Unde dai si unde crapa

La propriu: GLSDB poate ataca tinte pozitionate la 360 de grade fata de lansator, spre deosebire de sistemul MLRS original care era (si este inca) limitat la sectorul frontal, chiar si in cazul munitiei ghidate GMLRS.

La figurat: tratatul privind interzicerea celebrelor “bombe cu fragmentatie” – incarcaturile de lupta cu submunitii, in limbaj inteligibil – a facut ca pacifistii europeni sa se gandeasca la retragerea MLRS din dotare, anticipand intrarea sa in vigoare la sfarsitul deceniului.

Din fericire, Romania nu a fost printre semnatari si ar fi bine ca lucrurile sa ramana asa. Subiectul ar merita o postare separata dar deocamdata e doar o paranteza.

Totusi, pentru cei care se pregatesc sa retraga MLRS sau pentru cei care au facut-o deja (ex Norvegia) a aparut o oportunitate de a refolosi lansatoarele originale si rachetele convertite in acceleratoare pentru bombele ghidate SDB cu lansare de la sol.
Iar pentru asocierea dintre Boeing si SAAB a aparut o oportunitate de a face niste bani din asta. E cunoscut interesul Boeing in promovarea GLSDB, despre care am vorbit deja aici.

Cooptarea SAAB e oarecum surprinzatoare, fiind neclar ce aduc acestia ca valoare adaugata in afara de marketing insa deocamdata testele de validare a conceptului s-au desfasurat pe un poligon suedez.

 

Dezvoltarea GLSDB e de urmarit, putand fi considerat un ATACMS al saracului. Iar de saraci nu se duce lipsa.

Se cauta motor, episodul 2

Puterea specifica nu e singura masura a mobilitatii insa e un inceput de discutie. Plus o distributie interesanta a concurentilor de pe piata APC.

TBT_CP_tone

Nave multirol

Clasa Flyvefisken - Sursa: forsvaret.dk

Clasa Flyvefisken – Sursa: forsvaret.dk

Incepand cu ideea de constructie modulara, facuta celebra de clasa MEKO si pana la cea de reconfigurare conform misiunii, propusa dar inca incomplet realizata de LCS, constructorii navali par sa fi epuizat toate metodele de a incerca sa vanda concepte de nave multirol, toate promitand reduceri de costuri fata de metodele traditionale de constructie.

Poate cea mai de succes realizare a conceptului de pana acum apartine danezilor cu, nu atat de celebrul pe cat ar merita sa fie, Stan(dard)Flex.

La acest moment sistemul StanFlex de module dedicate unor misiuni specifice este adoptat pe cele mai noi nave ale danezilor, inclusiv cunoscutele clase Iver Huitfeldt si Absalon insa isi are originea pe o clasa mai putin faimoasa: Flyvefisken.

Flyvefisken este o clasa de nave destinata a indeplini o serie intreaga de misiuni foarte diferite: patrulare, lupta anti-nava, lupta anti-submarin si vanatoare/lansare de mine. In mod traditional, pentru ca o nava sa fie atat de “multirol” ar fi nevoie sa aiba un deplasament cel putin echivalent cu al unei fregate usoare insa Flyvefisken e departe de asa ceva, la cele sub 500 de tone ale sale.

Continuare…

Viitorul e sub nivelul marii

Considerate “arma saracului”, minele marine au reintrat de curand in atentia US Navy si nu numai in ceea ce priveste operatiunile de deminare.

O noua generatie de mine marine este necesara pentru a face fata amenintarilor mai vechi, care au reaparut (Rusia) sau celor mai noi (China).

Ce legatura are asta cu SDV, calutul de mare al SEAL?

 

Poate faptul ca noua generatie de mine marine aflate inca in faza de concept (spre demonstrator) pune accentul pe acoperirea unei suprafete cat mai mari cu un numar cat mai mic de astfel de dispozitive, acestea fiind imaginate aproape intotdeauna ca fiind mobile.

Continuare…

Israelienii recicleaza totul

Modernizare in stil israelian - Sursa: alternathistory.org.ua

Modernizare in stil israelian – Sursa: alternathistory.org.ua

Nimic nu se pierde, totul se transforma. In bani.

Sau asa ar fi teoria circuitului tehnologiei militare avansate in natura, versiunea israeliana.

Motivele pentru care ei sint fortati sa exporte rezultatele unor cercetari de ani de zile, cu valoare adaugata apreciabila, pe niste sume mai mici decat cele cerute de concurenta, sint cunoscute.
Un lucru de remarcat e ca, in loc sa deplanga soarta ce ii obliga sa-si imparta tehnologiile sensibile cu clienti pe care nu te poti baza pentru discretie, israelienii au transformat asta intr-un avantaj competitiv.

