Posts Tagged ‘Hanwha’

Ce a lipsit din oferta Hanwha

Fregata Daegu – Sursa: ROK Navy via navalnews.com

Hanwha a facut publica oferta tehnico-economica pentru programul MLI. Dupa cum se banuia: pret mic per unitate, procent de localizare foarte mare si, per total, impact economic semnificativ.

Si totusi, coreenii n-au fost nici macar intrebati de sanatate. Desi nu exista o explicatie oficiala (si nici n-o sa vedem vreuna), exista destule indicii ca motivul e destul de transparent: prin programul MLI, guvernul roman nu a vrut de fapt sa cumpere MLI-uri, ci urmarea sa “cumpere” un patron pentru falimentarul santier Mangalia.

Rheinmetall au fost selectati direct, probabil pe baza faptului ca germanii se afla intr-un proces de expansiune in domeniul naval. Astfel, la 1 Martie 2026, Rheinmetall a finalizat achizitia Naval Vessels Lürssen (NVL), si acum cateva zile a depus o oferta pentru achizitia santierului din Kiel. Mangalia ar veni in completarea seriei de achizitii astfel incat germanii au fost alesi din oficiu.

Ca o paranteza, ceva ce a fost intotdeauna anuntat in Romania ca o licitatie restransa sau macar o negociere competitiva, s-a transformat pe sest intr-o negociere fara publicare. Publicului i s-a spus mereu ca va exista o negociere cu potentialii furnizori, ceea ce s-a dovedit a fi o minciuna.

Politic, asta se plateste dar cum stam din punct de vedere juridic? Acoperirea oficiala:

Continuare…

Ne-am predat: Reichswerke Hermann Göring preia programul SAFE pentru Romania

Sau: Intre Hoti si Tradatori

Pentru ca asa cer interesele de partid si de Stat

La inceputul anilor ’40, Romania preda cele mai importante capacitati industriale ale sale catre Reichswerke Hermann Göring. Asa erau vremurile, se zice(a), fara nici o alta explicatie. Pentru ca toata lumea intelegea. Asa se comporta, in mod normal, o tara de facto invinsa. Consecinta a fost colapsul militar-industrial al Romaniei in al Doilea Razboi Mondial, culminand cu momentul Stalingrad. Cele doua nu se pot disocia. Pur si simplu, Armata Romana nu a putut concentra nici macar firavele sale capacitati industriale locale spre uzul propriu. Pentru ca existau alte interese mai inalte.

Componenta si urmasa lui Reichswerke Hermann Göring, actuala Rheinmetall AG, a rechizitionat aproximativ jumatate din programul SAFE al Romaniei. Din nou, fara nici o explicatie. Pentru ca asa e in tenis. Desi existau oferte mai avantajoase industrial, MApN a decis sa predea grosul contractelor catre un singur furnizor, si acela cu care am avut experiente proaste. Nu e vorba de perioada Razboiului, trebuie doar sa ne amintim de recentul proiect Agilis.

Fara competitie, totul din pix. Practic, s-a sacrificat productia locala a MLI pentru o iluzorie salvare a santierului naval Mangalia. Cam la asta se rezuma, trist, programul SAFE al Romaniei, adica o caruta de bani imprumutati risipiti sub pretextul salvarii unei singure capacitati industriale, in detrimentul tuturor celorlalte.

In-curand-cetateanul Miruta a adoptat o strategie inovatoare: se declara public socat de micile gainarii din Sistem insa, la adapostul mantiei de justitiar, ocroteste marile tunuri. E o chestie noua but is getting old really fast.

Si daca vreodata Justitia din Romania se va curata intern, va avea mult de lucru la dosarul afacerii SAFE.

SAFE e pentru noi,

Afacerea SKODA 2.

PS.

Sa nu-i uitam pe autori:

Col. ing. PETRE Mihăiță – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Col. dr. ing. NICOLA Julian – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Col. SZLAVIK Monica – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Col. VĂTĂMANU Marius – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Lt.col. cons. jur. DIEANU Roxana – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Lt.col. MAZERE Andrei – Statul Major a l Forțelor Terestre – MApN;

F.P. cons. jur. ŞIŞMANIAN Gabriel – Secretariatul General – MApN;

Lt.col. ing. PÎRVULESCU Cătălin —Agenția de Cercetare pentru Tehnică ș i Tehnologii Militare;

Lt.col. ing. STOICA Anca – Agenția d e Cercetare pentru Tehnică ș i Tehnologii Militare;

Lt.cdor ing. ZAVOIANU Mădălin – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Lt.col. ing. MATANIE Daniel – Direcția Planificare Integrată a Apărării – MApN;

Cpt. dr. ing. MARIAN Alexandra – Direcția Generală pentru Armamente – MApN;

Pit. LUPU Marius – Agenția Media a Armatei – MApN;

P.c.c. ing. UDREA Mihail-Alexandru – Direcția Generală pentru Armamente – MApN.

Sa nu se piarda cumva

xerox_scan_09072025120322_686e41f4ae8de minuta_mli_689adff43d550 anexa_minuta_mli_689adffcb25c0

Ce se cere:


“Valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială este de minimum 70% din valoarea contractului de achiziție publică.”


