C-asa-i in tenis

Probleme evitabile la Cugir - Sursa: voceatransilvaniei.ro

Probleme evitabile la Cugir – Sursa: voceatransilvaniei.ro

Ce urmari au avut vrajile facute de micii nostri lorzi ai razboiului:

Consiliul Concurenţei (CC) a amendat, anul trecut, cu 2,8 milioane de euro patru întreprinderi pentru practica lor concertată de participare cu oferte trucate la procedurile de achiziţie publică având ca obiect achiziţionarea de armament de infanterie şi aparatură optică, potrivit raportului pe 2013 publicat astăzi de CC.” Sursa: bursa.ro

Si direct de la sursa:

Astfel, în urma analizei materialului probator aflat la dosarul cauzei, concluzia raportului iniţial a fost aceea că întreprinderile TRANSCARPAT, SAUER, SWISS şi BRUGGER-THOMET s-au înţeles să participe la licitaţii cu oferte trucate, care să le asigure creşterea şanselor de câştigare a produselor licitate…

Deşi TRANSCARPAT a fost împuternicită, de aceste întreprinderi, doar să le reprezinte în relaţia cu autoritatea contractantă, TRANSCARPAT s-a implicat direct în tot procesul de licitare, respectiv a întocmit, semnat şi depus ofertele pentru aceste întreprinderi.
În acest fel, prin utilizarea unui reprezentant comun care şi-a depăşit atribuţiile de reprezentare, ofertele nu au fost elaborate şi fundamentate în mod independent de fiecare întreprindere implicată, astfel încât să se asigure o concurenţă reală între acestea.” Sursa: consiliulconcurentei.ro

Bila alba ar fi ca ancheta Consiliului Concurentei a avut ca punct de plecare sesizarea MApN, mai precis a Direcţiei de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor.

Nota Inspectoratului de Concurenţă al municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov a avut la bază informaţiile transmise de Direcţia de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor din cadrul M.Ap.N. potrivit cărora, în urma verificării dosarelor de achiziţii publice organizate de către Departamentul pentru armamente – U.M. 02550 Bucureşti, ministerul a constatat „unele disfuncţii care ar fi putut avea consecinţe deosebite în ceea ce priveşte folosirea eficientă a fondurilor publice ca urmare a limitării şi denaturării liberei concurenţe în stabilirea preţurilor ofertate” şi a solicitat Consiliului Concurenţei un punct de vedere cu privire „la legalitatea participării mai multor ofertanţi la aceeaşi procedură de achiziţie publică cu oferte semnate în numele lor de aceeaşi persoană (reprezentant)”.

Asta desi Q Magazine, care a urmarit desfasurarea anchetei in detaliu dezvaluie: “Curios este că, în urmă cu patru ani, mai exact în toamna lui 2009, Ministerul Apărării spunea că toate procedurile au fost în regulă, deşi revista Q Magazine se afla în posesia unor documente care arătau contrariul.” Din articolul de Valeria Bogdan, preluat via Q Magazine

Sursa problemei este modul de participare la o licitatie din 2005:

 

Elementul cheie: “Se poate depune oferta si pentru un singur produs solicitat…

Mai precis, presupusii competitori si-ar fi impartit contractul prin depunerea de oferte care sa nu intre in competitie unele cu altele.

Unele dintre contractele suspectate:

SIG 751 SAPR Sniper - Sursa: swissarms.ch

SIG 751 SAPR Sniper – Sursa: swissarms.ch

 

Brügger & Thomet APR338 - Sursa: Wikipedia.org

Brügger & Thomet APR338 – Sursa: Wikipedia.org

 

Elucidarea cazului se va face (sau nu) in instanta.

Pana la urma, pentru completarea dotarii cu arme semi-automate de precizie pentru FOS, au fost cumparate si SuperSASS AR-10 americane:

AR-10 Super SASS - Sursa: armalite.com

AR-10 Super SASS – Sursa: armalite.com

 

De remarcat ca aceleasi firme sint implicate si in alte contracte, de exemplu San Swiss, furnizoarea armelor de asalt si a pustilor mitraliera din familia SIG 55x, s-a aflat intr-o disputa legala cu DpA in legatura cu un contract pentru aproximativ 5.000 de bucati, partea romana dorind aparent anularea lui iar elvetienii inaintand o contestatie la CNSC:

 

Solicitarea adresata de San Swiss Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor:

– obligarea, în consecinţă, la continuarea aplicării procedurii de încheiere a acordului-cadru de achiziţie publică cu privire la ambele loturi de produse licitate ( lotul 1: armă de asalt calibru 5,56 mm – 4539 cpl. şi aruncător calibru 40 mm – 207 cpl.; lotul 2: puşcă mitralieră calibru 5,56 mm – 222 cpl. ).

