Cu ce vom inlocui, definitiv, Maliutka?

MBDA ar miza pe rachete antitanc ieftine, reutilizand tehnologiile clasice avute deja la dispozitie ce au nevoie de investitii mici pentru modernizare.

In epoca rachetelor inteligente, fire-and-forget si man-in-the-loop, firma franceza incearca sa acapareze un segment de piata important, cel al rachetelor mai putin sofisticate si mai ieftine, dezvoltand in continuare un clasic al anilor ’70, Milan.

MBDA a anuntat testarea cu succes a unei noi versiuni, ER, cu raza de actiune si efect la tinta marite, versiune produsa in principal pentru dotarea Frantei si a Indiei dar care si-ar fi gasit si alti trei clienti.

Piata vestica a modernizarii Milan a parut a fi la un moment dat in dificultate, statele ce isi permiteau inlocuirea vechilor generatii optand in general intre Javelin si Spike. Nu este exclus ca, in contextul crizei economice, preferinta sa se schimbe in favoarea modernizarii dotarii actuale.

Ar mai fi o serie de utilizatori actuali ai Milan care nu si-ar fi permis oricum achizitionarea de rachete de ultima generatie precum si noii membrii NATO, care au chiar mai putine optiuni, colaborarea cu furnizorii rusi in vederea modernizarii armamentului sovietic fiind exclusa.

In aceasta situatie orientarea spre colaborarea cu producatorii vestici este destul de logica si este cunoscuta tentativa Romaniei de a moderniza Maliutka cu un transplant de tehnologie de la Milan 2T. Hibridul Maliutka-Milan ar fi beneficiat de tehnologie actualizata, racheta franceza fiind rezultatul unor modernizari succesive, menite a tine pasul cu dezvoltarea tehnologiei blindatelor Tratatului de la Varsovia.

Evolutia Milan - Sursa: jedsite.info

Evolutia Milan – Sursa: jedsite.info

 

Maliutka era folosita la acel moment nu doar ca racheta portabila a infanteriei, fiind instalata inclusiv pe blindate si elicoptere, suplinind practic numarul redus de rachete mai moderne, de tip AT-4 Spigot si AT-5 Spandrel, avute in dotare.

Desi versiunea modernizata Maliutka-M2T a fost luata la un moment dat in considerare, a pierdut in fata Spike, versiunea LR fiind instalata pe IFV-uri, iar versiunea ER pe elicopterele SOCAT.

Problema modernizarii complete a dotarii cu rachete antitanc nu a fost insa rezolvata, Romania neachizitionand si versiunile pentru infanterie, Spike SR/MR care ar fi putut inlocui Maliutka si Spigot. Pretul foarte ridicat al unor munitii care ar trebui, teoretic, sa intre in dotare in numar mare impune gasirea unei alternative la Spike.  Polonia, de exemplu, desi produce partial sub licenta racheta israeliana, incearca acum sa gaseasca o alta varianta mai ieftina, cel mai probabil un proiect propriu sau o colaborare internationala.

Inlocuitorul Maliutka ar trebui sa se incadreze in clasa rachetelor antitanc portabile, cu o raza de actiune maxima in jurul a 3 km, practic cele mai usoare munitii capabile sa distruga tancurile moderne de la o distanta relativ sigura pentru operatori, situandu-se intre lansatoarele de grenade reactive si rachetele antitanc medii, montate pe vehicule sau elicoptere.

Idealul ar fi o racheta care sa pastreze pe cat posibil pretul scazut al Maliutka insa cu performante mai apropiate de cele ale sistemelor vestice ale anilor 2000. Exista semnale ca ar exista chiar si o piata externa pentru un asemenea produs, testele recente ale Milan ER fiind o indicatie in acest sens.

Daca punctele care au ramas sa fie imbunatatite la Maliutka, cum ar fi viteza de zbor redusa sau sistemul de ghidare relativ sensibil la contramasurile EO/IR de tipul Shtora, ar putea fi rezolvate, atunci ar necesita o investitie si un angajament de achizitie clar din partea Guvernului. Probabilitatea ca asta sa se si intample este insa mica, ar fi intr-adevar o premiera.

 

Both comments and pings are currently closed.

