Fabricatie, integrare, asamblare

Sursa: Arquus

S-a dat deci startul in competitia ATBTU, poate cea mai importanta procedura in derulare din punct de vedere al produsului (algebric) dintre potentialul de localizare a productiei si valoarea tactica a echipamentului.

In sfarsit, Romania va avea ocazia sa-si puna in valoare faimoasa industrie automotive care va putea, nu-i asa, sa produca marea majoritate a componentelor ATBTU. Sau nu?

Realitatea e ca trebuie plecat de la ce se cere de la fericitul castigator al licitatiei, si aici am observat o evolutie (sau o involutie) interesanta a cerintelor din caietul de sarcini.

Ce a cerut MApN-ul

MApN-ul a inaintat Guvernului spre aprobare un proiect de hotarare asupra derularii procedurii de achizitie, document care inca se gaseste pe site-ul lor.
Voi cita doar paragraful relevant insa voi incarca intregul document la sfarsitul postarii pentru cine vrea sa-l consulte pe larg si pentru a-l pastra pentru posteritate, in caz ca linkul “se strica”.

Pentru realizarea capabilitatii ATBTU, constituie interes esential de securitate pentru statul roman constituirea/consolidarea/realizarea pe teritoriul national de capacitati de fabricatie, integrare, testare si mentenanta in domeniul militar pentru ATBTU, pentru asigurarea securitatii aprovizionarii, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criza si razboi, in vederea fabricarii echipamentelor optoelectronice, sistemului de avertizare si reactie impotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, carcasei blindata, sistemelor de armament, sistemului de protectie impotriva incendiilor, sasiului, scaunelor, parbrizelor si geamurilor blindate, cablajelor electrice, sistemului de comunicatii si informatica si suitei de aplicatii software de comanda control, a integrarii finale si testarii ATBTU, precum si a realizarii mentenantei de nivel complex pe durata ciclului de viata al ATBTU.
Consolidarea/realizarea pe teritoriul national a unor capacjtati de fabricatie, integrare, testare si mentenanta in domeniul militar pentru echipamente ATBTU, pentru asigurarea securitatii aproviziondrii, presupune cel putjn indeplinirea cumulativa, a urmatoarelor conditii:

incepand cu primul produs livrat: sistemul de comunicatii si informatica, suita de aplicatii software de comanda control, echipamentele optoelectronice, sistemul de avertizare si reactie impotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului. Pentru suita de aplicatii software de comanda control sunt obligatorii detinerea codului sursa pentru aceasta pe teritoriul national, precum si inregistrarea acesteia in Registrul National al Programelor pentru Calculator, administrat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, ca find program de productie proprie, conform Ordonantei Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

incepand cu produsul nr 279: suplimentar fata de cele pentru primul produs livrat, carcasa blindata, sasiul, sistemul de armament, sistemul de protectie impotriva incendiilor, scaunele, parbrizul si geamurile blindate, cablajele electrice;

blocurile de emisie/receptie ale statiilor radio si criptoarele, puse la dispozitie ca material client vor fi integrate in Romania in sistemul de comunicatii si informatica, incepand cu ATBTU nr. 1;

Asta ar fi deci interesul esential de securitate pentru statul roman in viziunea MApN.

Ce a aprobat Guvernul

Preluare din textul final al notei de fundamentare aferente hotararii de guvern, intreg documentul fiind de asemenea atasat la sfarsitul postarii.

Pentru realizarea capabilității ATBTU, interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie realizarea prin transfer tehnologic pe teritoriul României a unei/unor capacități de asamblare, integrare, testare și asigurarea mentenanței exclusiv în domeniul militar a ATBTU, precum și de fabricare cel puțin a următoarelor subsisteme esențiale militare din compunerea ATBTU: sistemul de protecţie balistică şi antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicaţii şi informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire şi observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului, pentru asigurarea securității aprovizionării pe timp de pace, criză și război.
Constituirea/consolidarea/realizarea pe teritoriul național de capacități de fabricație a echipamentelor menționate mai sus, este justificată prin faptul că acestea sunt destinate strict domeniului militar, astfel:

a. protecție:

sistemul de protecție balistică şi antimină;

sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului.

b. putere de foc:

sistemele de armament;

aparatura de ochire și observare.

c. comandă și control:

sistemul de comunicații și informatică;

suita de aplicații software de comandă control.

