Bugete si cheltuieli militare

Toate drumurile duc la Buget, care e intodeauna considerat insuficient.

Aspectul cantitativ e aproape imposibil de discutat avand in vedere ca e extern MApN, fara nici o modalitate de a-l influenta direct. Aspectul calitativ e insa o tinta legitima, de multe ori MApN-ul fiind acuzat de politici de inzestrare cel putin incoerente daca nu cumva de decizii de-a dreptul gresite. In afara discutiilor pur teoretice, cu mai multa sau mai putina legatura cu realitatea, stacheta nu poate fi stabilita decat prin comparatie cu rezultatele altora, aflati in situatii similare.

Deci, ce s-ar putea cumpara si sustine cu un buget similar celui alocat MApN?

In domeniul aviatiei:

12 Mirage 2000

18 MiG-29

 

18 SU-25 si un numar de SU-22 in rezerva

 

Cateva C-27J

Sursa: Alenia Aermacchi via ainonline.com

Sursa: Alenia Aermacchi via ainonline.com

 

14 avioane de antrenament avansat MB-339

 

20 avioane de antrenament turboprop EMB-312 Tucano

 

In domeniul fortelor terestre:

50 de tancuri T-55

 

Un numar de tancuri usoare AMX-13

 

IFV-uri M113

Sursa: defensa.pe

Sursa: defensa.pe

 

32 de APC-uri Piranha (LAV II) si BTR-60

 

36 de HMMWV

 

Rachete antitanc Malyutka

Instalate pe AMX-13 - Sursa: Josรฉ Luis Silva Chang via primeportal.net

Instalate pe AMX-13 – Sursa: Josรฉ Luis Silva Chang via primeportal.net

 

Rachete antitanc Spike-LR

 

Rachete antitanc Kornet-E

 

Obuziere tractate de 130mm M-46

Sursa: defensa.pe

Sursa: defensa.pe

 

Obuziere tractate M114 de 155mm

 

12 Obuziere auto-propulsate de 155mm M109A1

 

Lansatoare de rachete de 122mm

 

O baterie de rachete antiaeriene Spyder

 

Lansatoare de rachete antiaeriene portabile Igla, QW-1 si Grom

 

Lansatoare S-125 Neva

 

In domeniul naval:

6 submarine germane Type 209

 

1 crucisator purtator de rachete

 

7 fregate de clasa Lupo

 

6 corvete purtatoare de rachete de clasa PR-72P

Sursa: defensa.pe

Sursa: defensa.pe

 

Un numar de vedete fluviale

 

5 nave pe perna de aer

 

Comparatia cu fortele armate peruane pare fortata avand in vedere diferentele la nivelul situatiei geo-politice. In practica, asemanarile sint mai multe decat deosebirile, incepand cu suma efectiva cheltuita pentru Aparare:

(2012) Suma neta (USD Miliarde) Procent PIB
Peru 2,36 1,3
Romania 2,4 1,3

 

Evident, suma cheltuita nu spune nimic daca nu e raportata la dimensiunea fortelor armate, raport ce da in realitate calitatea inzestrarii si a antrenamentului:

Efective Populatie
Peru 120.000 30mil
Romania 75.000 22mil

 

Poate fi luata in calcul si situatia macroeconomica, care este din nou comparabila:

(2012) PIB (USD Miliarde) PIB per capita PPP (USD)
Peru 170 11.000
Romania 180 18.000

Toate cifrele sint aproximative si provin din surse diferite asa ca pot exista discrepante intre ele:

www.tradingeconomics.com
www.indexmundi.com
militarybudget.org



In concluzie, se poate lua ca reper o tara cu o populatie cu 50% mai numeroasa dar si cu 40% mai saraca (per capita) decat cea a Romaniei, deci cu un PIB comparabil, care prioritizeaza cheltuielile militare in mod virtual identic ca procent din PIB, rezultand, nesurprinzator, o suma neta destinata Apararii similara cu cea alocata MApN de catre Romania.

Rezultatele par insa diferite.

Both comments and pings are currently closed.

17 Responses to “Bugete si cheltuieli militare”

  1. Marius Z. says:

    Touche! ๐Ÿ™‚

  2. Ilie says:

    Ai uitat un amanunt foarte important. Din bugetul armatei romane se platesc salariile si pensiile militarilor. Se intampla acelas lucru si in Peru?

    • admin says:

      Nu am uitat, e un factor intr-adevar foarte important dar contra-argumentele sint ascunse in postare, probabil trebuia sa le scot in evidenta mai mult:
      1. Peru are o armata de 120.000 de oameni fata de 75.000. Asta inseamna mai multe solde, mai mult echipament (inclusiv intretinere) si mai mult antrenament.
      2. Mai important, situatia de azi nu e rezultatul bugetului de anul trecut si nici al celui din ultimii 5-10 ani. E rezultatul unui proces care dureaza decenii de “mici” decizii. Nu e ca si cand Romania ar fi fost ca Israelul inainte ca MApN sa plateasca pensiile si apoi a decazut sub Peru. Parca si atunci cand Romania avea 120.000 de militari (si nu platea pensiile din bugetul MApN) tot pe aici pe invartea, ca si dotare.

