January 1st, 2015 
admin 
Smardan 2004, TR-85M1 si Ariete C1 – Sursa: ferreamole.it
Pe langa epuizarea intr-un ritm destul de rapid a stocurilor de Leo 2, lista oportunitatilor pentru cumpararea de tancuri uzate ar mai putea suferi o modificare, de data asta in sens “pozitiv” pentru cumparatori.
Zvonurile care au existat inca din 2013 cu privire la reducerea numarului de tancuri italiene de la 200 la 150 au mari sanse sa fie confirmate in 2015, cand bugetul Apararii va suferi o pierdere de EUR1Bil. Nu e nici o greseala, suma lipsa e de un miliard.
Ar putea insemna reducerea numarului de regimente dotate cu Ariete C1 de la 4, cate sint in prezent, la 3.
Inainte de a sari cu niste comparatii vis-a-vis de Romania, trebuie precizat ca Italia mai are si un numar de 300 de Centauro (numar planificat sa fie redus in viitor), blindate pe roti dotate cu tunuri de 105mm (sau 120mm, in varianta modernizata) si distribuite in rol de vanatori de tancuri. Chiar daca nu sint echivalente tancurilor, mai ales in ceea ce priveste protectia si mobilitatea in teren greu, tinand cont de clima, infrastructura si mai ales de inamicii potentiali pe care fortele italiene i-ar putea intalni, Centauro pare a fi un substitut acceptabil.
Inapoi la Ariete si cele aproximativ 50 de unitati care ar urma sa devina disponibile daca reducerea se va oficializa, nu se poate spune decat ca a fost poate cel mai putin norocos dintre tancurile produse in Vestul Europei.
A intrat in productie prea tarziu pentru a mai prinde comenzile de la sfarsitul Razboiului Rece si nu a avut nici macar modestul succes la export inregistrat de OF-40, un tanc italian produs doar pentru clienti externi, avand unele elemente comune cu Leopard 1.
O cerinta importanta care a marcat proiectul Ariete a fost mentinerea greutatii sub cele 60 de tone spre care tindea majoritatea tancurilor contemporane (M1, Leo 2, Challenger 2) insa, spre deosebire de francezi care pentru a atinge acelasi obiectiv au redus echipajul, italienii se pare ca au facut unele concesii in privinta protectiei. Cu toate astea puterea motorului s-a dovedit insuficienta iar cresterea fortata a condus la uzura prematura. In concluzie, doar 200 de bucati produse, toate aflate pana acum in serviciul italian.
Problemele au fost recunoscute si italienii au prezentat o serie de imbunatatiri menite sa remedieze problemele, cum ar fi un nou motor cu o putere de 1.600CP care sa-l inlocuiasca pe cel actual de 1.200CP, pe langa plusul de putere fiabilitatea fiind asteptata sa creasca. E de remarcat modul de simplificare a logisticii, italienii folosind aceeasi familie de motoare diesel atat pentru tancuri cat si pentru IFV-urile pe senile Dardo, distrugatoarele de tancuri Centauro si IFV-urile pe roti derivate, Freccia.
Au fost propuse deja kit-uri de blindaj aditional, mai ales pentru arcul frontal, iar mobilitatea, afectata de cresterea in greutate, urma sa fie mentinuta la acelasi nivel prin adoptarea unor senile mai late.
Problemele financiare au impiedicat aplicarea modernizarii tuturor vehiculelor, cel putin un numar din ele primind totusi kit-urile de blindaj aditional.
Ariete C1 cu blindajul aditional – Sursa: armorama.com
Daca toate modificarile propuse ar fi si aplicate, s-ar aduce Ariete undeva in apropierea Leo A4/5, diferenta fiind facuta de fiabilitatea mecanicii, netestata inca in cazul italienilor si de calitatea blindajului, aici insa orice comparatie directa ar fi inutila, caracteristicile ambelor modele fiind clasificate. Trebuie luat totusi in calcul ca italienii au produs Leopard 1 sub licenta, deci au experienta cu tehnologia blindata germana si au avut optiunea de a cumpara in continuare Leo 2, abandonata in favoarea produsului local. E deci putin probabil ca rezultatul sa fi fost cu mult inferior ofertei germane, odata cu cresterea nivelului de protectie Ariete putand sa se apropie de Leo 2.
Unde se vor duce cele 50 de tancuri e un mister, deocamdata italienii nu au facut publica intentia de a le vinde sau de a le tine in conservare. Tinand cont de ultimele evenimente de pe piata blindatelor uzate, balticii ar putea fi cap de lista, numarul redus de exemplare potential disponibile nefiind o problema in cazul lor.
Posted in
Continui sa cred ca finalistii pt dotarea sh ar trebui sa fie Leo 2 si Merkhava , cu o mentiune pt Merkhava , care a fost testat si rastestat in lupte , si nu produse exotice si netestate . E clar ca orice am lua , asa va ramane muuult timp, asa ca discutiile despre o eventuala modernizare sunt , cel putin premature . Sa luam ceva matur si sanatos , restul sunt doar what if – uri !
Inainte de a limita alegerea la doar doua optiuni trebuie luat in calcul elementul principal: banii. Daca ai bani, iei ce vrei, daca n-ai bani, iei ce ti se da.
Romania nu are bani deci nu e in pozitia de a alege, cel mult poate sa decida sa nu faca nimic pe partea asta si sa astepte… ceva, orice. In momentul asta nu se poate lua decat ce e disponibil la cel mai mic pret, de preferinta donatii sau pe aproape, dupa modelul Gepard. Daca nu, atunci nimic.
