Romanii si farfuriile lor zburatoare

ADIFO (All-DIrectional Flying Object), un concept interesant creat de Razvan Sabie si Iosif Taposu. Propulsat de motoare reactive, ar fi un aparat supersonic capabil de aterizare/decolare pe verticala si manevrabilitate sporita.

Pentru testarea ideii, a fost construit un model la scara redusa, cu un diametru de 1,2m si motoare electrice in locul celor turboreactoare.

Fara a fi vreun mare specialist in domeniu, as zice ca aparatul manevreaza neasteptat de bine, raportat la alte UAV-uri VTOL.

 

Nu pot comenta in privinta performantelor estimate ale aparatului in marime naturala dar chiar si modelul de test e ceva ce merita analizat cu atentie.
Nu au fost publicate date legate de autonomie sau incarcatura utila posibila a fi purtata – normal, avand in vedere ca e doar un demonstrator – insa asta ar fi un inceput de discutie.

Exista mai multe entitati ale MApN care ar trebui sa fie interesate de un aparat VTOL de mare viteza (pentru un VTOL) capabil de a purta macar o camera EO/IR, un telemetru laser si un echipament de transmisie de date. Cineva ar fi trebuit sa bata deja la usa, chiar si virtuala, a ADIFOAircraft.

Autoritatea contractanta este insa ocupata cu alte treburi in perioada asta.

Both comments and pings are currently closed.

7 Responses to “Romanii si farfuriile lor zburatoare”

  1. Gabriel says:

    Nu stiu daca “entitatile” ar trebui sa fie asa de entuziasmate. Ideea a mai fost incercata prin ’51, pe bani grei si de firme de renume.
    AVROCAR
    https://www.youtube.com/watch?v=cjWHrPYvUo0
    Rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor si ideea a fost abandonata.

    • Marius Z. says:

      Cam asa e… deocamdata e doar un concept la scara micro care contine elemente incercate si de altii mai demult. Am reticente cu privire la transformarea sa in ceva util.
      Dar mai e si vorba aia: “Toate la timpul lor”. Asa a fost si Coanda 1910 – prea devreme.

    • admin says:

      Ce s-a incercat in prin ’50 e totusi diferit: nu avea motoare dedicate zborului orizontal si nici sistemul complex de manevra al ADIFO.
      AVROCAR era “decat” o farfurie cu un fan mare – un elicopter cu un ducted-fan, daca vrei. Controlul nu era asa de “direct” ca in cazul ADIFO.

      Ochiometric, ADIFO ar putea fi penalizat la autonomie/incarcatura de numarul motoarelor si al agregatelor interne. Daca rezolva asta, macar un UAV si tot iese ceva interesant si vandabil.

  2. dany says:

    Poate citeste duamna* Merkel si ne altoieste cu biblia Vril/Flügelrad din prima 🙂 , nu de alta dar se pare ca trebuie sa stam la colț pe coji de nucă…

    Din ’40 tot asteapta celoveski sa puna mana pe asa ceva, nu ar fi de mirare niscai manevre marca MGB

    MGB=fsb+svr+fso+…+…

  3. Chibitul says:

    Interesant aparatul, macar o drone si tot poate sa se obtina din acest studio. Ideal un apparat de dimensiuni mai mari, autonomy, care sa nu fie limitat in materie de performante ( schimbari de directie, acceleratii – deceleratii , de un echipaj aflat la bord )

  4. dany says:

    Oare de ce credeti voi ca suntem singurii care ne gandim la asa ceva?

    Vimanas de la neamurile unora de peste mări si țări

    https://www.facebook.com/UNILADTech/videos/467400563804928/