In lumea aeromodelelor elicile intubate sau duct-fan mai pretios spus, reprezinta destul de aproximativ turbinele aparatelor in marime naturala. Rudele mai inapoiate ale turbo-ventilatoarelor, au fost intotdeauna rezervate doar jucariilor.
Asta pana cand niste rusi s-au decis sa-si construiasca o jucarie mare.
Destul de mare pentru a fi pilotata.
Motorul este preluat de la un Chevrolet Corvette (LS6, 385CP), care antreneaza doua seturi de elici contrarotative.
Ne-am gandit la un proiect inedit (pentru noi cel putin) si anume ca ar fi momentul sa incercam si o revista printata, care sa abordeze subiecte de aviatie, modelism, fotografie de aviatie, istorie, industrie, aparare si multe altele din acest domeniu.
De aceea am lansat acest chestionar pentru a putea vedea in ce masura va avea succes o asemenea initiativa.
Una din multele lectii ale conflictului din Ucraina a fost legata de duelurile de artilerie, mai precis de necesitatea unor radare de localizare a pozitiilor inamice, care sa faciliteze loviturile de contra-baterie.
Succesul actiunii a fost masurat in continuarea ei cu inca o livrare, de data asta doua radare TPQ-36 cu raza medie, in valoare de USD10mil fiecare, din surplusul US Army. SUA ar fi analizat si posibilitatea de a trimite inclusiv radare cu raza mai lunga, TPQ-37.
Ca un amanunt de cancan, radarele Q-36 livrate pana acum ar fi fost modificate, probabil in senul reducerii razei de actiune, americanii incercand astfel sa ii asigure pe rusi de rolul chiar mai defensiv decat in mod obisnuit al acestora. In conditiile astea, probabil ca nu poate fi vorba deocamdata de TPQ-37.
Experienta ucrainiana ar trebui sa aiba un oarecare efect si asupra Romaniei, tinand cont ca este la fel de descoperita pe segmentul asta asa cum a fost si Ucraina.
Prima parte a stirii (via Jane’s) e in nota obisnuita: polonezii cumpara 200 de aruncatoare de grenade de 40mm, cu incarcator tambur, RGP-40 fabricate local de ZMT (Zaklady Mechaniczne Tarnow). RGP-40 pare un model “foarte inspirat” dupa celebrul Milkor MGL (Multiple Grenade Launcher), modelul sud-african fiind copiat, cu licenta sau nu, cam peste tot.
A doua parte e mai interesanta, RGP-40 urmand sa fie dotate cu echipamente de ochire romanesti, IOR OS-40 GL, de tip red-dot/reflex-vizor. E destul de greu de indentificat modelul pe site-ul IOR (catalogul complet aici) iar polonezii nu sufla un cuvant despre provenienta opticii asa ca cei de la Jane’s trebuie crezuti pe cuvant deocamdata.
Nu ramane decat de sperat ca din cei USD11.3k platiti de plonezi pe fiecare exemplar RGP-40 (200 de bucati pentru USD2.26mil), o cat mai mare parte vor ajunge la IOR.
Daca incercarea romaneasca de copiere a MGL a esuat cu ani in urma, macar sa iasa ceva profit de pe urma clonelor facute de altii. Si poate in timp romanii le vor lua exemplul si pe partea de productie a armei si cumparare/dotare desi nu sint mari sperante.
Armata britanica a retras discret toate senilatele Warthog, zice Jane’s.
Warthog, o varianta a ST Kinetics Bronco, a fost cumparat printr-o procedura de urgenta pentru a inlocui in Afganistan vehiculele similare dar mai slab protejate BvS 10 Viking. Britanicii au cumparat in 2008 un numar de 115 Warthogs pentru suma de GBP150mil.
Vehiculele de circa 20 de tone au fost configurate dupa specificatiile britanice, incorporand echipament si blindaj suplimentar, in 4 versiuni: comanda, ambulanta, recuperare si transportor de trupe. In ultima varianta, are o capacitate de transport de 6 tone, spatiu pentru 11-12 soldati si este amfibiu.
