Senilat mic, lovitura puternica

E usor de vazut asemanarea dintre celebrul Wiesel german si ceva mai putin cunoscutul (dar mult mai incercatul) M50 Ontos.

Conceput initial ca un vanator de tancuri si folosit de USMC in Vietnam, M50 a fost distribuit, din lipsa tancurilor inamice, intr-un rol pentru care nu fusese proiectat: asigurarea suportului cu foc impotriva pozitiilor intarite.

Cat de eficient a fost, se poate citi aici, intr-o scurta istorie a lui si vedea “pe viu”.

 

Doar un exemplu de situatie in care infanteria usoara are nevoie de un mic ajutor pentru depasirea unui obstacol relativ modest. Azi s-ar folosi probabil Javelin, daca ar fi disponibile in cantitate suficienta. Despre utilitatea si viitorul lansatoarelor de grenade fara recul, voi reveni.

Si da, reinfiintati arma Cavalerie.

Both comments and pings are currently closed.

24 Responses to “Senilat mic, lovitura puternica”

  1. Andrei says:

    Georgienii construiesc o senilata usoara, probabil adaptata si la terenul lor; ca platforma pare interesanta.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Lazika
    http://www.military-today.com/apc/lazika.htm
    http://www.army-technology.com/projects/lazika-infantry-fighting-vehicle/

    • admin says:

      Mai ales pentru inlocuirea MLVM. La prima vedere as fi zis ca georgienii sint inca la inceput in privinta proiectarii blindatelor si, probabil, senileta asta nu are cum sa fie la acelasi nivel tehnologic cu ce se gaseste acum pe piata. Dar intr-unul din articole e un pasaj interesant: “The armour solution bears similarities with the advanced armour solutions employed by Israeli armoured vehicles.” Daca experienta israeliana nu s-a rezumat la blindaj, atunci e de asteptat sa iasa un produs solid. Se va vedea in vanzari.

  2. dan says:

    de unde atata cavalerie!
    astia inca se gandesc daca le trebuie camioane noi pt armata!!!!!!!!!!!
    cred ca fac licitatie la cine de spaga cea mai mare!

    • admin says:

      Cele doua subiecte nu se exclud.
      Atat timp cat se mai gandesc la camioane, e inca bine. Alternativa ar fi sa le puna cruce cu totul. Legat de spaga, incet, incet, lucrurile se curata.

      • dan says:

        “Legat de spaga, incet, incet, lucrurile se curata”
        Cred ca lucrurile se misca prea incet.
        Sau poate nu mai am eu rabdare…………..

        • admin says:

          E off-topic la postarea de fata dar in privinta asta (si nu numai, e un lucru general valabil) lucrurile se misca exact cat de repede sau incet vrea marea majoritate a romanilor. Nu cat spune ca ar vrea ci cat vrea cu adevarat majoritatea, asta ca diferenta de detaliu. Deci faptul ca se misca, oarecum, ceva e poate semnul unei schimbari mai profunde. Clar foarte lenta, nu e doar o impresie.

  3. Andrei says:

    Da, in principal pentru VM si probabil pentru ceva unitati de infanterie usoara. Cred ca este nevoie de o unitate specializata antidesant aero, mai ales avand in vedere modul de operare al rusilor. Cavaleria moderna ar fi excelenta, atata aeromobila cat si pe vehicule insa cred ca e scumpa deocamdata, mai bine se doteaza unitatile pe care le avem deja.

    Probabil senileta respectiva ar putea fi repede asimilata la noi si chiar imbunatatita, ar putea probabil duce si un aruncator sau rachete AA/AT, dar cel mai important pare sa se descurce binisor pe teren accidentat.

    Desigur, faptul ca nu este amfibie poate fi o problema dar pentru asta ar fi SAUR.

    • admin says:

      Daca e sa gandim la minimum strict necesar, la un moment dat vor trebui sa inlocuiasca MLVM, atunci cand vor ajunge sa se desfaca in bucati si sa se insire pe drum. Si la momentul ala, da, probabil se vor lua in calcul tot felul de variante, fie import direct, fie asamblare. Orice va iesi mai ieftin.

      • Mihai Papuc says:

        Care MLVM? TABC-79 e baza la VM, MLVM-uri mai există numai defecte în câteva unități – plus 2 -3 de paradă și demonstrative, probabil. Un batalion de infanterie cu TAB-71 bate lejer un batalion de V.M. la capitolul mobilitate în teren mediu frământat, nu mai vorbim de cele cu TAB-77 sau Zimbri. Că MLI-ul chiar joacă în altă ligă.

        • admin says:

          MLVM inca exista si sint functionale, arunca un ochi pe link.
          Au fost proiectate special pentru VM intr-o vreme cand inca exista alternativa TAB-urilor noi. Pe teren greu, moale, cu denivelari sau pante mari, mai ales in zone montane, senilatele sint superioare masinilor pe roti.

  4. 492 says:

    Okay, reinfiintezi arma cavalerie. Dar cu ce o dotezi ? Cu ABC-79 ? TAB-71/77 ? Dacia Duster ? Saur -2 ?

    Pana nu avem un blindat- tanc usor pe roti, 6×6 sau preferabil 8×8, cu tun de la 40 mm in sus, cavaleria poate exista doar pe hartie.

    Iar in era ISTAR, nu cred cacavaleria e neaparat prioritatea. Ar fi bine daca ar exista, dar nu prea este posibil.

    Poti sa schimbi niste denumiri, nu e mare lucru, in loc de cercetare scrii cavalerie, dar fara tehnica specifica (Centauro, AMX-10 RC, MCV) vopsesti doar gardul.

    • admin says:

      Misiunea dicteaza tehnica. Nu exista blindate de cavalerie pentru ca nu exista… cavalerie. Si nici nu vor fi achizitionate vreodata daca nevoia nu este recunoscuta.

      Da, “cavalerie” e doar un nume. Poate fi foarte usor schimbat in “trupe de reactie rapida” sau orice altceva, denumirea e foarte putin importanta. Dar primul pas ar fi formularea conceptiei asupra rolului “cavaleriei” si atribuirea misiunilor unor unitati existente (nu se poate spera la infiintarea unora noi) cu eventuala schimbare a denumirii pentru a reflecta noua situatie.
      Nu cred ca cineva isi face iluzii ca actuala structura a fortelor va ramane neschimbata in vecii vecilor. Cel mai probabil se va face/incerca o reducere. Chiar si fara reducere, daca nu se poate “vinde” ideea unor forte mai mici dar mai mobile, capabile sa acopere mai repede distante mai mari cu tot echipamentul necesar si care sa fie, pentru o perioada, mai putin dependente de logistica, atunci ceva e nelalocul lui.

      • 492 says:

        Admin, cavaleria exista de facto, in cadrul batalioanelor de cercetare. Companiile de cercetare pe ABC-79, aia e cavaleria.

        Fortele mici dar mai mobile inseamna nu neaparat cavalerie, ci network-centric operations, adica ISTAR pana la urma.

        Cred ca tu prin cavalerie vrei unitati in stilul celor din Franta, ei au pastrat spiritul.

        • admin says:

          Cercetarea ar fi una din misiunile cavaleriei insa nu si singura (poate nici macar cea mai importanta) deci echivalenta nu e perfecta.
          Dar da, daca ar fi de plecat de la ceva existent, cele trei batalioane ar putea fi cel mai usor convertite daca ar putea fi mai autonome si mai persistente, organizate la nivel de regiment.

          Din nou de acord cu modelul francez, ceva plasat intre regimentele/batalioanele de cavalerie britanice si Stryker BCT americane.

  5. Marius Z. says:

    Poate ar trebui o platforma comuna pentru VM – cavalerie si mecanizate, cu versiune de baza amfibie pana in 30 de tone si poate cea grea pe la 32-35t.
    Si ca sa adaug inca un strat, o platforma comuna senilat- 8×8 (si apoi derivati 6×6 si 4×4) ar fi excelenta in cadrul programului TBT.
    Diferenta ar face-o lungimea sasiului, gradul de protectie/flotabilitate si si eventual 2-3 motorizari, bazate pe aceeasi structura de agregat.

    • admin says:

      Exista un punct in care costul proiectului unei platforme extrem de modulare il intrece pe cel al proiectarii a doua platforme mai specializate, cu performante mai bune. Exemplu F-35 e destul de clar. Sint destul de circumspect in privinta unei masini/platforma comuna roti si senile, avand in vedere ca transmisia e extrem de diferita. Evident ca se pot imprumuta fara probleme echipamentele de comunicatii, de protectie, cam tot ce tine de electronica si armament usor montat pe turela. Nu sint foarte sigur nici macar ca motorizarea ar putea fi impartita, avand in vedere diferenta de greutate.

      Insa atat timp cat VM ar avea nevoie in continuare de un senilat usor si formula ar fi acceptabila in anumite conditii pentru batalioanele de cercetare si infanterie marina, atunci poate ca s-ar putea incepe de aici. Daca nu cumva BIM si cercetarea prefera in continuare rotile desi dotarea actuala nu e cel mai bun indiciu, nu cred ca au avut de ales. Mai devreme sau mai tarziu atat MLVM cat si TABC vor trebui retrase si o decizie va trebui luata.

