Le merge bine

Sea Venom/ANL - Sursa: mbda-systems.com

Sea Venom/ANL – Sursa: mbda-systems.com

Din ciclul: “Am vazut cascaval la Telejurnal“:

Britanicii sint in dispozitie buna si intredeschid baierele pungii, spre bucuria MBDA. Trei contracte recente le completeaza veniturile, incepand cu GBP175mil pentru asigurarea intretinerii sistemelor antiaeriene navale Sea Viper (bazate pe rachetele ASTER) instalate pe distrugatoarele T45. Subiect neinteresant pentru Romania, care se indreapta spre Patriot, ca sistem AA terestru si orice altceva pentru fregate. La categoria orice altceva ar putea fi incluse si CAMM, pentru care MBDA a primit un contract in valoare de GBP323mil, fiind vorba de livrari pentru fregatele T23, pentru viitoarele fregate T26 dar si pentru fortele terestre, inlocuind Rapier. Cum despre modernizarea fregatelor si achizitia corvetelor nu s-a mai auzit nimic nou sau, cel putin, nimic bun, nici CAMM nu ne intereseaza prea mult.
Urmatorul pe lista ar fi un contract pentru integrarea rachetei aer-aer cu raza lunga Meteor pe F-35B britanice. Cum Romania nu are deocamdata acces la AMRAAM AIM-120D, Meteor ar putea fi o varianta interesanta – pentru MLU sa nu se inteleaga altceva. Indiferent de cost, 12 bucati n-ar trebui sa falimenteze nici macar bugetul MApN. Si nici balanta de forte din regiune n-ar fi modificata, decat poate un pic.
In final, MBDA anunta continuarea testelor cu racheta anti-nava cu raza scurta Sea Venom/ANL. La cele 100 de kg ale ei, ar fi o alegere buna pentru instalarea pe elicopterele RoNavy, la concurenta cu Marte. Imediat ce se rezolva achizitia torpilelor.

Both comments and pings are currently closed.

13 Responses to “Le merge bine”

  1. gsg9 says:

    Cum Romania nu are deocamdata acces la AMRAAM AIM-120D

    si daca ar avea access n’ar avea ce sa faca cu ele, D’ul necesita MLU6+

    si MLU6+ (parca 6.5 pt mueropa) necesita modificari hardware, transceivere, iffuri, updates Link-16 etc

    pe scurt, nu e un simplu software update si costa bani deci e foarte putzin probabil ca le fac astia mioritici MLU6.5, polacii se chinuie pt ca au cumparat JASSM

    La cele 100 de kg ale ei, ar fi o alegere buna pentru instalarea pe elicopterele RoNavy, la concurenta cu Marte.

    da, mai precis ar putea sa le cumpere ca sa le bage in fund echipajelor…

    altfel Telephonics RDR-1500B nu are moduri de comunicare cu racheta/iluminare-dirijare/furnizare date de telemetrie, nu este facut pt asa ceva, este pt supraveghere, navigatzie, weather avoidance

    cine le’a instalat pe Pume a fost sigur ca nu amenintza pe nimeni

    http://www.helicopter-database.de/images/mi8/mi8_varianten_Lithuania_2.pdf

    nici de torpile nu prea are nevoie el pt ca nu are diping sonar, numai niste balize sonar si o consola de la Thales asa ca alea rosii de exertzitzili inca le sunt suficiente

    un elicopter sanatos costa US$42.9 million (MH-60R in FY2012) bucata, 4 a reason…

    • admin says:

      E nevoie de modificari atat in cazul 120D cat si Meteor. Doar ca Meteor e macar teoretic accesibila.

      Telephonics RDR-1500B ajunge pentru descoperirea tintelor in cazul Sea Venom. E nevoie de un datalink, e adevarat si asta e o modificare in plus insa nici un radar de la momentul asta nu suporta datalinkul Sea Venom asa ca s-or gandi ei cum sa puna tot ce trebuie intr-un container acrosat, nu o sa-si limiteze singuri piata. Sint baieti destepti. Ma refer evident la MBDA.