Ce se ofera:

“Rheinmetall Automecanica: Referitor la valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială, reprezentantul companiei a transmis că 70% din valoarea contractului pentru localizare este un termen ambițios de atins în 8 ani, unul real pentru aceeași perioadă ar fi de 55-60%.”

Interesant de remarcat, raspunsul Rheinmetall lasa sa se inteleaga ca cerinta ar fi ca procentul de 70% sa se duca doar spre localizare, in timp ce la OUG scrie:

Operațiunile de cooperare tehnologică și industrială pot avea următoarele forme:

a) transferul de tehnologie – transferarea de cunoștințe, asistență tehnică sau alte activități de transfer tehnologic, care să permită obținerea de noi capacități sau creșterea competitivității celor existente;

b) cooperarea în cercetare-dezvoltare – cooperare în activități sistematice, bazată pe cunoștințele existente dobândite din cercetare și/sau experiența practică, îndreptată spre producerea de materiale, produse și instalații noi, punerea la punct a unor procedee, sisteme și servicii noi, precum și îmbunătățirea substanțială a celor deja produse sau instalate;

c) subcontractarea – acea formă de cooperare prin care un operator economic român produce o parte sau o componentă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul contractului de achiziție publică și/sau furnizează produse, prestează servicii sau execută lucrări care contribuie la implementarea și/sau exploatarea în bune condiții a produselor, serviciilor și lucrărilor respective;

d) exportul de produse, servicii și lucrări – vânzarea de produse și servicii și executarea de lucrări în domeniul apărării și securității.

Si mai interesant ar fi de urmarit daca respectiva cerinta nu o se schimbe mai tarziu, ca sa iasa cine trebuie.

Si totusi, daca trebuie sa iasa Rheinmetall, pentru ca interesele de partid-stat o cer, si ei nu vor sa ofere nici macar 70% localizare (prin comparatie, a se vedea oferta mult superioara a coreenilor), ce se poate face?

Or s-o scoata la vopsea din multiplicator:

multiplicator de cooperare tehnologică și industrială – coeficientul utilizat pentru calcularea valorii unei operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, aplicat de ARCTIS în situația în care se demonstrează că, prin derularea de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, contractantul contribuie semnificativ la consolidarea sau realizarea unei capacități de producție, integrare, testare și mentenanță, în principal prin transfer tehnologic;

Ca prin magie, cei 55-60% multiplicati vor deveni, pe hartie, 70%. De fapt, se poate chiar mai mult, 80-90-100%, hartia (si multiplicatorul) suporta orice.

Mai e putin pana aproape. Pulberile

Sursa: BAE Systems

Astazi ne uitam la pulberi. Nu la parteneriatul cu Rheinmetall pentru fabrica de pulberi Victoria, instalatiile se vor pune in functiune – estimarea oficiala – peste 3 ani, daca nu vor fi si alte intarzieri, cum a fost procesul de expropriere.

Bineinteles ca vor exista si alte blocaje, asa ca speranta realista e ca fabrica sa fie pusa in functiune inainte de sfarsitul decadei. Pana atunci, actualul daunator de la Economie va fi de mult disparut din scaun, precum predecesorul, fara ca nimeni sa-l mai poata trage la raspundere.

Asa ca trebuie sa ne uitam la niste alternative.

De cateva zile circula o stire, preluata de internetzurile de specialitate asa, direct din comunicatul oficial al BAE:

BAE Systems has developed innovative new approaches in the production of energetics and propellants expected to strengthen supply chain resilience for the UK and its allies.

These developments follow more than £150m of investment by the Company in its UK munitions facilities since 2022, which will deliver a sixteen-fold increase in production capacity of 155mm artillery shells when its new explosive filling facility at Glascoed, South Wales, becomes operational this summer.

The Company has invested a further £8.5m in novel manufacturing methods over the last five years, leading to significant breakthroughs in the creation of next generation explosives and propellants. The new methods will use continuous flow processing to synthesise explosive material and remove the need for Nitrocellulose and Nitroglycerine, which are high in demand across global supply chains, in propellant production.

A pilot has already demonstrated the technological breakthrough producing the explosives in small nodes. This technology would remove the need for a large-scale explosive factory.

Atat. Nimic mai mult.

Pentru niste unii (nu spui cine) care nu mai au productie de nitroceluloza (NC) si nitroglicerina (NG) dar trebuie sa reia productia de pulberi urgent, nu sa astepte cel putin 3-4 ani dupa Rheinmetall, stirea de mai sus ar fi trebuit sa tina capul de afis si sa puna niste lucruri in miscare.
Aparitia unei tehnologii care elimina necesitatea unor fabrici de mari dimenisuni si permite dispersarea lor ar trebui sa fie din nou ceva foarte interesant pentru cei aflati foarte aproape de potentiala zona de conflict.
Si totusi curiozitatea pare sa fie la nivel minim. E adevarat, detaliile nu sint clare iar limbajul de marketing folosit amesteca explozivii cu pulberile astfel incat nu se intelege mare lucru fara a sapa mai adanc.

Continuare…