Din arhive adunate

Mai precis, de la Arhivele Militare Naționale Române citire:

14_Inzestrarea_Armatei_vol_2

In rezumat:

1: Cum se vedea in vechime problema tancurilor:

Am arătat, la începutul studiului, că un element mecanizat poate oferi: mobilitate, putere de foc şi invulnerabilitate; dar nu poate să le ofere pe toate trei în acelaşi grad. Mobilitatea este în detrimentul puterii de foc şi al invulnerabilităţii şi invers.
În ceea ce priveşte carele de luptă, când s-a pus problema celor trei elemente, francezii s-au oprit la ideea unei cât mai perfecte invulnerabilităţi; americanii la ideea unei cât mai mari mobilităţi; iar englezii au urmat calea de mijloc. De aceia, tehnica franceză ne dă un car de luptă de 7-8 tone (categoria carului uşor), sub forma carului unic cu viteză medie de 7-8 km/oră şi cu un blindaj de 30 mm. Tehnica americană a realizat carul “Christie” cu viteză medie de 60 km/oră şi un blindaj foarte uşor. Englezii, carele uşoare şi mijlocii cu viteze medii de circa 15 km/oră şi blindaj în jurul lui 20 mm.
Cu un astfel de car şi cu ideia carului unic, francezii nu pot fi adepţii doctrinei engleze. De aceia ei persistă încă în ideia de după război; şi aceasta se explică printr-un amor propriu.
Concepţia doctrinei engleze este atât de apropiată concepţiei războiului modern, încât considerăm că însăşi francezii vor renunţa în curând la această doctrină, intrând şi în acest domeniu în făgaşul modern al războiului.
Pentru noi, considerăm că trebuie să ne alipim doctrinei engleze, aceasta pentru motivele:

este doctrina războiului modern;

nu suntem legaţi de industrie proprie;

carele de luptă englezeşti sunt materialul cel mai bun astăzi.

Pentru ca la vremea respectiva, 1934, germanii nu existau (inca).

“Carden Loyd” apare mentionat de vreo 20 de ori in documentele din arhiva anilor 1930-1935. Pana la urma am cumparat Renault de la cei lenti, un produs similar dar mai putin versatil decat Carden Loyd. Material de “what-if” si de “da’ de ce?”.

2: Japonezii ne-ar fi vindut totul/orice cu un pret cu 20% mai scazut.

#Nambu

3: 1932 dixit:

Ţinând seamă de avantajele tehnice şi tactice ale armelor semiautomate, arma de azi, socotită necorespunzătoare cerinţelor, trebuie să fie înlocuită cu o armă în forma şi greutatea armei actuale, cu aceleaşi calităţi balistice şi tactice, dar organizată astfel încât încărcarea să se facă automat.
Să se dea o întrebuinţare practică şi utilă formaţiei de recul, prin care să se arunce automat tubul cartuşului tras, iar arma să se încarce singură. Dispozitivul de darea focului să fie numai o lovitură cu lovitură.
Pentru alimentare să se întrebuinţeze încărcătoare de cel puţin 10 cartuşe.

1933, coafura intentia rezista:

Pentru concursul armelor individuale sunt înscrise până în prezent numai 2 Case (“Mauser-Werke” şi Reşiţa) care au prezentat câte un model de armă individuală semiautomată şi care urmează să fie experimentată, după ce se va relua continuarea experienţelor.

Ha?

Faptul ca Mauser a putut prezenta romanilor un model de pusca semiautomata in 1933 e ceva necunoscut si neasteptat (la momentul acela M1 Garand nu era inca in productie iar rusii inca nu se decisesera intre Simonov si Tokarev ), pana si despre modelul din 1935 se cunosc extrem de putine. Adica decat o fotografie:

Sursa: forums.gunboards.com

Dar intrebarea adevarata e de unde s-a pricopsit Resita cu o arma semiautomata. Si ce s-a intamplat cu concursul – evident esuat. Subiect de cautat si de alt “what-if“.

Both comments and pings are currently closed.

56 Responses to “Din arhive adunate”

  1. stan says:

    pentru ca santem corupti chiar si atunci cand vine vorba de achiziti militare
    de aia

  2. Andrei says:

    Se gaseste toata arhiva online? Coruptia o avem din tot de a una, la fel si tradatorii

    • admin says:

      E o intrebare buna cata din arhiva se mai gaseste prin depozite vs cata a de fapt publicata online. Probabil ca volumul 3 e si mai interesant.