      Doar balizele sint de ajuns pentru a arunca niste torpile. Sint chiar mai mult decat necesarul atunci cand n-ai torpile.

      • gsg9 says:

        nu cred ca modifica astia nimic pt Meteor, de fapt tot americanii tre sa release vreun MLU tape care sa stie sa lucre si cu Meteroul

        iar astia vor pune MLU6.5 cand vor fi fortzatzi de americani sa faca upgradeul, respectiv cand or sa le transmita aia ca’i lasa fara support pt MLU5.2

        desi la cum ai cunoastem astia ar putea sta si fara support vreo 25 de ani relaxatzi

        nu stiu daca integreaza careva Sea Venom intr’un radar de supraveghere chior fara fire-control modes, Sea venom se va integra cu elicoptere care au radare cu ASuW modes/IFF, Wildcat cu SELEX Galileo Seaspray 7000E sau NH90NFH cu ENR derivat din Thales Ocean Master

        nu’si mai bate nimeni capul cu Telephonicsul astora si nu stiu daca merge cu un simplu pod samd

        si dupa aia cine suporta cheltuielile de dezvoltare/testare pt astia cu conducerea prin teleorman care or sa faca licitatzie pt 3 rachete…nimeni

        la noi s’au luat radare chioare de search and rescue, asa ca posibilitatea atarnarii unor rachete a fost exclusa din start

        un elicopter ASW fara diping sonar e jucarie, there is a reason de pun aia diping sonar pe elicoptere si de ajung sa coste +42 de milioane, dar Puma oricum nu poate sa care diping sonar plus echipamentele de procesare si sa mai si zboare eventual si cu pilotzi eventual si cu kerosen la bord

        puma naval e o chestie ieftina un compromis cu capabilitatzi limitate si cel mai probabil asa ramane, fara rachete, daca avem noroc la licitatzii si fara torpile 🙂 🙂

        iar la +42 de milioane elicoptere navale adevarate nu cred ca o sa ni se intample prea curand vreo nenorocire d’asta, probabil nu in timpul vietzii noastre

        • admin says:

          Sea Venom n-are nevoie de fire-control radar. E o amarata de racheta cu raza scurta/medie si e ghidata optic, foarte similar cu SPIKE-NLOS. Radarul are limitari pe partea de IFF dar acolo intervine mana maiastra a maistrului mestesugar.

          • Cezar says:

            Pai de ce sa dam banii si pe METEOR, nu mai bine luom niste rachete din alea Anti Grindina de la Elmec si am rezolvat treaba? Restul de bani ii dam la majorari de cheltuieli cu personalul….sau mai bine, cheltuieli de protocol. Sa fie whiskey, prezervative si secretare pentru toti instelatii cei burtosi. Sa ajunga la toata lumea! 🙂

          • gsg9 says:

            astia zice ca racheta se duce intertzial catre tzinta si in final se autoghideaza cu imaging IR seeker

            daca se duce inertzial inseamna ca este trimisa undeva catre niste coordonate si coordonatele alea trebuie sa vina de pe radarele alea, ca presupun ca nu trag 8tic cautand cu ochiometrul prin bila 8tronica la 25+ km cum trag cu Spike la 6-8km sau cu ochiometrul pe fibra 8tica ca la NLOS

            racheta o fi integrata cu radarul altfel ar fi o tampenie sa ai radare pe elicoptere si sa tragi rachetele cautandu’le ca prostu cu bila 8tica

            asa si penguin are ghidare tot cu imaging IR sensor si n’are datalink si nici cablu 8tic si presupun ca se trage inspre niste coordonate furnizate de catre un radar, dupa cum zice si prostii astia “Fire-control was provided by a Kongsberg SM-3 computer which could cue the missiles based on either active radar or passive ESM data.”

            si daca coordonatele ai sunt furnizate rachetei de catre radare inseamna ca radarele pot comunica cu racheta, rahatul ala de telephonics nu poate ca nu e treaba lui

            datalinkul zice e RF deci nu au nici fibra 8tica

            pt Puma Naval or sa lege doua sfori de racheta, una pt stanga-dreapta si una pt sus-jos si meseriasii nostri se descurca cu mosorul

            • admin says:

              Ntz.

              datalinkul zice e RF deci nu au nici fibra 8tica” – Am zis Spike NLOS, care are datalink RF deci acelasi ca la Sea Venom. Ambele sint ghidate optic, adica prin senzor formator de imagine – nu prin fibra optica. In plus, au cam si aceeasi raza de actiune, probabil chiar mai mare la Spike.