Consolidarea/realizarea pe teritoriul național a unor capacități de fabricație, asamblare, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru echipamente ATBTU, pentru asigurarea securității aprovizionării, presupune cel puțin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

începând cu primul produs livrat: sistemul de comunicații și informatică, suita de aplicații software de comandă control.
Pentru suita de aplicații software de comandă control sunt obligatorii deținerea codului sursă pentru aceasta pe teritoriul național, precum și înregistrarea acesteia în Registrul Național al Programelor pentru Calculator, administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, ca fiind program de producție proprie, conform Ordonanței Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacității administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

începând cu produsul nr. 279: suplimentar față de cele pentru primul produs livrat, aparatura de ochire şi observare, sistemul de protecţie balistică şi antimină, sistemul de armament, și sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului;

blocurile de emisie/recepție ale stațiilor radio și criptoarele, puse la dispoziție ca material client vor fi integrate în România în sistemul de comunicații și informatică, începând cu ATBTU nr. 1;

Se poate observa ca din interesul esențial de securitate pentru statul român dispar niste “maruntisuri” cum ar fi sasiul si carcasa blindata, printre altele. Asta pentru ca “sistemul de protecție balistică şi antimină” nu echivaleaza automat cu carcasa blindata, putand fi (cel mai probabil) un kit modular add-on. In acest caz, activitatea de fabricatie se refera doar la componentele listate mai sus, fiind deci greu de afirmat ca vehiculele in sine ar fi “fabricate” in Romania, cel mult asamblate.
Unde sint acum eternii sindicalisti de la Moreni, sa protesteze ca nu sint lasati sa sudeze la carcasele blindate, unde or fi disparut subit?

E greu de spus cine a luat decizia de a modifica proiectul prezentat de MApN in sensul restrangerii activitatii de fabricatie locala. A fost o decizie legata de costuri sau de refuzul principalilor concurenti de a face transferul de tehnologie necesar?
In orice caz, e o lovitura data mitului cum ca MApN-ul ar fi cel ce s-ar impotrivi implicarii industriei locale in furnizarea de echipament militar. Ca nu vrea ei, de rai ce sint, sa deie la industrie, la oamenii muncii.

Pentru ca MApN-ul sa nu se umfle totusi prea tare in pene, primeste si el o bila neagra, pentru varianta Autovehicul tactic blindat de tip uşor adaptat pentru tractare aruncător cal. 120 mm.
Intr-o lume in care vorbim de orientare automata prin GPS si sisteme inertiale, si exista deja oferte pe piata, cum ar fi Alakran sau Elbit Sling, noi decat tractam aruncatoarele.

Dar, pana la urma nu e chiar de mirare, avand in vedere ca am optat pentru instalarea pe P4 a sistemului Elbit Spear, cel mai probabil in varianta cu teava scurta, in loc de a monta turela Crossbow, de la acelasi producator, care asigura o protectie superioara si performante imbunatatite.

De citit in vacanta:

BLINDATE-ATBTU

NF_HG_1489-2022

AP-R-2835-30.05.2023

Both comments and pings are currently closed.

12 Responses to “Fabricatie, integrare, asamblare”

  1. Ion Valcu says:

    Eh, le sudeaza Damen, da-le-n masa.
    Cine sa investeasca in forta de munca, cine sa investeasca in echipamente si utilaje, cine sa plateasca decent forta de munca?