      • Andrei says:

        tot ce tine de inzestrare, pe scurt

        • admin says:

          Mai exista un Volum 1, acopera 1919-1930. In mod clar e vorba de o selectie de documente din arhiva deci nu poate fi vorba ca intreaga arhiva sa se gaseasca online. Dar poate gresesc eu si ne fac vreo surpriza sa se dea la liber.

  3. habarnistul says:

    Mauser G35 ?
    Hmmm , interesantă provocare .
    Să vedem ce se găsește .

  4. gsg9 says:

    de ce buna conceptzie despre rezbelu’ modernicios aveau emiratezii prior to WWII ca i’au facut nemtzii muci cu fasole de pe 4 pana pe 15 iunie cand au ocupat Al’Parisi si “amorul-propriu” nu i-a ajutat prea mult 😀

    meanwhile i-au ocupat arabii si momentan si tzainiizili cu covidul

    nici nu e de mirare ca au cumparat lente de la francezi, penca francophili handicapatzi la creeru 8tic precum originalul…

    nici macar linie de fabricatzie, comandate direct

    coruptzia era in fluare, ca si acuma

    Afacerea Škoda

    Afacerea Motorola

    Afacerea Puma

    Dosarul „Tofan”

    Șpagă pentru plecarea în Afganistan sau Irak

    Dosarul “Case pentru generali – varianta M.Ap.N.- 1999 ”

    Dosarul “Diplome titluri universitare-2008

    Dosarul “Mită pentru avansare în armata”- 2011

    Dosarul ”Case pentru generali – varianta M.Ap.N.”- 2013

    stam fuarte bine la generali

    https://www.b1.ro/stiri/eveniment/romania-tara-generalilor-corupti-lista-oamenilor-serviciilor-condamnati-sau-cercetati-de-procurori-103985.html

    asa ca orice analize analizatoare analizant moderat analizate fac aia care evalueaza tehnica sunt absolut inutile cand trec prin filtrul de decizie al generalilor si politicienilor cinstitzi si patriotzi

  5. gsg9 says:

    si sa nu uitam sa mentzionam: he hee heee, articol nou 🙂

  6. habarnistul says:

    From the Weapons and Warfare series of books, Rifles: An Illustrated History of their Impact by David Westwood; page 117.

    “The first of Mauser’s postwar (post WW1) SLRs was the G35, designed as a result of the success of the Czech ZH-29 SLR (designed by Vladimir Holek; hundreds were sold, including at least 500 sold to Manchuria). The G35 was a short-barrel recoil weapon and was out of favor compared with the gas-operated systems appearing elsewhere, which were more conventional in barrel length.”

    • admin says:

      Doar ca daca ar fi sa ne luam dupa indicativ, G35 ar fi fost construita dupa testele facute in Romania deci aici au prezentat un prototip chiar mai prototip decat G35.

  7. habarnistul says:

    Se pare ca asta era arma automata cu care s-ar fi pricopsit Uzinele Resita : https://docdro.id/EkKqtYt .
    Este banuiala mea , intemeiata pe colaborarea stransa in acei ani cu cehoslovacii de la ZB si singura gata de testare ( excludem BAR-ul celor de la Browning ) .
    Am gasit si pusca semiautomata bazata pe reculul scurt al tevii de la Mauser , dar in variante constructive anterioare anilor’30 .
    Daca exista interes , o voi prezenta .

  8. habarnistul says:

    Cam atat am gasit despre pustile semiautomate cu reculul scurt al tevii , de la Mauser , fabricate inainte de anii’30 :

    https://docdro.id/aXYHU3q

  9. Just VAS says:

    Consideraţii asupra pregătirii materiale a apărării naţionale, referitoare la armament şi muniţii – 5 martie 1931, paginile 46-57… Hmmm.
    Exclude “WHAT IF”, ramane doar “DA’ DE CE”, fara sa fie o intrebare, in fapt.

    De pe forumul sursa al schitei:
    “Could this be a Mauser contract designation for a specific country? Peru had a Model 1935 as did Chile. I think the Peruvian Model 1935 was made by FN in Belgium but the Chilean Model 1935 for the “Carbineros” was made by Mauser. These were Model 1935 as designated by the contracting country, not by Mauser.” + arma seamana un pic la exterior cu Vollmer M35 => sa fi fost doar un concept (schita), un fel de Agilis?!?!

    • admin says:

      Si eu tot la Vollmer SG29 m-am gandit initial. Dar nu vad unde e legatura cu Mauser.

  10. Mihais says:

    La teorie suntem beton.