CNCS decide:

Admite în parte contestaţia şi dispune anularea raportului procedurii şi a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, cu referire la lotul 2.

Dispune continuarea procedurii de atribuire prin analizarea propunerii tehnice şi financiare a ofertei contestatoarei pentru lotul 2 – puşcă mitralieră calibru 5,56 mm, prin raportare la cerinţele documentaţiei de atribuire.” Sursa: cnsc.ro

Sint cel putin doua aspecte care merita a fi mentionate aici: primul, cu caracter general, ar fi ca licitatiile trucate inseamna furt din bani publici, exact cei care se presupune ca lipsesc pentru inzestrarea Armatei. Suma fiecarui contract in parte, mai precis dauna inregistrata, poate fi relativ mica insa asta e doar o alta metoda de a fura, cu picatura care umple lacul de acumulare, atunci cand nu merg tunuri de zeci de mii de hectare.

Problema e imposibil de rezolvat intr-o tara notorie la acest capitol doar prin amendarea celor prinsi cu asemenea intelegeri, o data ca nu toate faptele pot fi si identificate si a doua ca amenzile pot fi (si sint in practica) contestate si de multe ori anulate in instanta.

E de neconceput ca aceleasi entitati sa mai fie admise la alte licitatii, interzicerea participarii lor viitoare fiind o masura mult mai dura de penalizare, dupa modelul indian, alti corupti celebri in cazurile de achizitie de armament. Romania nu este un client major asa ca impactul financiar direct ar fi minim insa pierderile de imagine pentru respectivele firme ar fi majore. Piata de armament europeana este totusi (sau a devenit in ultimul timp) sensibila la asemenea proceduri.

Celalalt ar fi lipsa ofertei interne, atat de laudatul PSL sau mai modestul PL nefiind selectate in nici o formula. S-ar putea invoca diferite motive insa primul pas pentru castigarea unei licitatii este participarea si cel putin in privinta pustilor cu repetitie PL-uri de la Cugir au lipsit, singura oferta primita de DpA fiind cea a elvetienilor.

Se mai poate spune ca sansele ar fi fost oricum mici, calitatea ridicata ceruta de asemenea arme nemaiputand fi atinsa de industria locala. Punct ce merita examinat cu atentie, realitatea fiind ca romanii nu prea mai stiu sa lucreze metalul de vreo 30-40 de ani, odata cu retragerea generatiei care si-a facut ucenicia in perioada interbelica.

Nu e vorba de fabricarea in serie mare a pieselor standardizate, unde cu investitii in tehnologie si mai ales cu urmarirea procesului facuta de straini, se pare ca romanii se descurca onorabil ci de manufactura de precizie, laborioasa (deci scumpa) necesara unor arme de peste 3.000 de dolari bucata fabricate in serii mici. O piata in care teoretic Romania ar putea fi competitiva pare, din contra, complet inchisa.

Tapii ispasitori obisnuiti, istoria si geografia, nu pot fi folositi la nesfasit, pe langa producatorii germanici recunoscuti (incluzand aici si austriecii, elvetienii sau, prin derivatie, cehii) existand si cei englezi, belgieni, francezi, spanioli si, bineinteles, italieni. Chiar si sarbii, polonezii si turcii sint cotati ceva mai bine la acest capitol, fara a mai aminti de rusi. Adica mai toata lumea care si-a propus sa faca ceva in domeniu.

Poate ca inainte de a pune problema productiei de obuziere, tunuri automate sau arme de asalt, ar fi bine sa se inceapa cu ceva mai simplu, o pusca cu repetitie de precizie, vanduta inclusiv pe piata civila ca arma de vanatoare de lux.

Iar daca e prea dificil atunci inca un exemplu: ucrainienii fabrica sub licenta aceeasi arma Brügger & Thomet APR, pe care Romania a importat-o.

 

You can leave a response, or trackback from your own site.

