Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Purtatul centurii de siguranta e obligatoriu

Avioane – deocamdata de imprumut – rachete antiaeriene si modernizare de baze aeriene. Ce lipseste din peisaj?
Planul B: adica ce se intampla cand adversarul isi doreste mai mult victoria si reuseste surpriza.

Daca tot este sponsorizata de Uncle Sam pe partea infrastructurii aeriene, n-ar fi rau ca Romania sa citeasca si din manualul USAF de reparatie a daunelor produse in urma unor atacuri asupra pistelor bazelor aeriene. Rapid Runway Repair, cum ar veni.

Cam care e procedura la momentul asta:

 

Interesant e ca americanii au incropit si un “set de scule” pentru reparatii in regiunile mai salbatice ale lumii. Daca Romania se califica sau nu, e discutabil:

Continuare…

Desantul blindatelor cavaleriei usoare

Asa-i cand n-ai lucrul tau, il iei pe cel al infanteristilor marini - Sursa: armyrecognition.com

Asa-i cand n-ai lucrul tau, il iei pe cel al infanteristilor marini – Sursa: armyrecognition.com

US Army si-a (re)activat primul/singurul batalion blindat din cadrul Diviziei 82 Aeropurtata. Avand deocamdata doar o companie, Batalionul 4 din Regimentul 68 Blindate este detasat in cadrul BCT 1 din componenta Diviziei 82. Subunitatea reprezinta singura formatiune blindata capabila sa asigure parasutistilor sprijin cu foc direct impotriva blindatelor inamice. Nu e nici un mister ca inamicul luat in calcul e Rusia, ale carei unitati de parasutisti sint mult mai bine dotate la capitolul blindate.

Pentru ca nu exista deocamdata nici un blindat conceput special pentru nevoile diviziei aeroportate, US Army a trebuit sa furgaseasca niste LAV-25 de la USMC. Asta desi Armata are propriul 8×8, Stryker care insa s-ar fi ingrasat prea mult in ultimul timp pentru a mai fi desantat aerian.

Asa ca cel putin deocamdata tunul de 25mm al LAV-ului va fi cea mai puternica arma (in afara rachetelor AT) disponibila pentru para, comparandu-se nefavorabil cu tunul de 30mm al BMD-3 sau combo-ul 100mm + 30mm al BMD-4.

E foarte probabil ca viitorul Mobile Protected Firepower sa recupereze terenul insa nici rusii nu stau pe loc si MPF va avea de infruntat urmasul actualului 2S25 Sprut-SD, cu tun de 125mm.

LAV-25 ale Diviziei 82 - Sursa: Facebook

LAV-25 ale Diviziei 82 – Sursa: Facebook

 

Si pentru ca am mentionat cavaleria, testele de desantare ale LAV-ului marinaresc au fost facute la inceputul anului de cavaleristii din Regimentul 73 al Brigazii 82, la acea data batalionul blindat nefiind inca reinfiintat. Interesant cum nu au introdus si ei in dotare LAV-ul, cel putin pana la ora asta, avand in vedere ca USMC il foloseste tot pentru cercetare.

Si pentru ca nu am gasit poze in miscare cu testele de desant ale cavaleriei usoare, un filmulet al unor teste similare executate cu ceva ani in urma cu un Stryker (o fi fost mai flacau, mai subtirel pe vremea aia?):

 
#interoperabilitate

Inapoi in viitor, episodul 4

Din testele PTRD-ului ucrainian, adica XADO SNIPEX:

 

Desi aparent se pastreaza modul de functionare sfert-automatic al PTRD-ului, mecanismul e oarecum unic, combinand reculul scurt al tevii cu un sistem inertial similar se pare cu cel al armelor de vanatoare Benelli.
Originile conceptului pot fi “descoperite” la inceputul secolului trecut, cand suedezul Sjögren a proiectat una din primele arme de vanatoare semiautomate, ce a fost produsa cu relativ putin succes in Suedia si Danemarca dar si o arma semiautomata militara care nu a trecut de stadiul prototipurilor.