    Partea faina a viziunii lui Antonescu din 1934(altfel la obiect ) este ca in 1940 am fi avut un fel de armata italiana ca dotare.Daca puteam sa-i batem pe sovietici ramane de vazut la simulari 🙂
    Interesant e ca nici in 1934 nici in 2014(epoci cand apar norii negri pe cer) nu s-au gandit sa faca o armata mai mica,dar dotata si instruita. De cat sunt bani.Pt ca e clar ca aveau bani,de exemplu,pt vreo 12 divizii a 10000 oameni motorizate complet ,cu vreo 3000 de infanteristi cu semiautomate,artilerie garla si un batalion de tanchete.

    Un fel de Reichswehr 🙂 dar mai bine echipat.

    Altfel,marii aliati sunt mereu ocupati.Fie de nemti,fie prin Pacific,cu treburile lor.USMC tocma ce vrea sa devina infanterie usoara(ce surpriza).Ce chestie,is niste tancuri moderne libere de contract(din nou).

    • admin says:

      Le vrem la Steaua?

      • gsg9 says:

        nu, ca cer bani pe ele 😀

        si oricum romulanii se viseaza integratzi in programul european de reciclare a leoparzilor reciclatzi

        #leoparziverzipeperetzi

    • admin says:

      Teoria a tinut pana la Odesa, unde s-a lovit de practica in mod criminal. De unde rezulta ca si atunci eram la fel.

      • mihais says:

        Au justificari.Si daca faceau tot ce si-au propus in ’34 pana in ’40,tot nu era destul pt razboiul mondial.Nu era baza industriala.
        Daca te uiti la ce propuneau ca numar si la ce s-a produs in vremea razboiului te doare mintea.Zeci de mii de tancuri,piese de artilerie,avioane,sute de mii de camioane.Compari cu cateva sute de tunuri dorite de armata romana in ’34 si te ia sentimentul inutilitatii.Te mai uiti si la termenele pt modernizare de atunci,10-15 ani,comparabile cu ce tot vor azi si e aceeasi senzatie.3 salve de Himars.Ocheeei…
        Sunt 2 aspecte.1,cel mai important e pregatirea ”generala”,insemnand stapanirea bazei cat mai bine,chiar daca e in cadru restrans.Desi de preferat e sa ai rezerve.Cam ce au facut nemtii in anii 20-30.Oamenii pregatiti si increzatori vor gasi/improviza solutii inclusiv in solutii tehnic imposibile,ca atunci cand ai tunul AT de 37mm iar in fata e KV.
        aici intra o minima baza industriala si stiintifica,sa faci cateva chestii simple,gen munitii si arme de baza.
        2. Restul e imposibil de anticipat.De unde sa stim cate rachete vor fi necesare?Ne vor fi necesare?Daca va trebui sa fortam stramtoarea Dardanele e un scenariu la fel de SF ca asediul Odessei si batalia de la Nalcik.Poftim de pregateste cumva anticipat un scenariu SF cu bani si timp real.
        Poftim de pregateste in 1905 razboiul cu aliatii si partenerii comerciali de baza,alaturi de potentialul inamic,iar apoi pregateste-te de revolutia comunista care va face din imperiul rus arsice.

        • admin says:

          Decat ca o armata un pic mai bine dotata, pe model finlandez, nu ar fi capotat asa de repede cand era in ofensiva alaturi de germani. Ca dupa ce s-au produs respectivele zeci de mii de orice nu am fi putut oricum face fata, e adevarat. Dar asta mai pe la sfarsitul razboiului. Ai nostrii ca garzii s-au oprit din avant la primul hop mai serios, dupa ce avusesera un an sa se pregateasca. Poate nu de Odessa in mod special dar macar directia se stia. Pe scurt, s-a trecut Prutul fara a fi pregatiti, dupa un an avut la dispozitie. Si dupa cum se vede din arhive, nu timpul a lipsit. Puteau sa fi avut un termen de gratie de 20 de ani si in felul in care se faceau lucrurile tot n-ar fi fost pregatiti. Nu suna necunoscut.

    • Victor says:

      Mai nasol este ca in ’40 urmam sa fim atacati din 3 directii simultan.

      Intrebarea interesanta este: puteam in 1940 sa respingem un atac al sovieticilor? doar al lor

      • mihais says:

        Nu urmam neaparat.Bulgaria ar fi fost neutralizata de turci.Ungaria ar fi fost silita de nemti sa stea pe tusa.Din 28 iunie pana in august e mult,aveau vreme nemtii sa-si schimbe opinia.