    Ala care vine, vrea profit. Vedem bine cum arata Petrestiul lui Iveco, marele succes al capetelor incoronate me al MApN, MEC, sau al instelatilor.
    Hala dotata cu aerografe de vopsit si niste bidinele pentru gresat angrenaje cu vaselina.
    Restul vine preasamblat, iar noi doar dam cu carpa si facem presiunea la roti.

    Chiar si in industria de stat primeaza tot principiul capitalismului.
    Nu investesti, nu iesi cu produse pe piata (turela Anubis pe care voiau egiptenii sa o ia de la noi, dar noi nu le dadeam munitia), nu ai propria ta cercetare, vrei sa ai doar ce-i disponibil pe raft in speranta ca iti da naiba un shurub sau un cap de sarma-n caz de razboi? Ghinion.

    Sindicalistii am asa impresia ca-s cam iesiti pe la pensie.
    Cine n-o migrat peste hotare la concurenta si o ramas ca asa-i spuse constiinta, acum mananca o pensie mica si amara.

    Face careva din Moreni un mall, un parc PV sau de eoliene, se gasesc optiuni.
    Si asa ca industria polueaza, sau ceva de genul ziceau Greta cu greenpiss.

    Cand se pierd creierele, invatamantul tehnic, baza materiala si industriile conexe, nu-ti mai ramane decat sa iei industrializarea de la capat, ca japonezii post Hiroshima si Nagasaki.
    Diferenta este ca suntem si ingropati in datorii fara niciun rost, deci canci optiune nipona de reconstructie.

    Si apoi razbelu-i deja langa noi. la ce sa ne mai agitam?
    Ne declaram neutri ca autriacopitecii si facem partie la armia novosovietica precum facura polacii si bozgorienii la sculele alea pentru sarbotei.

    Eventual, il punem pe Haurescu pe post de artilerie cu flegme, tractat de un URO, tractat de un Humvee, tractat de un PVP, tractat de un TAB.
    N-are tipu’ nicio treaba cu meletaria, dar injura bine.

  2. gsg9 says:

    deci guvernul mai taie din ele mai face economie :)))

    de vopsit si umflat cauciucurile nu scrie nimic, asta o fi intrand la offset? :))))

    deci motor transmisie nu
    sasiu nu
    cutia blindata au taiat-o de pe lista

    cauciuce s-or mai fabrica pe acolo, ca imi aduc aminte de un Saur cu anvelope rusesti prezentat pe la nush ce BSDA

    a ramas metralera decat de 7.62
    si maretzele softuri

    ca sa fabrici ceva trebuie sa investesti
    in utilaje, pregatire oameni
    trebuie sa pastrezi oamenii, sa le dai salarii decente ca sa nu plece la concurentza in privat

    cine sa investeasca, pregateasca, plateasca cand p’astia nu-i intereseaza, astia sunt ocupatzi cu traficul de orice fel inclusiv de carne vie zic americanii (am postat la grafitti)

    mareatza armie se vaita ca nu-s in stare sa mai gaseasca soferi pt camioanele armatei

    la P5 trebuiau sa inceapa sa le sudeze la Damen, la astea n-or mai fi avand capacitate

    la Craiova n-au facut nici un avion din zece

    si uite asa din miliardele bagate cu chiu cu vai in aparare nu se alege mai nimic pt industria locala

    in contrapartida, polonezii investesc in asa ceva
    Pe 14 iunie ministrul apararii Mariusz Blaszczak a aprobat achizitia a 24 de sisteme BAOBAB-K, dezvoltate de compania poloneza de aparare Huta Stalowa Wola, împreuna cu Jelcz, Belma, WB Group si Institutul Militar de Tehnologie de Inginerie din Polonia.

    solutzia: aducetzi srilankezi de inalta pregatire :)))

  3. Ion Valcu says:

    “la P5 trebuiau sa inceapa sa le sudeze la Damen, la astea n-or mai fi avand capacitate”

    GSG, bre, nici DAMEN nu mai are multa capacitate ca dadura afara niste oameni de pe la Mangalia. :)) Amenintara de 2 ani la rand cu taieri de personal.
    Cacare oameni de la Mangalia ce sa vezi, cam plecara prin Danemarcia sau Norveghia la niste … tin-te bine … alte santiere navale :)) si pe niste foarte multi bani.