Mecanismul propus de Sjögren era foarte simplu de fabricat, ieftin si fiabil, calitati ce au fost confirmate atunci cand Benelli a readus la viata conceptul in anii 1980 pentru a fi aplicat armelor de vanatoare. Odata cu expirarea patentului Benelli, si alti producatori s-au orientat spre acelasi sistem, inclusiv Browning si asta e semnificativ pentru ca americanii au produs chiar prima arma de vanatoare semiautomata (Auto-5) din lume, batandu-l la mustata pe Sjögren insa ajungand acum sa-i foloseasca mecanismul intr-o arma numita ironic, A5.
Originala Auto-5 functiona pe baza reculului lung, folosit de exemplu si de Gepardul M6, arma antimaterial conceputa de unguri si care ar fi fost licentiata unor companii romanesti.

Revenind la principiul lui Sjögren, pana acum nimeni nu a produs o arma militara care sa il utilizeze asa ca ucrainienii sint deschizatori de drumuri.

Inca ceva imagini din timpul testelor care par sa aiba ceva succes:

Oficial ne merge bine

Why Romania’s Defense Procurement Matters for NATO (and Should Worry Russia):

In 2017, Romania announced a visionary defence procurement program that will reinforce NATO’s Eastern flank and make the Romanian military a leading force in the Black Sea by the early 2020s. The $11.6 billion shopping list includes top-of-the-line products such as Raytheon’s latest Patriot air defense system. The assets are specifically tailored to counter the Russian threat in the Black Sea – namely Russia’s naval supremacy, anti-access area denial (A2/AD) capabilities and theater ballistic missiles (TBM) deployed in Crimea.”

Intregul material pe t-intell.com

Pusca automata Fedorov a debutat in Romania

 

Considerata de unii o proto-arma de asalt datorita calibrului de putere redusa (6.5×50mmSR Arisaka), pusca automata a lui Fedorov a fost folosita totusi doar ca o mitraliera usoara asa ca nu prea se califica. Ramane insa una din primele arme automate portabile adoptate de vreo armata.
Interesant e ca prima utilizare a avut loc in 1917 pe frontul romanesc.

Si pentru ca veni vorba de Arisaka, alegerea calibrului a fost dictata de existenta unui numar semnificativ de arme japoneze in dotarea Rusiei, existand chiar zvonul neverificat ca o parte din ele ar fi ajuns in posesia romanilor dupa 1918 desi e improbabil sa fi fost adoptate vreodata. Cu siguranta ar fi unele dintre cele mai exotice arme care au ajuns pana in Romania, daca e adevarat.

Iarna nu-i ca vara, nici FFGXul ca LCSul

Sa facem din tanc tractoare si din LCS FFG(X) - Sursa: Lockheed Martin

Sa facem din tun tractoare si din LCS FFG(X) – Sursa: Lockheed Martin

Sau corveta ca fregata.

In incercarea de a mai da o mana de vopsea pe LCS-ul de clasa Freedom si a-l transforma intr-un concurent serios pentru viitoarele fregate FFG(X), Lockheed Martin are o problema: capacitatea de supravietuire a LCS in varianta de baza nu corespunde cerintelor USN pentru nave de lupta “adevarate”.

Pana acum existau doar anecdote cu privire la sansele reduse pe care le aveau corvetele (n-am gasit alta rima) LCS in a supravietui unei intalniri cu nave de tonaj similar din dotarea unor adversari cum este China sau unui atac cu rachete anti-nava lansate de avioane, mod de operare favorit al Rusiei.

In principal, “vina” era atribuita lipsei unor sisteme de rachete antinava cu care sa angajeze lupta cu navele adverse de la o distanta suficienta, pentru a pune in valoare capacitatea superioara de localizare si transmitere de date specifica USN sau lipsei unui sistem anti-aerian capabil sa tina cat mai departe eventualele amenintari aeriene. Doar in treacat era mentionata capacitatea de supravietuire redusa a LCS, asumata la momentul proiectarii in schimbul unor caracteristici superioare in alte zone.

Problema a devenit “oficiala” in momentul cand USN a trasat cerintele pentru FFG(X), care ar urma sa dispuna de o capacitate de supravietuire in cazul unor lovituri directe demna de o nava de lupta. Pentru ca totul are un echilibru, USN a relaxat serios in schimb cerintele legate de viteza. Concret, elementele propulsiei trebuiesc separate de spatiu suficient pentru ca in urma unei lovituri, fregata sa dispuna de macar jumatate din puterea instalata.

LCS-ul Freedom a fost insa proiectat mai curand asemanator cu o masina sport, cu elementele de propulsie inghesuite intr-un spatiu cat mai mic posibil.