              Racheta se duce inertial pe niste coordonate ale tintei care pot proveni din diverse surse, nu neaparat de la radar. In cazul Puma va fi radarul dar faptul ca racheta se autoghideaza inertial spre coordonate prestabilite la lansare inseamna ca nu are nevoie de un radar de control al focului.

              Exact ce zice si wiki: “Fire-control was provided by a Kongsberg SM-3 computer which could cue the missiles based on either active radar or passive ESM data.

              Computer, nu radar. Radarul de control al focului are un inteles foarte exact, cel putin pentru mine. Atat timp cat racheta nu primeste in timpul zborului update-uri de la radar cu privire la noua locatie a tintei inseamna ca nu are nevoie de un radar de control al focului ci doar de unul de descoperire a tintelor, care poate fi substituit si de EO/IR sau cum zice si wiki, ESM. O racheta ce necesita radar de control al focului nu poate fi lansata in lipsa lui, ceea ce nu e cazul aici. Ca unii numesc radarul de descoperire al tintelor, “radar de control al focului”, e incorect dar e problema lor – probabil poti gasi asemenea exemple pe net.

              Telephonics-ul poate furniza coordonatele initiale ale tintei, asta nu e o problema imensa de inginerie, tine de bus-ul instalat la bordul elicopterelor si de soft. O integrare a rachetei pe Puma trebuie sa existe, chiar si numai pentru a-i da comanda de lansare.

          • gsg9 says:

            chiar daca radarul nu comunica permanent si direct cu racheta dandu’i permanent comenzi, radarul tot trebuie sa comunice initzial prin intermediul unui bus/computer cu racheta ca sa’i furnizeze coordonatele initziale

            radarul ala trebuie sa furnizeze cuiva niste date telemetrice care cuiva trebuie sa le furnizeze rachetei intr’un format pe care sa poata proasta aia sa’l intzeleaga, ca sa stie incotro sa se duca inertzial

            asta e cazul penguin cu “fire control”-computerul in the middle care primeste date de la radar si le transmite initzial rachetei si dupa ce se lanseaza comunicatzia alora se opreste aici

            sau cu iluminare constanta si comenzi de la radar cazul sea-skua/as15tt pana pocneste tzinta

            sistemele cu fire-control radars au fire-control computers/middleman au tot ce le trebuie, alea de supraveghere n’au, pt ca nu le trebuie

            eh, cazul pula navala, intrebarea este daca telephonicsul ala stie sa furnizeze date telemetrice suficient de inteligibile catre un alt sistem care alt sistem sa transmita rachetei ceva inteligibil, care alt sistem nu stim care este si probabil nu este si probabil trebuie integrat

            deci “fire computerul”-linkul dintre radar si racheta este MIA in cazul pulei navale si astea nu le integreaza aia de la atccm ci aia de la telephonics si mbda, daca vor, si in cazul in care vor platim noi distractzia, altfel aia fac toata povestea asta pt radarele si echipamentele lor, vrei jucaria cumperi tot lantzul trofic

            sau daca se merge numai pe 8tic cu ala controland racheta cu joystickul prin RF datalink, dar tot trebuie sa stii pe unde sa te uitzi la +25km si din cate am intzeles la pume bila 8ica nu e integrata cu radarul, sunt doo chestii separate ca deh Elbit si Telephonics si fiecare cu a ma’sii, si tot itzi trebuie ceva sa integreze bila Elbit cu RF datalinkul de pe veninoasa