8 Responses to “Cu ce vom inlocui, definitiv, Maliutka?”

  1. stelian says:

    nu vad de ce Maliutka n-ar ramane in continuare in uz ca racheta ieftina de uz general. Nu se va mai adresa luptei antitanc in sine ci va fi un fel de “artilerie la purtator” putand da oricand gaura intr-un TAB sau BMP, vehicul de geniu, spulbera un amplasament de mitraliera sau lunetist, samd. E pacat sa consumi rachete mult mai scumpe pt. tinte ieftine. In Siria consuma aia TOW-uri si Konkurs-uri pt. a anihila buldozere sau SUV-uri dar nu cred ca e un exemplu de urmat.
    Bineinteles ca ar fi interesanta adaptarea tehnologiilor noi de fabricatie pt. cresterea fiabilitatii si scaderea pretului: compozite/plastice injectate/electronica solid-state/ ghidare SACLOS in loc de MCLOS – electronica de azi cantarind si costand o mica fractiune din ce era in anii ’60 cand a fost conceputa initial. Urmand ca pentru lupta antitanc unde se cere cu adevarat o componenta de lupta performanta sa fie selectata alta racheta: Spike in continuare, Javelin, samd.
    Cred ca o racheta cu ghidaj SACLOS (in loc de MCLOS actual) cu pretul de maximum. cateva mii de $ si cu un warhead decent (nu neaparat sa dea gaura intr-un T-90 sau Abrams dar sa elimine un SUV/TAB/BMP/cuib de mitraliera sau lunestist/samd) ar fi o piata inca si mai mare. E un sistem la care ar trebui sa se mearga mai degraba pe scaderea pretului si usurinta in fabricatie si exploatare decat pe cresterea performantelor care e felia altos sisteme.

    • admin says:

      Absolut de acord cu utilizarea unei versiuni a Maliutka ca artilerie cu raspuns rapid, insa am incercat sa separ discutia in functie de cerinte iar in postarea asta e vb de componenta antitanc. Cel de-al doilea rol va fi probabil tratat intr-o postare separata. Nu trebuie uitat nici de STAR-80 care ar avea unele similaritati dar si diferente fata de ipotetica varianta multifunctionala a Maliutka. Spun ipotetica pentru ca deocamdata nu exista, necesitand cel putin schimbarea componentei de lupta.

      Legat de MCLOS vs SACLOS, nu sint sigur daca M2T nu ar fi fost SACLOS, diferentele sint la instalatia de lansare si nu la racheta in sine (pentru cresterea imunitatii la contramasuri, trebuiesc intr-adevar modificari si la racheta).

      O versiune Milan-ER-izata a Maliutka ar beneficia de o componenta de lupta performanta la un pret relativ scazut. Depinde si in ce proportie se vor regasi tehnologiile cunoscute vs cele noi, prin definitie ceva mai scumpe, in hibridul rezultat.

      Nu cred ca putem sa ne asteptam pe termen scurt la achizitii de genul Spike-SR/MR si mai ales Javelin, decat poate pentru fortele speciale. Si asta in cantitati foarte mici. Povestea e cunoscuta.

  2. boss says:

    Fac putin off-topic – n-are nicio treaba, dar LAHAT mi se pare geniala: http://en.wikipedia.org/wiki/LAHAT

    • admin says:

      Ar fi una din putinele cai de a face tunul de 100mm relevant in rol anti-tanc insa chiar daca un LAHAT de 100mm ar putea fi proiectata, TR-85M1 nu mai e adecvat ca platforma AT, mai are de lucrat la capitolul protectie si mobilitate.

  3. rumanu says:

    alea nu aveau nicio electronica pe ele,,doar un fir trifazic de 3km,un bloc de rezistente,,si servomotoarele de la ajutajele motorului de mars,,,16 cristale pizo pentru aprindere la impact ,,si atat,,,,partea electronica ramanea la tragator,,,,operator

  4. rumanu says:

    erau bune,,,dar rusesti,,o viteza prea mare,,ar fi pus in dificultate operatorul,,,ajungea cei 120 metri pe secunda,,,timp in care facea 5 rotatii

    • admin says:

      Banuiesc ca e vorba de modul de ghidare manual, ca daca ar fi vorba de cel semi-automat nu vad cum miscarea mai lenta sau mai rapida a rachetei ar influenta operatorul. Pana la urma treaba lui era sa urmareasca tinta, nu racheta. Aici s-ar putea sa ma insel dar asta inseamna SACLOS. Deci ideea ar fi de a mentine acelasi sistem de ghidare sau de a-l moderniza la unul complet automat, cu toata electronica ramanand pe lansator, bineinteles, pentru scaderea costurilor.

  5. […] licentei Spike dupa modelul polonez dar nu au nici la aceasta data un raspuns clar la aceeasi problema a inlocuirii Maliutka si Fagot. Un eventual import si in cazul asta ar insemna eliminarea definitiva a Electromecanicii de pe […]