Continuare…

SUA loveste ii loveste pe rusi la PKM

Instructor roman pentru afgan cu NSV - Sursa: militarytimes.com

Instructor roman pentru afgan cu NSV – Sursa: militarytimes.com

Pentru ca nimic nu-i enerveaza pe rusi mai tare decat capitalistii mai vechi sau mai noi care le produc armele fara licenta, SOCOM a dat cu batul prin gard si a cerut oferte din partea producatorilor americani pentru copierea mitralierelor PKM si NSV.

Inainte de a sari cu idei cum ca americanii vor sa se doteze pe model sovietic, mitralierele respective vor fi fabricate in calibrele originale tip Est asa ca destinatia este exportul catre tari “amice si prietene” care inca au cu ce sa le foloseasca – Afganistan, Ucraina, etc.. via SOCOM adica Beretele Verzi, baietii cu reconstructia si dezvoltarea.

Ca-n bancul cu Mihai Viteazul si ungurii, rusii de abia acum au aflat si ameninta cu… nu se stie ce masuri decisive. Or mai lasa decisiv din pret?

Vestea e destul de proasta pentru Cugir, care facea ceva negot cinstit cu mitralierele PKM. Daca americanii vor decide sa nu mai cumpere si sa re-exporte mitraliere din alte surse (inclusiv Romania) si sa exporte doar ce produc local, Cugirul va primi o lovitura serioasa. Insa situatia ar putea sa devina si mai proasta daca, urmand firul logic, americanii s-ar porni sa fabrice si AK-uri. Oare Cugirul s-ar apuca de ceva nou? Judecand dupa ultimele stiri, nu.

Noroc ca nu producem NSV. Ca veni vorba, e interesant de notat ca americanii vor produce un model de mitraliera (NSV) mai modern decat cel produs la Cugir (DShK). N-om putea cumpara licenta de la ei?

Ucraina ar putea primi doua fregate OHP

Ucraina a incercat marea cu degentul prin 2008, cand a cerut Statelor Unite o fregata Oliver Hazard Perry.
Interesanta analiza americana de la acea data, publicata prin “bunavointa” Wikileaks:

Reactions of neighboring nations are likely to be mixed. There is an exaggerated belief among many Ukrainian officials that the frigates could provide the Ukrainian Navy with the ability to defend Ukraine’s shores from, among others, Russia. Although these ships could, depending on how they are eventually outfitted, provide the Ukrainian Navy with a real combat capability, this capability would not be something to challenge Russia or Turkey (with the region’s most serious naval presence). At the same time, we assess that it is quite likely that Russia will use the acquisition as an opportunity for an anti-Ukrainian and anti-NATO public information campaign – most particularly directed to media outlets in Crimea, where Russia still hopes to maintain the Black Sea Fleet after the current 2017 expiration of its basing treaty with Ukraine.

10. (C) The negative public relations campaign notwithstanding, our assessment is that an FFG is likely to do little or nothing to change the balance of power in the region. We would not expect either Russia or Turkey to share Ukraine’s assessment of the strategic impact or military importance of a frigate in the region. Likewise, we would expect little militarily substantive reaction from either country in response (e.g., serious objection, diplomatic protests, or changes in posture).

11. (C) We believe other Black Sea littoral states are likely to have a muted response or take a neutral position. While political relations with Romania are currently strained, we would anticipate that, by the time this purchase (if approved) were ready to move forward, relations are likely to have recovered. Georgia, which is allied with Ukraine and which depends on Ukraine for political support in the region, may see a Ukrainian frigate purchase as a positive development.

Sursa: Wikileaks

 

Saptamana trecuta media ucrainiana a publicat o stire conform careia SUA a fost in sfarsit de acord sa transfere Ucrainei doua fregate OHP ca EDA. Mai bine mai tarziu decat niciodata, ar putea zice ucrainienii.
Vecinii deja viseaza la modernizari de genul facute de Australia sau Turcia insa dupa buget e probabil ca vor primi “pachetul polonez”.

Fregata OHP poloneza Gen. T. Kościuszko - Sursa: Wikipedia.org

Fregata OHP poloneza Gen. T. Kościuszko – Sursa: Wikipedia.org

 

In principiu, cele doua nave ar putea fi (re)dotate rapid si ieftin pentru a lansa cel putin rachete Harpoon daca nu si SM-1- fregatele neavand lansatoarele Mk13 care pot fi insa reinstalate – insa costurile unei modernizari mai ample, care sa permita lansarea SM-2 sau ESSM, sint mari si deci putin probabil ca ucrainienii sa incerce macar sa ceara asa ceva. Aprobarea transferului pentru SM-2 sau ESSM ar fi o alta discutie.