    Mangalia se lauda cu niste ingineri scoliti prin Coreea cea buna, pe timpul Daewoo-ului.

    “Caucioace” or face ei la Michelin, ca tot au ceva relativ aproape de Moreni. Sau poate chiar la Conti.

    Munca aia grea nu mai are cine si cu ce sa o faca, decat daca aducem moshneguti cu lombosciatica si osteoporoza sau scleroza in plagi de pe buza cavoului, in mega-mallurile ridicate recent.

    Apropos, cand Dacia By Renault vor scoate noul Duster Army, oare vor avea roboti setati ca sa sudeze si sasie de Arquus?
    Oshkost si-or luat talpasita cu niste ani in urma de la Medias.

    https://www.profit.ro/insider/actualitate/surpriza-americanii-jlg-inchid-fabrica-romania-unul-dintre-marii-angajatori-medias-dupa-au-primit-contract-romania-aproape-600-angajati-isi-caute-job-19406232

  4. barny says:

    Ca inginer sudor iti zic ca extrem de grea meseria de sudor, nu ii invinovatesc pe tineri ca nu vor sa o faca( sa stai in praf si in galagie toata ziua, takes a special man to do it) Avand in vedere ca e o serie decenta sudura la P5 se poate face robotizat si o masa rotativa, no big deal, e o investitie de 2 milioane euro maxim. Cu lacatusii e problema ca vb ta au plecat multi in olanda si danemarca si nici scoli profesionale de lacatusi nu avem..Solutia aplicata de multe firme romanesti in domeniul sudurii e importul de vietnamezi care sunt harnici si extrem de docili, nu ar fi capat de lume daca ar suda ei..

    • admin says:

      Totusi, o tara de aproape 20 de milioane de oameni cu ceva industrie (inca) ramasa in picioare, isi face probleme cum sa sudeze niste placi de blindaj. Asta in AD 2020, nu mai sintem in 1940.

  5. Ilie says:

    Se cunoaste lista ofertantilor? Ma gandesc ca si presa ar putea pune intrebarile acestea lor. @admin crezi ca e vre-o posibilitate de a primi raspunsuri?

    Dupa mine cea mai buna varianta era cumpararea unei licente limitate (X masini) – la bani posibil un pic mai scump decat cumpararea directa dar cu posibilitatea de dezvoltare de vehicule pe baza know-how-ului dobandit.

    Dar asa macar era in curtea ta si o dadeai pe rand la Moreni – nu pot? daramat si facut blocuri, Mizil – nu pot? daramat si facut blocuri. Marsa – nu pot? daramat si facut blocuri. Daca cei trei M nu pot, atunci mai ai o incercare de resuscitare la Roman, aia oricum sunt pe daramare si facut blocuri, iar ultima varianta e sa te intelegi cu privati gen ATP.

    Daca nu vrei licenta, pai incredinteaza direct catre unul sau altul si ai scapat de probleme. Incredinteaza cu offset, daca nu in industria de armament in cea civila.

    • admin says:

      Stai asa ca Mizilul si Marsa sint private, parca. Se descurca cum pot. Ramane de ales intre UMB si Moreni. Nici unul n-o sa zica ca nu poate, or sa ia contractul, or sa depaseasca toate termenele (vezi Craiova) si or sa dea vina pe vremea proasta, Soros, Brexit sau reptilieni.
      Cat despre ofertanti, opinia generala e ca lista celor care se si califica ar fi atat de scurta incat sa nu fie vorba de fapt de o licitatie adevarata. Pe principiul ATBTU e numa’ unu’, poate doi. Asta n-o sa ti-o spuna autoritatea contractanta, ca doar n-or fi atat de prosti incat sa admita ca nu-si fac treaba cum trebe dar mai chitaie din sindicalisti, cica nu-i cauta nimeni sa le deie.