7 Responses to “C-asa-i in tenis”

  1. Alex says:

    Asta vine de la hai sa vedem cati idioti patentati avem in ograda. Pentru a asigura „competitie” trepanatii de la DPA au dezvoltat un algoritm pentru criteriile de adjudecare de te bufneste rasul. De fapt este bazat pe niste criterii de „past performance” care iau in calcul numai cifrele de afaceri. Cat de greu crezi ca este sa „dejoci” asemnea criterii si sa-ti imparti piata cum vrei tu? Nu stiu de ce pur si simplu nu au facut un formular tipizat de „past performance” cu niste sectii relevante in care prim contractorii ar fi explicat in ce conditii au mai vandut ceva similar. Bine inteles ca iti trebuie si o persoana de contact sa verifici datale furnizate despre clientul servit, dar cred ca asta ar fi fost cam mult pentru cei doi neuroni pe care ii au in cap cei de la DPA si factorul major pe care l-as numi lene cronica.
    Ce este interesant este achizitia pe care au facut-o prin Pro Optica pentru AR-10 (sau mai bine zis M110) si lunete AN/PAS-13C. De ce trebuie sa apelezi la Pro Optica pentru asa ceva cand poti sa cumperi direct de la US Army prin contractele lor de tip IDIQ (indefinite delivery indefinite quantity) care sunt deschise catre aliati? As fi curios ce adaos si-au pus cei de la Pro Optica pentru ciurucul asta; numai licenta de export ar fi costat o gramada, chiar daca au negociat direct cu sursa, dar am mari dubii. Probabil ca au negociat cu un „value added reseller” care numai ieftini nu sunt. Oricum cred ca a platit DPA cu mult pest costul pietii pentru ce au achizitionat prin Pro Optica. As vrea sa vad Curtea de Conturi luand sub lupa aceasta mica achizitie si sa vad diferenta de preturi dintre ce a vandut Pro Optica si ce are la oferta US Army PEO Soldier (PEO – Program Executive Office): http://www.peosoldier.army.mil/portfolio/#1 (paginile 116 si 222).
    Se vede ca eventual cineva le-a soptit ca sunt prosti si au pus botul la PEO Soldier sa achizitioneze niste pusti cu alice – 24 de bucati Remington M500 (pagina 216 in referinta de mai sus): https://contracting.tacom.army.mil/confls/sol/W56HZV14T0454/0000.pdf. Better late than never.

    • admin says:

      Trebuie luat in calcul si mediul incornjurator: DpA nu lucreaza izolata si oamenii de acolo nu sint parasutati din Germania sau Japonia. Exista un anumit bagaj in spate care nu poate fi ignorat.
      Ce e important e ca lucrurile au inceput sa se schimbe in sensul ca unele lucruri se iau la puricat. E un proces frustrant de lent si nu are intotdeauna rezultate spectaculoase sau cel putin vizibile dar, daca va continua, atunci exista o sansa ca lucrurile sa mearga mai bine.

      Sint 100% de acord referitor la nevoia de clarificare a conditiile de participare la licitatie si de altfel pe undeva are legatura cu ideea mea, de a pune la punct niste mecanisme mai dure de penalizare a celor care au calcat pe bec. Din interior sau exterior.

      Referitor la achizitia de AR-10, cel putin din punct de vedere tehnic s-au indreptat in directia “best buy”. Existau alternative dar nu e foarte mult de comentat pe partea tehnica. Sau mai bine zis, nu pot comenta eu.

      Modul cum s-a facut importul a facut obiectul unei discutii la momentul acela. Trebuie sa recunosc ca nu imi este clar cum se pupa modul de organizare a licitatiilor DpA cu o achizitie directa, fie ea si de la organizatii non-comerciale gen US Army. E posibil ca sa nu fi prevazut si cazul asta si sa se mearga doar pe varianta licitatiei.

      O multime de producatori straini nu se incurca cu participarea la licitatiile romanesti, cantitatea si mai precis valoarea lor fiind mici (terman relativ asa cum se vede mai jos) deci e pe undeva normal sa prefere participarea prin reprezentanti, firme romanesti.

      Pro Optica a facut obiectul unor atacuri de presa in trecut, gratuite in opinia mea si mai degraba “datorate” numelui proprietarului. Legat de licitatia asta, revin cu ce s-a scris in presa la momentul acela:
      Insa, pe 10 decembrie 2008, Pro Optica a primit de la Armata un contract de 2,77 de milioane de euro pentru pusti semiautomate cu luneta, calibrul 7,62 mm, in conditiile in care ea vinde doar produse de optica medicala. Ministerul Apararii a achizitionat de la firma lui Calinescu un model de pusca ce a pierdut o licitatie organizata de armata SUA, pentru ca nu statea foarte bine la capitolul rezistenta la folosire si precizie. Este vorba de modelul AR 10, produs de ArmaLite.” Sursa: ziare.com

      Nu stiu in ce masura suma mentionata mai sus este cea corecta sau care ar fi adaosul comercial respectiv dar ar fi un punct de plecare. De remarcat ca articolul pune in discutie elementul tehnic si nu pe cel financiar. Argumentele respective nu sint foarte convingatoare iar cel referitor la faptul ca Pro Optica ar produce doar echipament medical e chiar gresit deci sint circumspect ref la articolul in sine.