Ucraina ar obtine astfel un fel de corveta purtatoare de rachete, cu autonomie mare si capabila sa opereze in conditii meteo proaste. Si cam atat. Eventual o modernizare a suitei ASW ar putea fi o idee buna, avand in vedere situatia din MN dar ucrainienii se vor lovi din nou de problema transferului echipamentelor.

Revenind la reactiile vecinilor, cum ar trebui sa primeasca Romania vestea asta? O fi de bine ca rusii trebuie sa aiba grija a doua nave in plus sau de rau, avand in vedere ca relatiile cu Ucraina sint oarecum imprevizibile?

Rachetele anti-nava fata cu reactiunea, episodul 2

Se schimba un pic rolurile, de data asa e vorba de reactiunea ECM a NATO. Pe locul intai cu coronita, Nulka. Un sistem ECM activ, construit de australieni pentru a combate rachetele Exocet.

Exact. Pentru ca francezi.

Pentru a intelege de ce a fost nevoie de Nulka, trebuie revazuta foarte sumar istoria dezvoltarii rachetelor antinava vs reactiune.

Sursa: An Introduction to SSDS Concepts and Development, John E. Whitely Jr.

Sursa: An Introduction to SSDS Concepts and Development, John E. Whitely Jr.

 

Asa cum se stie, istoria oficiala a rachetelor antinava a inceput in 1967 cu scufundarea navei israeliene Eilat de catre o racheta P-15 Styx sovietica, subsonica. Replica americana a venit sub forma sistemului Phalanx, a carui proiectare a inceput in anul imediat urmator dar intrat in dotare abia in 1985.
Pana ca Phalanx sa ajunga pe puntea navelor US Navy, sovieticii demarasera deja productia unor rachete capabile sa-l invinga, mijlocul anilor ’70 fiind perioada in care au aparut primele rachete supersonice. Imediat americanii au inceput proiectarea unui sistem capabil sa raspunda noii amenintari, RAM, intrat in dotare in 1992.

In tot acest timp, francezii zburau la nivelul marii, nedetectati de radare. Si la propriu si la figurat. Franta incepuse deja din a doua parte a anilor ’60 dezvoltarea unui tip de racheta antinava revolutionar, racheta capabila sa zboare la inaltime foarte mica, mult inferioara celei la care evoluau rachetele sovietice.
Exocet a fost prima din noua clasa de rachete si a intra in dotare undeva intre 1969-1972. De remarcat cronologia aparitiei rachetelor similare, Harpoon fiind a doua, proiectata sa atinga performante superioare Exocet iar RBS 15 a treia, conceputa la randul sau pentru a fi superioara Harpoon. E vorba bineinteles de prima generatie a rachetelor in cauza, acestea fiind dezvoltate mai departe in ritmuri diferite.

NATO – mai exact americanii si britanicii – nu au reactionat la aparitia Exocet, intelegerea neoficiala de la vremea aceea fiind ca state membre NATO sa nu dezvolte metode de combatere a sistemelor produse de alte mebre NATO, decizie pe care o vor regreta mai tarziu. Pentru ca francezi.

Cei care s-au lovit primii de problema Exocet au fost australienii, Asia de Sud-Est fiind prima regiune de export a rachetei franceze.
Aparitia clasei de nave purtatoare de rachete Perdana a Malaeziei, in 1972, avand instalate la bord rachetele Exocet MM38, i-a facut pe australieni sa evalueze toate sistemele antiracheta existente pe piata sau aflate in dezvoltare si concluzia a fost ca nici unul nu asigura o protectie adecvata impotriva unei rachete cu un asemenea profil de zbor.

Continuare…

Interes pentru pistoale croate

“The Romanian police that control the external borders of the European Union are interested in purchasing Croatian-made special purpose arms and equipment, Interior Minister Davor Bozinovic said after meeting with his Romanian counterpart, Carmen Dan, in Bucharest on Thursday.”
“Specifically, Romania’s Dan expressed interest in the purchase of handguns and helmets manufactured by the Karlovac-based HS Produkt company, which successfully exports most of its products to the US market.”
Sursa: hr.n1info.com

 

Pistoalele in cauza au ceva succes in SUA: