Unde dai si unde crapa

La propriu: GLSDB poate ataca tinte pozitionate la 360 de grade fata de lansator, spre deosebire de sistemul MLRS original care era (si este inca) limitat la sectorul frontal, chiar si in cazul munitiei ghidate GMLRS.

La figurat: tratatul privind interzicerea celebrelor “bombe cu fragmentatie” – incarcaturile de lupta cu submunitii, in limbaj inteligibil – a facut ca pacifistii europeni sa se gandeasca la retragerea MLRS din dotare, anticipand intrarea sa in vigoare la sfarsitul deceniului.

Din fericire, Romania nu a fost printre semnatari si ar fi bine ca lucrurile sa ramana asa. Subiectul ar merita o postare separata dar deocamdata e doar o paranteza.

Totusi, pentru cei care se pregatesc sa retraga MLRS sau pentru cei care au facut-o deja (ex Norvegia) a aparut o oportunitate de a refolosi lansatoarele originale si rachetele convertite in acceleratoare pentru bombele ghidate SDB cu lansare de la sol.
Iar pentru asocierea dintre Boeing si SAAB a aparut o oportunitate de a face niste bani din asta. E cunoscut interesul Boeing in promovarea GLSDB, despre care am vorbit deja aici.

Cooptarea SAAB e oarecum surprinzatoare, fiind neclar ce aduc acestia ca valoare adaugata in afara de marketing insa deocamdata testele de validare a conceptului s-au desfasurat pe un poligon suedez.

 

Dezvoltarea GLSDB e de urmarit, putand fi considerat un ATACMS al saracului. Iar de saraci nu se duce lipsa.

You can leave a response, or trackback from your own site.

9 Responses to “Unde dai si unde crapa”

  1. stelian says:

    Un ATACMS al saracului sau un ciocan de precizie complementar la “barosul” care este ATACMS. Probabil folosit la maxima lui capacitate si cu competenta sistemul asta ar fi fost un “gamechanger” in conflictul din tara vecina.

    • admin says:

      Da, ucrainienii au cam suferit in duelurile de artilerie. Chiar si GMLRS “clasic” le-ar fi fost de folos. Desi e greu de spus cat din vina pentru dezastru revine echipamentului si cat pregatirii slabe a operatorilor. Dar daca ar fi fost sa aiba ceva cu care sa reziste rusilor, macar pe hartie daca nu si in realitate, atunci MLRS si un C-RAM ar fi fost esentiale. Putine sanse sa le transfere asa ceva. Nu inseamna ca Romania nu ar trebui sa invete ceva din experienta ucrainiana.

      • stelian says:

        BM-21, 27 si 30 care sunt “reginele bataliilor” in razboiul din vecini desi puternice, sunt cunoscute pt. imprastierea la tinta enorma, au eficienta militara redusa si fac victime colaterale. Cum e mai rau.
        Sustinute de informatii de calitate in timp real, masinarii cum e cea de mai sus ar fi putut taia de la bun inceput din avantul “separatistilor” executand lovituri “chirurgicale”asupra blocadelor de drumuri, punctelor de comanda, samd. Adica ar fi suplinit o aviatie blocata la sol de eficienta sistemelor A-A rusesti.
        Ce e si mai interesant la sistemul asta e versatilitatea lui: adica din conteinere exterior identice si autoincarcabile chiar de catre vehicolul lansator poti lansa: artilerie reactiva neghidata cu diverse raze de actiune, artilerie reactiva ghidata, racheta balistica tactica, samd. Obtii un fel de artilerie “de comando” cu potential de a fi f independenta de restul unitatilor (armata UA a incasat infrangeri si din cauza deconspirarii operatiilor de catre infiltrati in lantul de comanda).

  2. Adrian says:

    Un concurent serios pentru MBDA Hoplite, si probabil mai ieftin

  3. dan says:

    parca imi imaginez o discutie intre un ins panicat in caz de “pocneala” undeva intr-o zona unde exista asa ceva si “seful” lui:
    – sefu’ ,suntem incercuiti!!!!
    – Nu e nimic, asa trebuie, sa ii putem lovi mai bine!

  4. […]  http://www.tehnomil.net/2015/03/12/unde-dai-si-unde-crapa/ […]

  5. […] Despre proiectul Boeing de a lansa SDB cu ajutorul rachetelor de artilerie standard NATO, am mai scris aici. […]

Leave a Reply