Dar unii din clientii lor au inceput sa invete si incearca sa-i bata la propriul joc. Nu e vorba de romani, evident.

Desi Romania a beneficiat de niste programe de modernizare a diferitelor echipamente, companiile romanesti nu au fost suficient de mature incat sa asimileze si sa exploateze comercial experienta castigata.

Cu micile exceptii, si ele partiale, ale Aerostarului si a inca una sau doua asemenea companii, nimeni nu a reusit sa profite de pe urma programele locale si sa propuna pietei internationale pachete de modernizare derivate din acestea.

Desi la un moment dat rusii pareau preocupati de asta, LanceR-ul nu a fost promovat prea agresiv la export. Iar daca piata MiG-urilor 21 a fost cumva considerata prea mica si restrictionata la tari cu buzunarele goale, nu acelasi lucru se putea spune despre operatorii -29 dar nici in cazul Sniper-ului nu s-a facut mai mult.

Nu a existat nici o oferta de modernizare a unor elicoptere straine la standardul SOCAT, nici o propunere pentru modernizarea BMP-1 dupa modelul MLI-84M1 si nici un kit de modernizare a T-55 derivat din cel aplicat TR-85M1. Se poate motiva ca romanii ar fi fost limitati de cooperarea cu partenerii straini si nu ar fi putut promova singuri asemenea solutii insa asta s-a intamplat tocmai din cauza interesului slab in asimilarea tehnologiei importate.

Imbunatatirile incercate pe TR-125, cate au fost (ca un exemplu de modernizare 100% locala), nu si-au gasit drumul inapoi spre T-72, o piata cu potential urias.

Si pentru ca tot am ajuns la T-72, e un exemplu foarte bun al mecanismului descris mai sus:

Continuare…

Din nou despre CAS

Hawk Mk132 - Sursa: BAE Systems

Hawk Mk132 – Sursa: BAE Systems

Nu numai romanii se gandesc la utilizarea avioanelor de antrenament pentru misiuni de atac la sol/CAS, oarecum de inteles din cauza lipsei de alternative dar chiar si unii mai bine dotati ar avea intentii in privinta asta.

In cadrul Aero India 2015, desfasurat luna aceasta, a fost anuntata decizia indienilor de a studia fezabilitatea folosirii pe avioanele de antrenament Hawk a armamentului integrat initial pe Jaguar.

Pentru acest contract indienii sint in negocieri cu producatorul BAE, munitiile care vor fi integrate pe Hawk fiind cel mai probabil bombe ghidate laser, rachete aer-sol APKWS (similare STAR-80L) dar si rachete aer-aer ASRAAM.

Cel mai probabil Hawk nu va inlocui complet venerabilul Jaguar in rolul de avion de bombardament, fiind cel mult o alternativa usoara, indienii fiind pregatiti pentru o modernizare majora a Jaguar, inclusiv o remotorizare.

La acelasi targ international, firma israeliana Rafael a expus Spice-250, un kit cu aripi pentru bombe de 113kg, derivat din mai cunoscutele Spice-2000/1000.

Continuare…

Beretta s-a predat

APX - Sursa: Beretta via Jane's

APX – Sursa: Beretta via Jane’s

Individualismul e parte integranta a culturii italiene si atunci cand este pus in practica in domeniul tehnic, de firme cu pedigree, duce la realizari unice.

In cazul de fata, Beretta: o firma obligata de o istorie fabuloasa sa nu copieze nimic din ceea ce fac ceilalti si sa-si pastreze originalitatea, la bine si la rau.

Italienii s-au aflat in permanenta urmarire a unui model diferit de cele ale concurentei si perseverenta a dat roade, pentru ca e greu de vorbit de noroc, atunci cand au castigat contractul secolului, dotand US Army cu M9, o versiune a modelului 92, o arma destul de neobisnuita pentru timpul sau.

Si-au permis astfel luxul de a ignora schimbarile din ultimii zeci de ani, la adapostul unei reputatii solide si al unor vanzari asigurate. Italienii au facut lucrurile in stilul propriu, complet diferit de curentul general si totusi au avut succes.

Dar viata unui hipster al industriei de armament nu e usoara, o piata in care perfectiunea inginereasca e urmarita prin selectarea permanenta a celor mai eficiente tehnologii si eliminarea celorlalte, oricat de multa fantezie ar incorpora cele din urma. Rezultatul nu poate fi decat convergenta spre un model comun, rezultat al experientei acumulate in decursul zecilor de ani si nu al unei scantei de moment.

