Nimeni nu e profet in tara lui, episodul 2

Proiect 1044 - Sursa Modelism via blog.copcea.ro

Proiect 1044 – Sursa: Modelism via blog.copcea.ro

Proiect 1044 sau Skjold-ul romanesc

Subiectul navelor pe perna de aer romanesti este foarte putin cunoscut, in mare parte si pentru ca majoritatea proiectelor nu au ajuns in faza de productie de serie.

Unul dintre cele mai interesante dintre aceste proiecte a fost cunoscut sub codul “1044”, avea ca obiectiv o nava pe perna de aer cu pereti laterali rigizi (Sidewall Hovercraft), a fost dezvoltat de ICEPRONAV iar prototipul a fost lansat de Santierul Naval Galati in anul 1976 sau 1977.

 Conceptul de Sidewall Hovercraft combina calitatile navelor pe perna de aer cu fusta flexibila cu cele ale catamaranelor, renuntand la capacitatea amfibie a primelor in favoarea eficientei celor din urma.

Proiect_1044_ICEPRONAV - Sursa: Modelism via blog.copcea.ro

Proiect 1044 ICEPRONAV – Sursa: Modelism via blog.copcea.ro

 

Ca si restul navelor pe perna de aer romanesti, nici Proiect 1044 nu a trecut de faza prototipului, din motive necunoscute, desi era deja conceputa o intreaga familie de nave bazata pe el.

Familie nave Proiect 1044 - Sursa: Modelism via blog.copcea.ro

Familie nave Proiect 1044 – Sursa: Modelism via blog.copcea.ro

 

Informatii legate de Proiect 1044 mai pot fi gasite si pe Marinarii.ro.

Ideea de Sidewall Hovercraft a fost insa folosita cu succes in alte parti, poate cel mai faimos exemplu de aplicatie militara recenta fiind nava rapida purtatoare de rachete a Marinei Norvegiene, Skjold, ce detine recordul de viteza pentru nave militare (60noduri/110kmph).

Skjold - Sursa: Wikipedia.org

Skjold – Sursa: Wikipedia.org

 

Conceptul ar merita sa fie reconsiderat pentru dotarea Marinei noastre avand, pe langa avantajul vitezei maxime deja amintit mai sus, o caracteristica foarte importanta: vulnerabilitatea mai scazuta la minele marine, fata de navele clasice. Romania, cu cel mai mic litoral, ca lungime, dintre toate statele riverane, este comparativ mai vulnerabila  la amenintarea minelor amplasate in scop ofensiv in apele ei teritoriale. In definitiv, o flota, indiferent daca este moderna sau mai veche, este utila atat timp cat poate sa iasa din port iar in cazul de mai sus esentiale sint navele ce pot depasi in relativa siguranta campurile de mine.

Desi Skjold este cel mai cunoscut produs rezultat, ideea Sidewall Hovercraft a fost folosita de Marina Norvegiana si pentru doua clase relativ similare de dragoare si vanatoare de mine, Alta si Oksøy.

Clasa Alta - Sursa: Wikipedia.org

Clasa Alta – Sursa: Wikipedia.org

 

Clasa Oksoy - Sursa: ShipsAndHarbours.com

Clasa Oksoy – Sursa: ShipsAndHarbours.com

 

Navele se bazeaza pe pescajul redus caracteristic navelor pe perna de aer, care are ca rezultat o rezistenta sporita in cazul exploziei minelor si o semnatura sonora redusa ca urmare a folosirii propusiei cu jet de apa, pe langa semnatura magnetica redusa, caracteristica tuturor navelor din acesta categorie. Mai multe detalii despre cele doua clase de dragoare/vanatoare de mine, de citit aici.

Si pentru ca inca sintem la capitolul navelor militare Sidewall Hovercraft putin cunoscute, o nava ce demonstraza ca Skjold nu este un accident si ideea se potriveste misiunii FAC: inainte ca Suedia sa inceapa programul Visby, acesta a derulat un proiect experimental numit Smyge.

Smyge - Sursa: Wikipedia.org

Smyge – Sursa: Wikipedia.org

 

Smyge - Sursa: Wikipedia.org

Smyge – Sursa: Wikipedia.org

 

O prezentare detaliata a proiectului Smyge foate fi gasita aici (in lb. suedeza).

Ca si in cazul PAAD, daca atunci nu am stiut sa recunoastem o idee buna, macar acum sa incercam sa imitam succesele altora.

 

 

 

Both comments and pings are currently closed.

4 Responses to “Nimeni nu e profet in tara lui, episodul 2”

  1. […] Inca un episod despre navele pe perna de aer cu pereti laterali rigizi. Pentru o introducere, de citit episodul 2.0. […]

  2. […] Inca un episod despre navele pe perna de aer cu pereti laterali rigizi. Pentru o introducere, de citit episodul 2.0. […]

  3. […] tebuie spus ca tehnologia folosita este relativ similara cu cea folosita la vanatoarele de mine Alta si Oksoy, de unde si o alta problema: supravietuirea in caz de incendiu este pusa sub semnul […]