TehnoMil

Radar C-RAM – Sursa: globalsecurity.org

Una din multele lectii ale conflictului din Ucraina a fost legata de duelurile de artilerie, mai precis de necesitatea unor radare de localizare a pozitiilor inamice, care sa faciliteze loviturile de contra-baterie.

Transferul unor asemenea radare din SUA in Ucraina a fost destul de mediatizat, initial a fost vorba de 20 (sau 30) de radare cu raza scurta capabile sa identifice bombele de aruncator, posibil AN/TPQ-48.

Succesul actiunii a fost masurat in continuarea ei cu inca o livrare, de data asta doua radare TPQ-36 cu raza medie, in valoare de USD10mil fiecare, din surplusul US Army.  SUA ar fi analizat si posibilitatea de a trimite inclusiv radare cu raza mai lunga, TPQ-37.

Ca un amanunt de cancan, radarele Q-36 livrate pana acum ar fi fost modificate, probabil in senul reducerii razei de actiune, americanii incercand astfel sa ii asigure pe rusi de rolul chiar mai defensiv decat in mod obisnuit al acestora. In conditiile astea, probabil ca nu poate fi vorba deocamdata de TPQ-37.

Experienta ucrainiana ar trebui sa aiba un oarecare efect si asupra Romaniei, tinand cont ca este la fel de descoperita pe segmentul asta asa cum a fost si Ucraina.

Subiectul merita un spatiu mult mai amplu dar foarte pe scurt, ca un episod-pilot, o lista non-exhaustiva a posibilitatilor mai mult sau mai putin accesibile Romaniei ar arata cam asa:

Firefinder AN/TPQ-36 si AN/TPQ-37: cuplul clasic, impartind acelasi procesor de semnal insa diferentiindu-se prin raza de actiune.

Firefinder AN/TPQ-37 – Sursa: thalesraytheon.com

Oldies but goodies. Pe de o parte au avantajul de a fi accesibile din depozitele US Army dar pe cealalta parte sint totusi niste sisteme vechi, cu anumite limitari de performanta si o intretinere mai intensiva. Dar calul de EDA nu se cauta la dinti. E varianta “ia-ma nene”.

Performante si limitari TPQ-36 vs TPQ-37 – Sursa: globalsecurity.org

EURO-ART COBRA (Counter Battery Radar) e un caz special: un efort multinational, germano-franco-britanic, foarte avansat (AESA) la momentul cand a fost conceput (mijlocul anilor ’80), s-a lovit de toate problemele care erau de asteptat. Adica intrare in serviciu dupa o perioada extrem de lunga de dezvoltare, in numar mic, partenerii parand ca vor sa-si onoroze doar promisiunile initiale si sa caute o cale de iesire cat mai rapida. Primii, ca de obicei, britanicii au renuntat la ele, citand costurilor de operare a doua sisteme diferite, acestia urmand sa se concentreze pe o varianta a celuilalt sistem aflat in dotare, ARTHUR de la Saab (cunoscut ca MAMBA in serviciul britanic).

COBRA – Sursa: euroart.cc

In cazul asta MAMBA a batut COBRA. Vestea buna e ca exista un numar de unitati disponibile, cea proasta e ca numarul mic de radare existent la aceasta data ar putea pune probleme logistice in exploatare. O alta varianta “mila si pomana” dar mai proasta.

Apoi exista si Saab ARTHUR, tocmai mentionat mai sus, un sistem surprinzator de raspandit, care a mizat mai degraba pe costurile mici si si-a imbunatatit treptat performantele pentru a concura cu radarele mai puternice (vezi cazul COBRA).

Munte, Bv 206, ARTHUR – Sursa: defense-update.com

La momentul acesta a ajuns deja la a treia versiune (Mod C) si pare sa reprezinte o optiune cu cost redus, concurat totusi de un alt produs Saab, mai capabil dar si mai scump (despre acesta, ceva mai incolo). Varianta smart-buy sau Loganul radarelor de contra-baterie.

Ce au in comun toate radarele listate mai sus e sectorul de cercetare limitat in azimut. Bataia pestelui se da acum pentru dezvoltarea unor radare cu antena rotativa, capabile sa scaneze toate cele 360 de grade in cautare de bombe de mortier, obuze si rachete de artilerie.

Un avantaj mai putin evident la prima vedere ar fi ca un asemenea radar ar putea sa fie cu adevarat multifunctional, imbinand cercetarea aeriana cu functia de contra-baterie.

Asa ar arata un radar multirol de ultima generatie – Sursa: gao.gov

Lockeed Martin AN/TPQ-53 este destinat sa inlocuiasa TPQ-36 si -37 in dotarea US Army si este capabil de acoperire circulara.

TPQ-53 – Sursa: lockheedmartin.co.uk

Performante TPQ-53 – Sursa: globalsecurity.org

Din pacate ultimele teste (Februarie ’16) au dezvaluit ca TPQ-53 are inca probleme cu identificarea tintelor multiple. Pana cand se va rezolva problema procesarii salvelor de artilerie, TPQ-53 va putea urmari doar o singura tinta la un moment dat. Cand va functiona, va fi unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata.

Neaparat diferiti de US Army, USMC a optat pentru AN/TPS-80 G/ATOR (Ground/Air Task Oriented Radar) al lui Northrop Grumman, un radar foarte similar in sensul combinarii rolurilor de cercetare aeriana si localizare a bateriilor inamice.

TPS-80 G/ATOR – Sursa: northropgrumman.com

Cu o data de intrare in seviciu stabilita pentru 2016, e prea devreme de spus daca G/ATOR functioneaza mai bine decat TPQ-53. Ce bine e sa ai mai multi producatori in curte.

Fara a dezvolta mai mult legatura istorica mai putin cunoscuta dintre HAWK si radarele de contra-baterie, trebuie mentionat ca ultima varianta AN/MPQ-64F1 Improved Sentinel se lauda cu un nou mod C-RAM (Counter-Rocket, Artillery, Mortars) care ar aduce -64F1 intr-o zona similara cu -80 si -53 insa probabil cu performante mai scazute decat radarele C-RAM dedicate sau prevazute cu un astfel de mod din proiect. Cum am mai spus, MPQ-64 Sentinel pare un radar bun la toate.

MPQ-64F1 Improved Sentinel – Sursa: thalesraytheon.com

Concurentul si fratele vitreg al ARTHUR este alt produs al Saab: chiar mai cunoscutul Giraffe, care in versiunea 4A a “imprumutat” calitatile C-RAM ale ARTHUR pastrand capacitatea de cercetare aeriana a seriei Giraffe.

Giraffe 4A – Sursa: Saab

Ar fi practic versiunea europeana a radarelor multirol de ultima generatie de mai sus. Ramane de vazut daca clientii vor prefera ARTHUR “cel ieftin” sau Giraffe 4A “cel mare”.

Daca e vorba de C-RAM atunci israelienii nu puteau lipsi, ei fiind si cei mai mari utilizatori de pana acum ai tehnologiei.

EL/M-2084 – Sursa: armyrecognition.com

Iron Dome a fost construit in jurul EL/M-2084, acelasi radar care asigura cercetarea aeriana pentru SPYDER-MR si David’s Sling. Evident un alt radar multirol, capabil de scanare circulara. Poate ar fi fost o alegere buna pentru HAWK-ul romanesc.

In afara concursului, e bine de stiut si ce exista de cealalta parte a gardului.

Zoopark-1M – Sursa: Twitter

Zoopark-1M si-a facut aparitia atat in Ucraina cat si in Siria deci cu siguranta va mai fi vazut peste tot pe unde se plimba omuletii verzi.