      • Marius Z. says:

        Solutia ar fi sa ne intoarcem la o armata de 120.000 de militari, din care 75-90.000 profesionisti iar restul voluntari prin rotatie, sau pe principiul militiilor de la polonezi:)

        Poate asa se echilibreaza cheltuielile ๐Ÿ™‚

        LAsand gluma la o parte, cred ca ai exprimat foarte bine dezechilibrele de la noi in articolul asta:

        https://www.tehnomil.net/2013/09/20/care-aparare/

        Poate ar trebui actualizat ๐Ÿ™‚

        • admin says:

          Da, poate ca e un subiect ce ar trebui urmarit anual, daca MApN-ul tot nu da publicitatii o brosura simpla in care sa arate pe scurt cum sint impartiti banii din bugetul anual curent (lectie gratuita de buna guvernare). Pe de alta parte, nu trebuie sa ne asteptam la schimbari masive de la an la an, nici in bine, nici in rau. Cam asta trebuia sa fie ideea: situatia asta e rezultatul multor ani de decizii cel putin dubioase. Ne putem concentra pe procentele de anul asta dar nu aici se face diferenta.

          Sau ne ascundem dupa statistica, unde media face legea si ne imaginam cum ar fi sa fie ca in tarile cu apa calda: 50% cheltuieli de personal si 50% investitii in intretinere, achizitii si R&D: link la EDA. Si sa continuam sa ne mintim frumos dar despre asta (poate) cu alta ocazie.

  3. klaus says:

    Dar sunt curios cat din bugetul lor pt aparare mergem la plata pensiilor pt fostii militari comparativ cu bugetul nostru. Si poate nu ar fi rau sa stim si cati generali si colonei sunt in armata peruana vs armata romana. Poate asa ne explicam si diferentele de dotare dintre cele 2 armate.

    • admin says:

      Ref. la pensii, i-am raspuns lui @Ilie.
      Cat despre numarul de generali si colonei, asta e o decizie interna a Armatei, intra la factorul “calitativ”. Asa cum ei nu pot spune civililor cati bani sa aloce pentru Aparare, nici civilii nu le spun militarilor cati generali si colonei sa aiba in schema. Deci da, poate sa fie parte a explicatiei.

  4. stan says:

    nu vad nici un produs made in romania la ce se poate cumpara
    la avioane de antrenament sau la altele

    • admin says:

      Comparatia e facuta strict intre bugete si dotari, n-are nici o legatura cu industria.

  5. klaus says:

    Iar cand ai ca ministru al apararii un individ precum Mircea Dusa e de inteles de ce situatia inzestrarii armatei este una dezastruoasa. Asta de cate ori vorbeste in public o baga pe aia ca armata e pregatita sa isi asume si sa exercite obligatiile constitutionale de aparare a teritoriului tarii. Dar nu spune si cu ce tehnica face aceasta aparare. Tot aduce in tara escadrila de F16 si modernizeaza fregatele si submarinul.

    • admin says:

      Nu stiu daca ideea de a prezenta situatia ca mult mai buna decat este (cu scuza “pentru moral”, desigur) vine de jos sau e impusa de sus, chiar de la nivelul de ministru/guvern. Oricum, ar fi interesant de facut un top al ministrilor Apararii din ultimii 20 de ani si vazut cum ar arata “cel mai bun”. Exercitiul ar fi probabil demoralizator.

  6. John Doe says:

    Stam prost la dotare pt. ca ne bazam doar pe buget. Dupa cate stiu, sper sa nu ma insel , polonezii nu se bazeaza doar pe banii din bugetul apararii ci si pe bani optinuti din imprumuturi de la banci , guvernamentale si astfel mai degreveaza bugetul . Nu am auzit niciun oficial de la noi spre exemplu ca am obtinut un imprumut guvernamental de la SUA pt a cumpara Humvee sau de la nu stiu ce banca germana pt a cumpara tancuri. Alta solutie poate ar fi scoaterea pensilor si soldelor din bugetul apararii si trecerea lor in cadrul ministerului muncii care oricum se ocupa cu piata muncii salarii , pensii etc si am ramane cu banii de la aparare dor pentru achizitii si mentenanta.

    • admin says:

      Imprumuturile vin tot de la buget, doar ca de la bugetele din anii viitori. Din principiu, imprumuturile de Stat sint un furt, atat timp cat sint facute de unii in numele altora, care nici nu au fost intrebati daca vor sa le gireze sau nu. Exista tendinta de a relativiza si a ierarhiza furturile din Romania, cumva rezultand ca asta nu ar fi asa de grav ca altele insa ramane un furt. Dar asta e deja filozofie.

      Scoaterea pensiilor din bugetul MApN ar fi un prim pas, care nu se va face insa, ar demonstra ca Romania e falita. Practic nu se pot asigura si pensii si 2% pentru Aparare. Deocamdata e sub 1,5% cu pensii incluse.