Btw, nici Leo 2 nu a fost testat in lupta. Insa si el si Merkava si M1 sint inca optiuni viabile sh, in orice stare ar fi, macar pentru inlocuirea T-55.
Nu vad de ce RO ar trebui sa cumpere tot ce altii trag pe “dreapta”.
Sa se spele cu ele pe cap.
Si iar nu inteleg de ce la fiecare estimare de necesar de echipare cifrele merg in scadere. Cumva suntem vecini cu Elvetia, Austria si Franta?
Cred ca solutia este achizitia de licente sau reactualizarea proiectelor mai vechi, customizate pt nevoile armatei Ro, cu o productie decenta pe etape de timp, atragerea in investitia initiala a altor state mai mici, cu nevoi mai mici de inzestrare si fara capacitatea industriala pt a face proiectele mai eficiente din punct de vedere al costurilor.
Romania s-a mai bazat pe aliante si furnizori de armament externi in trecut, si despre “eficienta” lor se poate invata la ora de istorie.
“Nu vad de ce RO ar trebui sa cumpere tot ce altii trag pe “dreapta”.”
Pentru ca atat poate la momentul asta. Si nu “trebuie” sa faca nimic, nu o obliga nimeni sa se apere.
“Cred ca solutia este achizitia de licente sau reactualizarea proiectelor mai vechi, customizate pt nevoile armatei Ro”
Toate astea cer o investitie initiala mare si Romania nu are bani. S-a demonstrat in practica cu TBT, un proiect mai simplu decat al unui tanc.
“atragerea in investitia initiala a altor state mai mici, cu nevoi mai mici de inzestrare si fara capacitatea industriala pt a face proiectele mai eficiente din punct de vedere al costurilor.”
Chiar daca e off topic:
Investitia initiala este cu adevarat mare, dar beneficiile sunt enorme:
-pune la treaba cercetarea din RO
-industria de aparare creeaza locuri de munca pe orizontala si in cea civila/ nu toate componentele vor fi produse in industria de aparare
-intotdeauna in toate statele puternc industrializate cercetarea din ind de aparare a tras dupa ea si cercetarea din restul industriei
-creeaza locuri de munca pt cei cu studii si calificati
-iti da libertatea de decizie politica/ nu depinzi in f mare masura de furnizori externi
Ar trebui puse in balanta si beneficiile, care pe termen lung depasesc cu mult investitia. Cateodata nici nu le poti contabiliza la adevarata lor valoare.
Din cauza ramanerii in urma cu modernizarea echipamentelor din dotarea armatei situatia e comparabila cu situatia din anii 90 in domeniul internetului si telefoniei mobile.
Adica de la nimic am mers direct catre echipamente la zi, lucru logic si de bun simt de altfel.
Acelasi lucru se poate face si pt ind de aparare si echipamentele din dotarea armatei.
Ce spui e corect si logic in general sau in alta parte insa nu rezista la intalnirea cu realitatea romaneasca. S-au pus in balanta costurile si beneficiile investitiilor in multe domenii, nu numai cel al Apararii si rezultatul? S-a taiat tot ce se putea. Nu e un secret ca investitiile publice sint la un minim al ultimelor decenii.
Cat despre cooptarea unor investitori, e ceva ce poate s-ar face punctual daca ar exista initiativa, ceea ce nu s-a demonstrat pana acum in practica. In general nimeni nu va investi in industria ta si intr-un proiect netestat, facut in serie mica deci cu pret mare in loc sa cumpere direct de la un furnizor mare un produs testat, mai ieftin. Deci, cel putin in faza initiala investitia va trebui suportata din surse interne. Si nu sint bani.
Cand o sa vedem TBT-ul facut si intrat in productie, adica si cu o comanda, abia atunci discutam de lucruri mai complexe. Dar pana atunci va mai trece timp si daca se vrea o solutie la momentul asta, sh e singura. Dar, cum am mai spus, nu e obligatoriu sa se faca ceva, se poate si fara Aparare.
Din cate stiu, la Interne s-au facut investitii masive, de ordinul a 1mld EUR.
Cand se vrea, e gasesc si banii.
Alocarea bugetara reflecta prioritatea relativa a diverselor zone. Faptul ca altii primesc mai mult nu rezolva problema de fata, Apararea nu primeste destui bani in raport cu asteptarile.
Deci in zona asta nu sint bani, e o stare de fapt.
Putem discuta cauzele dar ar fi inutil: ele sint cunoscute si la fel de cunoscut e faptul ca nimic nu le va putea schimba. Cel putin nimic intern.
Bani sunt. Sa nu uitam ca biserica a primit in 2014 82 milioane euro. Si sincer eu ii vad ca bani risipiți.
Eu vorbesc de ce se intampla in realitate. Banii au fost directionati in alte parti, considerate mai importante deci pentru Aparare nu sint bani.
A treia oara pe blog si sunt placut surprins: desi este vorba de echipamente militare, care nu este tocmai profilul meu, totusi foarte interesant. Fireste ma refer la aspectele mai putin tehnice. [Admin: Este intr-adevar un blog dedicat strict tehnicii militare si discutia este off-topic. Exista probabil alte locuri unde problemele ridicate pot fi dezbatute mai bine. Multumesc pentru intelegere.]
[…] detinatorii a aproximativ 300 de Centauri B1, intentionau sa scoata din serviciul activ cam 50 de tancuri Ariete… lucru confirmat tot in luna mai anul acesta, de vestea ca mai au active doar 30 de […]