        Faptul ca seful MStM a vazut triplu in Consiliul de Coroana,sau asa a a vrut Maiestatea Sa sa vada si astfel sa ramana consemnat in scris,e alta poveste.

        Cele 140 de divizii vazute de generalul Tenescu erau in practica 40 de divizii sovietice.Ce e interesant e ca estimarile facute de baietii nostri de la informatii aproximau destul de aproape de realitate fortele,dislocarile si intentiile sovietice.Sovieticii in schimb au supraestimat mult fortele noastre.Au numarat 30+ de divizii in est,cu vreo 800 de tancuri si 1700 de avioane,din care estimau 70% ca fiind moderne.
        Ei oricum au supraestimat mult si fortele totale ale Germaniei.Au numarat corect diviziile blindate,dar considerau ca totalizeaza vreo 10000 de tancuri,in loc de 3000 si ceva.Au numarat corect fortele dislocate inainte de Barbarossa,dar considerau ca nemtii au in Est abia 50% din total.S-ar fi temut sa o lalaie multa vreme cu noi,daca ne tineam tari o vreme.

        • gsg9 says:

          bre, n-a fost sa fie, respectiv n-am avut cu cine…

          https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cedarea-basarabiei-s-a-petrecut-din-cauza-unei-dezinformari-a-membrilor-consiliului-de-coroana

          noi n-am fost finlandezi sa ne batem, problema majora e ca nici acuma nu suntem finlandezi

          https://www.youtube.com/watch?v=Ip4io-9nJFs

          ma uitam la ce 55 F18C mai au finnii in dotare, pentru ele au de tras

          AIM-120A/B 445 units
          AIM-120C-5 9 units
          AIM-120C-7 300 units
          AIM-9M 480 units
          AIM-9X 150 units

          aurolacii nostri la 12 F16 au cumparat cateva rachete in total 😀

          si ce armament mai au aia si ce sistem de rezervisti

          se vede de la o poshta care intentzioneaza sa lupte si cine intentzioneaza sa se predea pe motiv ca nu are cu ce si ca inamicul e multzi si e rai si ca viatza e greu

          bagam niste doctorate si ne tragem nishte pensii

          la ce hal de armata mai avem daca se intampla ceva cu america de-si baga pla in europa si iarasi ne trezim cu sistemul de aliantze muci cu fasole ce-a fost in 40 o sa fie parfum…

  11. dany says:

    Iar cu puști?
    Nu stiu ce sperante aveti onor domniile voastre in materie de puști da’ parca văz ca vi se naruie sperantele iar. Mai trageti cu ockiu’ prin arhive poate gasiti ceva ce scapa ockiului normal si incercati sa va agatati de orice pai salvator 🙂
    Fu’ Berreta si cum fuse asa se duse. Cu pigmeul badalau cu tot.
    Banii de puști , puștoaice, courvette si abramsi fuse. Si se duse. Cu covidu’. Direct pe carpe de pus la gura ca deh (j)unghiul Xi Jinping avu’ depozitele pline si nu stia saracu’ cum sa scape de ele. Asa țeapa istorica mai rar 🙂 Daca era doar RO ințepata parca mai era cum era, deh suntem obisnuiti cu țepele de la Țepeș incoace, da’ maretzu’ si sublimu’ occident se înțepa si ‘mnealui. Nu in đeșt’ ca deh trebuia sa arate si el cu deștu’ macar.
    Măreața Rusie se jura pe aurul spaniol furat ca n’are picior de covid pe teritoriul ei. Dar nah se pare ca acelui cracanat atomic i se serveste exact ce dorea el sa serveasca occidentului. Cu picatura ca i mai modern

    La final va propun un minut de reculegere in memoria minunatului nostru coleg de blog @IU. Am inteles din surse ca ar cam fi fost agățat in mrejele erotismului covidian pe termen nedifinit . Pacat, mare pacat, era speranta Rusiei pentru o lume de la Atlantic la Vladivostok, o lume in care Rusia sa aiba granița direct cu Marte, o lume in care puradeii Kremlinului sa danseze kazaciok in pristolul de la Roma. Ramas bun @IU, oriunde vei fi lămpașul lui Stalin sa fie cu tine!

    • offset says:

      …56…57…58…59…60…

      …Vesnica pomenireeeeee….

      …loc cu verdeatzaaaaaa….