Continuare…

Navele viitorului

USS Enterprise? - Sursa: maritimepropulsion.com

USS Enterprise? – Sursa: maritimepropulsion.com

Nava din imagine nu e chiar Enterprise insa foloseste o arhitectura deosebita, care ar putea fi considerata revolutionara daca nu ar fi fost in atentia constructorilor navali de o buna bucata de vreme.

Produs al unui mic santier german, Abeking&Rasmussen, nava este un exemplu extrem al tehnologiei SWATH (Small Waterplane Area Twin Hull).

Obiectivul urmarit e de a construi nave mai stabile raportat la dimensiuni, cu o comportare mai buna in conditii proaste. SWATH este o tehnologie concurenta cu cea a catamaranelor si e usor de a le confunda la o prima vedere insa utilizeaza principii diferite.

Ideea din spatele SWATH e de a folosi o forma a cocii cu volum minim la suprafata apei, unde se concentreaza energia valurilor. In practica asta duce la adoptarea unor corpuri imersate la o adancime relativ mai mare decat cea folosita de flotoarele catamaranelor, partea vizibila a navei, opera moarta, fiind urcata deasupra lor si a suprafetei apei pe niste structuri cu volum minim.

Simplificand putin, SWATH sint nave construite pe niste “submarine”, in general doua, de unde si confuzia lor cu niste catamarane dar in cazul de fata e vorba de un singur asemenea corp.

“Imbracat”, conceptul SWASH®A&R (Small Waterplane Area Single Hull – Abeking & Rasmussen) arata asa:

Continuare…

Cu ce vom inlocui mitralierele usoare

RPK si PKM romanesti - Sursa: theakforum.net

RPK si PKM romanesti – Sursa: theakforum.net

Daca pentru arma de asalt a demarat deja de ani buni un program de inlocuire, in privinta aducerii la standarde NATO a mitralierelor usoare nu se cunoaste nici macar daca exista vreo intentie in acest sens.

Armata romana foloseste doua tipuri de mitraliere usoare: pustile mitraliera tip RPK, in calibru 7,62×39 sau 5,45×39 si mitralierele de uz general sau “de companie” tip PKM, de calibru 7,62×54.

Si in cazul lor, ca si in privinta PM/PA, se pune problema schimbarii calibrului cu cel compatibil NATO insa e posibil ca reproiectarea lor nu se rezume doar la atat.

In cadrul NATO, vasta majoritate a utilizatorilor a optat pentru mitraliere usoare (LMG) cu alimentare prin banda (unele permitand si alimentarea prin incarcatoare tip sector) si tevi detasabile. LMG-urile asigura un volum de foc superior armelor de asalt, fara a complica prea mult logistica, prin folosirea calibrului comun cu cel al armelor de asalt.

In cazul Romaniei si al celorlalte tari “Est”, rolul LMG este rezervat RPK-urilor, acestea fiind diferite insa de tiparul NATO prin folosirea incarcatoarelor tip sector si a tevii nedetasabile. Greutatea mai mica si precizia ceva mai buna sint obtinute in detrimentul volumului de foc (cel putin in varianta originala).

Diferenta intre abordarile Vest si Est tine mai mult de istorie: tarile NATO au adoptat mai devreme calibrul redus si au inlocuit direct vechile pusti automate cu LMG alimentate prin banda.

Continuare…

Oportunitati, episodul 11

Falcon 9, misiunea DSCOVR - Sursa: SpaceX

Falcon 9, misiunea DSCOVR – Sursa: SpaceX

Seismul de pe piata lansatoarelor spatiale reprezentat de SpaceX, prima companie care trece de la nivelul amator la cel profesionist, pare a fi limitat la piata americana. Acolo, jucatorii traditionali Lockheed Martin si Boeing au fost pusi in dificultate de preturile foarte agresive practicate de SpaceX si competitivitatea specifica unui nou intrat, care a inceput sa castige teren pe piata civila, comerciala, extrem de sensibila la aspectul pretului.

Asaltul final se va da pe piata militara, extrem de profitabila, acolo unde gigantii LM si Boeing au reusit sa intarzie accesul SpaceX dar situatia nu va dura la nesfarsit.

Deocamdata de cealalta parte a Atlanticului miscarile tectonice din SUA sint privite mai degraba cu indiferenta. Insa efectele unui cutremur pot sa ia forma unui tsunami care sa loveasca la mare departare.

E si ideea unui articol excelent, aparut in The Space Review si republicat pe SpaceNews.com, subiectul principal fiind efectul SpaceX asupra industriei  spatiale europene.

Continuare…