  6. gsg9 says:

    Cacare oameni de la Mangalia ce sa vezi, cam plecara prin Danemarcia sau Norveghia la niste … tin-te bine … alte santiere navale :)) si pe niste foarte multi bani.

    intotdeauna am zis ca un shut in fund e un pas inainte :))))

    posibil ca aia de la Damen de abia sa faca fatza la sudatul miilor de piranii deja comandate

    acum e un puseu fenomenal de extraordinar de inarmare feroce la sange la romani pana prin 2040 toamna

    probabil e ultimul tren pt inegalabila “industrie de aparare” autohtona sa mai prinda niste firimituri sa se mai dezvolte, altfel ura si la gara, ca urmatorul puseu de inarmare feroce va fi peste altzi 30-40 de ani si industria aia va fi de mult piatra de temelie la malluri si complexe rezidentziale

    dar in final nu-i nici un bai, realitatea a demonstrat ca nici nu prea ne trebe :))))

  7. barny says:

    Lucrez in Cluj la o firma de confectii metalice, sudorii nostri sunt printre cei mai buni din partea asta e europei( peste Damen si Astra Arad) dar tinerii nu vor sa lucreze ca sudor, cu toate ca salariile sunt bune. Un copil care termina liceul si vine aici ia cam 700 Euro net pentru inceput, si vine ca unu care pune mana primadata pe aparatul de sudura. Toti pleaca dupa 6 luni max 1 an… E prea greu, prea cald, mai bine ma fac chelner, ma duc la glovo, etc..

  8. Ilie says:

    @admin – Marsa e privata (acum vazui) iar Mizilul e disparut de pe era comunicatiilor online – ei probabil comunica mentalist….
    In orice situatie, amandoi fac parte din Patromil – si aia au pagina din 1848… deci nu garantez.

    UMB-ul are destul de munca cu P5 iar Moreniul o se bate in piept cu al de “am exportat TAB-ul in RDG” da` uita sa zica ca era barter…. Eu zic sa-i lasam impreuna cu liderul ala al lor de sindicat sa se pregateasca de Cham….

    Si vine un privat din urma, BSTECH -o fi Blue Space Tech sau Bull S…. Tech https://bstech.ro/tag/bsda2022/ cu un vehicul fabricat 100% in Romania, cu motor 100% romanesc de la MTU, cu cutie 100% romanesca de la ZF, cu tractiune integrala 100% romeasca de la ZF si cu osii 100% romanesti din Cehia. “Un deziderat major al companiei este acela ca vehiculul blindat VLAH va fi fabricat în interiorul granițelor României, fabricat în interiorul granițelor României, cu cât mai puține elemente din afara țării, dar obligatoriu din Uniunea Europeană….. bla bla osiile si sistemul de tractiune integrala sunt in prima faza de transfer tehnologic in Romania”.
    Asta e ca la dronele Watchkeeper X recent cumparate. Adica comandam primul lot de 3 sisteme, iar loturile urmatoare, care ar fi trebuit fabricate “integral” in Romania mai incolo, ca nu sunt bani 😀

    • admin says:

      Firma de antene spatiale albastre e un caz special intr-o tara a specialilor. Vorbind mai meta, asa, orice societate (inclusiv cea romaneasca) tinde spre niste modele primare care rezista indiferent de schimbarile politice. Modelul baietilor destepti din aparare e unul din cele ce transced iepocile geologice, in cazul nostru. Nu m-ar mira ca paleo-arheologii sa descopere prin pesterile noastre pietre ascutite din import, schimbate pentru colti de mamut la suprapret, cu offset in scoici depuse intr-o pestera offshore.