      … si lopata in(t)ima…

    • gsg9 says:

      nu-l mai pomeni ca astia sunt ca strigoii, it’s coming back, nu numai el, tot departamentul de propaganda 😀

    • IU says:

      Marunti sunteti🤣🤣🤣
      Asa zisi blogheri…

      • dany says:

        Pariez ca nu ai nicio idee despre ce debita cel pe care l inlocuiesti
        Sa pun niscai intrebari de control?

      • gsg9 says:

        eu v-am zis sa nu-l invocatzi p’asta ca he’s coming back 😀

        amu, data fiind situatziunea, aim for the brain or removing the head, asa am vazut ca spuneau la televizor in Shaun of the Dead – super comedie/satira, care nu l-atzi vazut il recomand, pe film, nu pe @iu 😀

    • admin says:

      Decat pusti putem, decat pusti facem.

  12. nameless says:

    S-a carat IU pe lumea cealalta? A dat ortul popii? In acest caz, sa-i fie tarana usoara? Stie careva daca era in coma, daca a murit de insuficienta pulmonara (s-a sufocat)? S-a chinuit tare?

  13. IU says:

    Ceva de ingerat si sa mestecati in carantina pentru micii blogheri.
    Din pacate e in Rusa, altceva nu va pot oferi din pacate…..
    Kalashnikov, Sudaev, Degteriow.
    Vizionare placuta la format 1080p, railor, scandalosilor…

    https://www.hdkinoteatr.com/biography/39935-kalashnikov.html

  14. IU says:

    P.S.

    calitate mai buna a imaginii gasiti aici.

    https://kinogo.by/22998-kalashnikov_2020.html

    • Seba says:

      Pentru @IU spre informare:
      Hugo Smeisser produce pentru nazisti pana in 1943, 10.00 bucati MKB42/MP43 iar din aprilie 1944 o varianta imbunatatita numita MP44/STG44 (Sturmgewehr 44/Assault Rifle 44)
      In iulie 1945 orasul Suhl (ocupat in prealabil de americani) intra sub control rusesc, acestia confisca 10,758 documente tehnice si incep recrearea STG 44.
      Ulterior, rusii creeaza la Izhevsk in cadrul fabricii 74 un departament special nr. 58/ Izhmash (JSC Kalashnikov Concern cunoscut pana in 2013 ca Izhevsk Machine-Building Plant) unde lucrau 16 specialisti germani iar Schmeisser era unul din cei 5 designeri impreuna cu Kurt Horn, Werner Gruner, Oscar Schink, Karl Barnitzke (leader),
      Acesta lucreaza in Izhevsk pana in 1952 cand se reantoarce acasa si moare un an mai tarziu pe 12 septembrie 1953.
      Designul pentru Kalasnikov incepe in 1945?!!! iar in 1946 incep testarile si incepe sa fie introdus in fortele armate sovietice in 1949.
      @Iu,chiar crezi ca un semianalfabet rus poate produce o arma de lupta performanta, doar dupa razboi, in timp ce lagarele voastre de munca erau pline de experti germani? Sa nu confundam propaganda ruseasca cu logica si ratiunea.
      Conform logicii voastre comunistoide de ruși pot sa vorbesc si eu cu cineva care a terminat 8-10 clase sa-mi faca un vacin contra Covidului ……… sau pentru a reusi trebuie sa fie neaparat rus?

      • IU says:

        AR-ul American mai degraba e copie dupa Stg44.

        In 1942 la Leningrad Rusii au pus mana pe acest trofeu MKb.42. din care va rezulta mai tarziu Stg44.
        Rusii au inceput munca la noul concept de arma in 1944.
        Munceau Simonov, Tokarev, Sudaev, Kalashnikov si altii.

        Kalashnikov era Cercetator la Sciurovo un Poligon de trageri al armatei sub Moskova 1946, 1947 a trecut la Degteriov la Kovrov, avea un colectiv de ingineri proiectanti 1500 de oameni. Inclusive sotia sa care muncea ca proiectant de arme.
        Asta e legenda ca deunusingur a creat arma.
        Dar constructor bun de arme a fost dovada PKM-ului ce vine mai tarziu.
        Nu era un nimeni!!!
        Neamtu era cu 900km mai departe de el la Ijevsk. El a proiectat incarcatorul la AK.

        Seba ceva cunosti dar mai completeaza:

        https://m.fishki.net/2752115-ak-i-shturmgever.html

        • Seba says:

          Mai @IU, ca să înțelegi tu, Kalasnikov ăla cu doar 7 clase primare a fost mare proiectant de arme, exact cum cel din filmulețul de mai jos este “injiner topograf” 😁 (se pot observa foarte ușor tatuajele specifice “facultății ” de topografie, secția geodezie de la 7 la 15 ani)
          https://youtu.be/pv2hRJ4sPA4

        • gsg9 says:

          da, cool, nu recunosc ca e copie dupa StG-44, dar recunosc ca s-au inspirat dupa una ceva mai veche tot germana si tot furata, ma rog, nu furata, le-au adus germanii la leningrad niste samples 😀

          No one rejects the fact that serious work in the USSR on the creation of an intermediate cartridge and weapons for it began under the influence of German trophies (captured MKb. 42 captured in the winter of 1942-43 near Leningrad

          Si la final ca Yes, AK has a lot of “borrowed” solutions.

          Dupa atatea inovatzii sovietice le-a iesit una aproape la fel cu ale germanilor 😀

          Daca arata ca o ratza, merge ca o ratza si macane, atunci este ratza!

          • admin says:

            Daca e sa fim sobri, rusii totusi au avut propria linie de dezvoltare, Simonov & Tokarev au fost acolo cu Garand. Ca nea’ AK l-a cam copiat pe Garand, e adevarat. Dar la fel de adevarat ca “rusii”, per ansamblu, medie si mediana pot spune ca nu au copiat pe nimeni. Sau nu mai mult decat au copiat si altii de la ei.

  15. habarnistul says:

    Am sapat destul de mult dupa pusca Mauser cu autoincarcare , tocmai cand eram pe punctul de renunta , minunea s-a intamplat :
    https://docdro.id/SZpf27m
    Sper sa fie ceea ce ati cautat initial ( Mauser Gewer 35 ) !

    • admin says:

      Este, multumesc inca o data.
      Interesant e ca, citind “specificatiile” armei pe care o vroiau romanii, se cerea in mod explicit o arma cu recuperare de recul. Si daca mai citim un pic, mai gasim pe unul care zicea “dar sa-i invitam si pe cei de la Beretta, ca au chestii bune”. La vremea aia italianii trageau tare si au adoptat chiar o arma similara. Daca era vorba de o meteahna veche a romanilor sau nu, nu ma pronunt. Decat zic. Unele lucruri nu se schimba niciodata.

  16. Seba says:

    Se pare că a fost ocupat să dea o mână de ajutor, se pare că aruncatul doctorilor pe geam este noul sport național în rusia..
    https://www.libertatea.ro/stiri/al-treilea-medic-rus-care-s-a-plans-de-lipsa-echipamentelor-de-protectie-a-plonjat-pe-fereastra-spitalului-este-in-stare-grava-2981370
    @IU,ați terminat cu opozanții politici? Nu mai sunt activiști pentru drepturile omului? Ziariști mincinoși de împușcat în mijlocul străzii? Transfugi de otrăvit cu poloniu…..
    Gata cu ei, ați trecut la doctori 😁

  17. mihais says:

    Am remarcat o chestie.Ma sacaia ceva tot citind ce si cum.Si am gasit.Domnii generali scriu(ma rog,dicteaza secretarelor) intr-o limba romana inteligibila,astfel incat oricine pricepe ce vor sa zica.

    Na,sa vad eu unde mai gaseste careva asa generali in anul curent.Secretare vor mai fi si-n ziua de azi,dar alea scriu ce li se zice,deci nu folosesc cuvinte ”obsolescente”.

  18. nicolae says:

    In primul rand, welcome back! 🙂
    Excelenta initiativa de a digitaliza arhivele. N-au insa cum, sau de fapt au, dar dureaza foarte mult sa le digitalizeze pe toate. Eu practic iti sunt dator o bere dat fiind ca habar n-aveam de treaba asta cu arhivele digitale.
    In rest, mie mi se pare ca toate-s vechi şi nouă toate… cu un minus pentru astia de acum, aia parca vorbeau o romana mai articulata dupa cum a remarcat cineva mai sus.

  19. Bergepanzer says:

    Carden Lloyd era standardul în anii 30 ptr tanchete si blindate usoare datorita transmisiei simple, pe boghiuri. Selectia Renault UE e bizara, numai ca rolul ei e similar cu cel francez – tractor de artilerie. Universal Carrier era mai indicat dar de-abia intrase in dotarea fortelor britanice si productia era prioritar nationale. Exportul out of the question. Nu mai discut de posibilitatile limitate ale industriei nationale de a fabrica blindate. Malaxa mai mult promitea decat producea. Romaniia nu dispunea de o industria grea (metalurgie, siderurgie) capabile sa gestioneaza productia de vehicule moderne de lupta. Practic de-abia in anii 70-80 atingem acest „milestone” tehnologic.

    In fine despre pusca semiautomata – out our league. Exista un motiv cat se poate de serios de ce numai SUA si-a echipat fortele armate cu pusti si carabine semiautomate – metalurgia si siderurgia superioara celei germane si ruse. Romania a selectat inteligent armamentul de infanterie, poate mai putin pistolul Beretta, ViS VZ35 era mai ok si mai apropiat de cu ce se obisnuisera ofiterii nostri Steyr M1912. In loc de ZB24 poate MAS-36 francez ar fi fost indicat, dar calibrul era problema. ZB26 si ZB30 erau excelente ptr rolul lor si poate cel mai indicat ar fi fost dezvoltarea unor incarcatoare cu 30 de lovituri. PM-ul e alta durere, dar nici Germania sau UK nu dispuneau de multe la inceputul razboiului. Aici insa e o discutie intreaga.

    • habarnistul says:

      MAS36 nu era o revoluție în domeniu .
      Dar nici proastă nu era … probabil că putea fi mai bună 😉 .
      Ca multe alte altele .
      Dar mai modernă decât ZB-urile de la noi .
      Calibrul era o problemă existențială doar pentru cei din generațiile cavaleriei ( cu cai adevărați ) deoarece se considera că un glonț de calibru mic nu poate incapacita un animal de tracțiune dincolo de distanta considerată ca fiind absolut sigură , dincolo de pragul psihologic de 400 m .
      Toți factorii de decizie ai epocii ante WW2 fuseseră educați cu acest concept , al tracțiunii cu cai și al calibrelor mari …
      Să nu uităm , armata germană a folosit in WW2 500.000 de cai …
      Când Arisaka , Carcano și imediat după ei Mannlicher – Schönauer etc au lansat pe piata armelor calibrul 6,5mm , toți au râs de industria jnapaneză , italiană sau austriacă etc , evident discutăm de industria producătoare de armament .
      Cumva , calibrul țarist 7,62×54 părea la limita de jos ca ( aproape ) ineficient .
      La fel și restul calibrelor mai mici de 7,92 mm !
      În vechile jurnale românești de după WW1 destinate vânătorilor , se comenta despre dispariția ( aproape extincția ) caprei negre in Munții Apuseni .
      De ce ?
      Păi soldații din Transilvania se repatriasera cu armele din dotare , unele de cal 6,5 mm x54 .
      Cartușul de 6,5 x54 mm e extrem de stabil pe vânt lateral , razanță mică la distante mari … având un recul acceptabil , greutate moderată a muniției …
      Da , e greu să-ți cadă în foc un mistreț , bivol sau urs , lovit cu un glonț cu vârf bont de cal 6,5 mm de la 300 m .
      Cade în foc doar dacă ii dai direct în pompă sau în cap .
      Dacă ar fi existat tehnologiile metalurgiei de azi , puteau controla deformarea – fragmentarea glonțului , astfel încât să perforeze , să se expandeze sau fragmenteze în funcție de caz .
      Dar nu a fost să fie , chiar daca acum avem cu ce ne lauda : am ales înainte de WW1 cel mai modern și performant glonț de pe planetă !
      Asta da viziune a celor de la Înzestrare …
      Oare vom mai avea asemenea succese ?

      • DAN PONTOS says:

        Vasile Rudeanu, ajuns ulterior general, are o carte de memorii în care povestește cum s-a adoptat calibrul 6,5mm în armata romana și cum s-a și instalat o linie de producție în România. Tot el spune ca imediat după ocuparea Munteniei în toamna lui 1916 linia de producție a fost demontata și trimisa de unde a venit. Nici el nu era foarte mare fan al calibrului 6,5mm pe care îl considera destul de greu de fabricat pentru industria românească de atunci – cata era.
        Mai explica și dificultatea aprovizionării cu muniție pentru Mannlicherul romanesc odată ce întrarea în război s-a făcut împotriva furnizorului.

        • Bergepanzer says:

          Calibru 6.5×53 mmR (unde R inseamna munitie cu rama) era utilizat de Manlicherul romanesc, care era Manlicher numai din perspectiva utilizarii incarcatorului en-bloc. Armele in calibre 6.5 mm aveau si au un coeficient balistic foarte eficient si o traiectorie relativ dreapta. Arme in calibre 6.5 erau utilizate de japonezi, italieni, greci, suedezi si olandezi. Grecia a adoptat calibrul identic cu cel romanesc si olandez chiar la inceputul secolului XX, numai ca folosea un glont spitzer (adica ascutit) nu conic si fara rama.

          Doua deficiente avea aceasta munitie din perspectiva mea cel putin, la inceputul razboiului. Faptul ca Romania nu a adoptat varianta spitzer a munitiei, care ar fi necesitat si modificarei armei (culata, inchizatorul si extractorul mai ales). In al doilea rand munitia in 6.5 incepuse sa fie depasita de armele in calibre cuprinse intre 7mm si 8 mm. Exemplu de baza era 7,92 german spitzer care era supersonic si dupa 1000 m. Dar arma noastra era competitiva fiind relativ precisa (desi asta depindea mai ales de pregatirea trupei) si nu diferea foarte mult de restul armelor individuale din WW 1 (adica era o arma cu repetitie si inchizator manual). O alta problemea era ca munitia era cu rama, ceea ce inseamna ca era un pic demodata la inceputul razboiului, dar majoritatea combatentilor inca foloseau munitie cu rama (Franta, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Rusia).

          Problema majora Romaniei era lipsa capacitatii industriale de a fabrica pe scara larga armament de infanterie si artilerie, cuplata cu lipsa de experienta a ofiterilor armatei romane la inceputul campaniei din 1916.

  20. mihais says:

    Nu pricep argumentul cu siderurgia pt semiautomate.Ce au avut americanii,iar restul nu?Doar nemtii au produs Stg cu aceasi industrie,rusii au produs in masa SVT,apoi SKS si AK.

  21. habarnistul says:

    Metalurgia a însemnat secretul tehnologic care a permis apariția unei arme durabile și ușoare .
    StG și AKM au cutia mecanismelor din tabla de oțel înalt aliată .
    Dacă ar fi fost realizată prin prelucrarea unui bloc de otel ( gen AK47 ) arma devenea mai grea .
    In plus , țeava pentru mitraliera germană MG42 se decalibra după 2000 de focuri , era nevoie de oțeluri speciale și tratamente termice disponibile în cantități mari doar in USA .
    Probabil că sovieticii au obținut tehnologii și materiale prin programul ” lend lease ” de la americani , iar de la germani tehnologiile de ambutisare și specialiști de genul ” Paper Clip ” , dar pe invers 🙂 !

    • gsg9 says:

      țeava pentru mitraliera germană MG42 se decalibra după 2000 de focuri

      Nu chiar 2000, some say 😀 ca daca era folosita corect (serii scurte < 150) in functzie de varianta service life MG 42 pt barrel varia intre 3,500-4000 rounds.

      Ideea era sa tragi serii scurte nu sa tzii degetul pe tragaci pana se termina munitzia sau se decalibreaza tzeava…

      Si solutzia a fost ca echipele de mitraliori umblau cu punga de plastic un leu cu tzevi dupa ei si se schimbau foarte usor, nea asta o face relash in 18 sec, poate aia din transhee erau mai experimentatzi si clar un pic mai grabitzi 😀

      https://www.youtube.com/watch?v=msA5GNrVJ4s

      Each MG42 ideally had a six-man crew: a gun commander, gunner, a soldier who carried the weapon’s tripod, and three additional troops who carried spare barrels, additional ammunition, and tools.

      https://www.wearethemighty.com/articles/this-is-the-deadliest-machine-gun-in-military-history

      La un moment dat probabil ramaneai fara munitzie inainte sa ramai fara tzevi, ca era mai usor pentru o echipa de 6 australopiteci sa care 8-10 tzevi decat sa care 30-40000 de cartuse 😀

      Inca mai sunt documentare misteaux despre WWII pe Viasat History, povestit inclusiv despre MG42 cu filmari de epoca.

      • habarnistul says:

        Știu direct de la producătorul mitralierei germane ( concernul german “Hermann Göring” ) că durata de viață minim garantată era de 2000 de focuri .
        Din repezeală am greșit modelul , nu era vorba de MG42 , ci de mai puțin celebra MG34 .
        Da , mitralierele alea s-au produs și la noi . Chiar și altele …
        Pe vremea aia se putea produce orice .

    • mihais says:

      Nu va contrazic pe nici unul.La urma-urmei,americanii au produs 5 milioane de M1.Nu-s informat in aspectele proceselor industriale.Totusi,sovieticii au produs 1.5 milioane de SVT(si voiau mai multe initial),nemtii o jumatate de milion de Gewehr 43.Cehii si polonezii nu au produs pe scara larga pt ca au fost ocupati.