu s-a continuat.