      • Marius Z. says:

        Corect cu multirolul/modularitatea vs. performanta in parte pentru fiecare misiune.
        Insa daca cererea la TBT e de 800, mai nou doar 600 de bucati (ce le place la ai nostri sa taie din necesar!), iar la senilate sa zicem 100-150 pe nisa MLI-84 si inca vreo cateva zeci de bucati pe cea a MLVM-ului, nu prea mai renteaza sa faci productie decat cu o platforma configurabila si cat de cat comuna… Altfel, la “cantitatile farmaceutice” pe care le cumparam, vorba lui Alex (USMC), ramane doar optiunea importurilor si chiar si acelea din stoc, nu noi.

        • admin says:

          Mai e o optiune: exportul.
          Atat timp cat producatorul reuseste sa scoata ceva vandabil extern, chiar daca urmareste initial specificatiile MApN, are un viitor. In cazul asta poate renta o productie separata. Oricum diferentele intre versiuni vor fi majore deci e mai bine sa te orientezi spre performante bune, care pot fi “vandute”, decat pe eficientizarea productiei unei serii scurte de 600-700-800 de bucati (oricum nu vor fi atatea in viitorul previzibil) dar cu performante mai slabe si sa-ti distrugi sansele de export.

  6. Marius Z. says:

    Inclusiv MLVM-ul ar putea fi inca exploatat cu mici modernizari, care sa includa o crestere a protectiei si eventual inlocuirea armamentului principal cu o turela telecomandata pentru arma cal.12,7 alaturi de un lansator gen Carl-Gustav dar similar ca si raza de actiune si calibru cu AT RCL M40 Saab Bofors Dynamics (cal. 106-120mm). Sau ceva gen Milan ER (raza de actiune pana in 4km)+ STAR-80L…

    • Marius Z. says:

      Iar pentru restul parcului de senilate si roti, pot intra in optiune armele cal. 30/35mm (Viforul) sau cal.57mm (cum e cazul BM cal.57mm de pe 8×8 ATOM), cu exceptia cal.35mm avand un excedent de sisteme AA demodate care ar putea fi folosite cu modificari de alimentare si in scopuri mai … “pamantesti”.

      • admin says:

        30mm pe roti sau senile e o idee de explorat, oricum tunurile alea sint “cenusaresele” AA a FT. De Oerlikon e greu de atins, e de baza, din pacate. Ar trebui sa primeasca ceva la schimb si nu se vede nimic la orizont.
        Iar 57mm e o chestie mai complicata, e clar ca exista o tendinta spre cresterea calibrului (vezi 40mm CTA) pe transportoare/MLI-uri insa tunul antiaerian in sine ar putea fi prea greu, nu ca nu ar putea fi montat ci ca ar penaliza prea mult performantele, pe un transportor obinuit. Orice kg in plus al turelei/tunului inseamna un kg in minus din alta parte, pentru o greutate maxima totala data. Pentru un MLI insa, e si asta o idee…

    • admin says:

      Si eu cred ca problema MLVM e mai mult partea de protectie plus trenul de rulare. Se poate face mult mai mult cu folosirea unor materiale moderne, pastrand aproximativ aceeasi greutate. Dar ar rezulta o masina complet diferita si poate nu ar fi rau. Costurile unor modificari asa de mari la o platforma veche pot fi usor echivalente cu cele ale proiectarii uneia noi, care ar avea din start performante mai bune. Raportul cost/beneficiu ar putea fi un motiv pentru care MLVM nu a mai fost modernizat.

  7. 492 says:

    Britanicii au doua tipuri de cavalerie: regimentele grele (adica tancuri) si cele despre care spui, regimentele de cavalerie dotate cu Scimitar.Ultimele nu sunt altceva decat unitati de cercetare la contac.Rolul lor este sa execute cercetarea in folosul marilor unitati (de la brigada la divizie).

    BCT-urile americane sunt infanterie mecanizata, mai bine spus infanterie motorizata, prezinta asemanari cu regimentele motorizate sovietice.

    Cavaleria propriu-zisa este de exemplu 1er REC din armata franceza, unitate care poate executa si cercetarea prin lupta, dar poate indeplini si misiuni destinate unitatilor de tancuri. 1er REC are putere de foc mai mare decat o unitate de infanterie, dar inferioara uneia de tancuri.

    • admin says:

      De acord, nu am fost suficient de clar, ma refeream mai mult la dimensiuni decat la rol (reg. franceze ar trebui sa fie undeva intre regimentele – mai mult cu numele pe considerente istorice- de cercetare britanice si BCT-urile americane) si la autonomie de decizie, unde din nou modelul francez pare mai bun, in timp ce britanicii ar fi inca echivalenti cu bat. de cercetare romanesti existente, subordonate diviziilor. Rolurile sint intr-adevar diferite, nu poate fi o comparatie directa intre britanici si americani, am incercat doar o dimensionare si pare ca francezii sint oarecum pe acolo.