Ceremonia e fost tinuta la santierul Yantar din Kaliningrad, nava urmand sa apara cat de curand in Marea Neagra.
La prima vedere, fregatele P11356 nu ar aduce un plus calitativ important pentru Flota Marii Negre, submarinele P636.3 (Varshavyanka), corvetele P21631 (Buyan-M) si avioanele dislocate in Crimeea asigurand o capacitate de lovire a tintelor terestre si navale mai mult decat adecvata, tinand cont si de opozitie.
Sau despre tancurile rusesti, asa cum se vad prin aparatele de ochire tip Vest.
Se vorbeste foarte mult despre grosimea blindajului, calibrul tunului si puterea motorului. Cateodata chiar si despre protectia activa. Mult mai putina atentie este acordata unul sistem critic pentru orice tanc modern: cel de conducere a focului. Nu e vorba doar de calculatorul balistic ci si de sub-sistemele de observare multispectrala stabilizate, multitudinea de senzori (vant, temperatura, presiune, etc) si stabilizare a tunului. Fara FCS, tancul nu-si poate indeplini principala sa misiune, de a incadra si distruge tinte in orice conditii meteo si de miscare relativa.
Un videoclip filmat in Septembrie 2014, in timpul luptelor din Ucraina a reaprins o discutie, in mod ciudat, inconfortabila pentru toata lumea. Chiar si povestea obtinerii filmului e interesanta, tancul respectiv fiind prezentat de rebelii pro-rusi drept o captura de la fortele guvernamentale ucrainiene.
Ca in cele mai bune bancuri cu Bula, tancul s-a dovedit a fi un T-72B3, versiune ce se afla doar in dotarea Rusiei, nefiind exportat. Tancul a fost capturat initial de ucrainieni si apoi re-capturat de rebeli, care l-au prezentat fara sa inteleaga implicatiile. Valoarea imediata a filmului in care este surprins postul de lupta al tunarului T-72B3 a fost confirmarea implicarii Rusiei in conflictul ucrainian, singura tara care dispune de acea versiune de T-72. Cel mai evident element de identificare a fost panoul de comanda al canalului de vedere prin termoviziune Catherine, componenta de baza a FCS-ului SOSNA-U.
Unul dintre cei mai promitatori candidati rusi la premiul “Ca nuca-n perete” al bricolajului naval: crucisatorul purtator de rachete (aspirant) de clasa Sverdlov, Dzerzhinsky.
Intreaga clasa de crucisatoare conventionale Sverdlov era usor anacronica in momentul in care primele nave au fost lansate, la inceputul anilor ’50 principala problema fiind lipsa apararii antiaeriene eficiente impotriva noilor avioane reactive.
In locul proiectarii unor rachete antiaeriene navale, rusii au ales calea cea mai scurta a navalizarii singurelor rachete antiaeriene disponibile la acel moment: S-75 Dvina/Volkhov terestre.
Israelienii de la Rafael au prezentat la Singapore Air Show conceptul unui nou sistem antiaerian: High Mobility SPYDER (HMS), zice Jane’s.
Bazat evident pe SPYDER, HSM foloseste insa o platforma senilata articulata ce pare a fi ATTC (Bronco All Terrain Tracked Carrier) un vehicul construit in Singapore asemanator cu mult mai cunoscutul BvS 10 al suedezo-britanicilor de la Hägglunds.
O alta deosebire fata de actualul SPYDER ar fi adaugarea I-Derby ER care insa aproape sigur va fi disponibila si pe varianta pe roti. Aparitia I-Derby ER, cu raza de actiune de 30km lansata de la sol (si 100km pentru varianta aer-aer) este insa semnificativa prin faptul ca HMS se pozitioneaza mai bine in nisa sistemelor AA cu raza medie de actiune.
March 23rd, 2016 
admin 