      Ce m-a mirat mai mult a fost faptul ca Pro Optica a actionat ca un importantor pentru lunete produse de o companie straina. Probabil ca produse similare (dpdv performante?) nu existau in catalogul lor.

      Este totusi o lovitura data perceptiei ca lunetele romanesti ar avea un raport calitate/pret bun si ar fi un mare succes pe piata, inclusiv la export. Cel putin cele de la IOR asa erau vazute insa o achzitie de genul asta nu confirma impresia.

      • Alex says:

        Daca vrei sa faci o achizitie directa de la US DoD, majoritatea contractelor pe care le au departamentele militare si agentiile de support de lupta sunt in mare parte deschise aliatilor (cu mici exceptii cum ar fi material criptologic, SIGINT, ELINT, etc. unde un process mai laborios este folosit). Este un process foarte simplu unde tu ca “end user” (cu ajutorul unei organizatii contractante a DoD) emiti un ordin de rechizitie de sarcina dupa care marfa iti este livrata cam in aproximativ 60 de zile. Daca ai fabricanti multiplii pentru acelasi produs cum ar fi cazul AN/PAS-13C (BAE, Raytheon, DRS) atunci organizatia contractanta primeste cotatii de preturi de la prim contractori unde de obicei pretul final este sub cel publicat in contract. Este un fel de “cook off” care asigura competivitatea in termeni de preturi. Pentru asa ceva contractantii au un termen de raspuns de 15 zile, dupa care marfa iti este livrata. Comisionul in general pentru asa ceva este in jur de 0,5% unde exista o competitie la nivel de preturi, altfel daca pur si simplu comanzi de pe lista comisionul este zero, el fiind inclus in pretul publicat al produsului.
        Pro Optica si IOR nu sunt pe piata de lunete care activeaza in spectrul infra rosu (termal). Ce au ei in panoplia lor de produse sunt lunete de tipul “starlight”, deci un produs total diferit decat familia AN/PAS-13. In general produsele lor sunt excelente (Pot sa vorbesc de IOR pentru ca folosesc lunetele lor la vanatoare unde pentru un produs similar cum ar fi Schmidt & Bender te costa de trei ori mai mult.) pe partea de optica, numai ca in cazul lor sunt handicapati de “intensificatorul de imagine” care este de import si de obicei de provenienta americana sau frantuzeasca. Cand or avea posibilitatea de a proiecta si fabrica propriile intensificatoare ar fi niste produse si mai bune.

        • admin says:

          Ma refeream la procesul de pe partea romana, exista niste reguli in cazul achizitiilor militare care poate nu permit achizitii directe de la US DoD, chiar daca pe partea americana s-ar asigura o competitie de tip licitatie.
          Incalcare regulilor UE de catre un catel mic, cum a fost cazul achizitiei de F-16 din Portugalia, se lasa cu urmari. Si inca nu le-am vazut pe toate.

          IOR a avut (sau mai are inca?) in faza de cercetare lunete de ochire termale. Am avut impresia ca au intrat si in productie dar se poate sa ma fi inselat. Oricum, dupa cum am spus mai sus, e posibil ca solutia importului sa se fi luat fie ca urmare a lipsei din catalog a produsului respectiv, fie pe criteriul performantei.

          Dupa reactia pe care cei de la IOR au avut-o atunci cand i-am trebat de intensificatorul de imagine din import, cred ca mai avem de asteptat pana sa proiecteze si sa fabrice local asa ceva. E adevarat, a trecut ceva timp de atunci, poate ca de atunci si-au mai schimbat… optica (pun intended).

      • enzo says:

        Presupun ca exista o oarecare diferenta intre produsele militare si cele civile. Din cate stiu eu IOR sunt apreciate de catre piata civila, nu imi amintesc sa fi vazut vre-un review ‘militar’.
        Pe de alta parte se poate jongla mult prin termeni de comparatie…

        • admin says:

          Daca au de gand sa faca purici chiar si pe piata civila din US atunci poate ar trebui sa “incurajeze” niste comparatii de genul asta.

  2. […] de arme de precizie cu luneta APR, model derivat dintr-un produs al francezilor de la PGM, desi firma elvetiana a fost suspectata de trucarea licitatiei. Amenda aplicata de Consiliul Concurentei a fost anulata in 2016 in instanta. Ucrainienii au […]

Leave a Reply