            deci stai linistit 🙂

            dupa aia avand two way RF datalink e adevarat ca nu scrie nicaieri ca radarul trimite rachetei veninoase updates cu pozitzia tzintei, ca nu o comanda direct pt ca scrie ca e fire’and’forget si autonomous

            dar nici nu scrie clar nicaieri ca nu poate sa’i trimita updates, nu permanent ci doar asa pt corectzie

            sa ai mijloacele, sa ai two way RF datalink cu racheta si sa ai radarul capabil si sa nu’i trimitzi target updates de la radar ci doar sa plimbi eventual imaginea tzintei pe datalink intre racheta si elicopter doar pt ca buzanul sa poata misca racheta cu joystickul pe finala mi se pare stupid

            • admin says:

              Tine minte ca asta e o racheta cu raza scurta, se presupune ca tinta nu s-a miscat foarte mult din momentul lansarii pana in momentul cand racheta ajunge in zona. Daca era vorba de rachete cu raza lunga, atunci da, target updates aveau sens. La o racheta autoghidata, cu raza de 15-20km, nu prea are.

              Datalinkul e folosit doar sa transmita imaginile senzorului IR de la bordul rachetei si sa preia comenzile aluia cu joystick, cel putin asa apare in toate docomentele. Daca era vorba de target updates de la radar, ar fi zis undeva. Asa se exprima pe limba lor MBDA, daca e incomplet, asta e. Radarul e out of the loop si intra man in the loop. Deci nenea ala de la joystick nu se uita prin bila lui Puma ci se uita la ce vede senzorul rachetei.

              Ideea e ca vrei ca racheta sa ajunga in zona aproximativa a tintei si de acolo sa te uiti mai atent la ce vede senzorul cel mai apropiat de tinta, care e ala al rachetei si sa selectezi tinta corecta. Perfect valabil in cazul unei rachete cu raza scurta.

              Deci nu e nevoie de radar de control al focului.

          • gsg9 says:

            unii povestesc de +25km

            “Ideea e ca vrei ca racheta sa ajunga in zona aproximativa a tintei si de acolo sa te uiti mai atent la ce vede senzorul cel mai apropiat de tinta, care e ala al rachetei si sa selectezi tinta corecta.”

            si ca sa ajunga in zona aproximativa trebuie ori ca radarul sa’i poata furniza initzial coordonatele prin intermediari

            sau daca lansarea este optical-only trebuie sa existe o consola ceva care sa integreze cumva ce vede bila 8tronica cu dirijarea rachetei pana in apropierea tzintei cand vede si senzorul rachetei ceva

            la pagina asta e o poza cu un Dauphin numai cu bila 8tronica si racheta, nu pare ca ar avea vreun radar in bot

            http://www.mbda-systems.com/product/sea-venom-anl/

            trebuie sa existe some sense of direction pt operator, daca cu bila 8tronica faci “detectzia” si “vezi tzinta” la XXX-Km , OK, lansezi racheta, incotro o lansezi daca astea doua nu sunt coordonate si racheta nu primeste niste coordonate initziale/some sense of direction de la bila 8tronica

            cu image sensorul rachetei urmaresti ce vede racheta in final si ai dai comenzi prin RF pt confirmare/rafinament/target selection, dar trebuie sa existe ceva intre lansare si momentul ala final

            cumva pt operator trebuie sa existe ceva sincronizare intre astea doua, o consola ceva, altfel mergand separat pe bila 8tronica si sensorul aleia racheta nu ajunge in zona aproximativa a tzintei

            • admin says:

              Exista o sincronizare.

              Cazul in care detectia se face radar:
              -radarul determina coordonatele relative intre platforma de lansare si tinta (azimut+distanta in cazul asta)
              -calculatorul de bord iti da traiectul de zbor intre cele doua puncte
              -informatiile se incarca la bordul rachetei
              -odata lansata, racheta urmareste autonom traiectul de zbor, ajutata de platforma inertiala si autopilot ce o tine oarecum pe traseu
              -dupa un timp predeterminat, senzorul optic/IR de la bordul rachetei este pornit si incepe sa caute o tinta
              -optional, imaginile sint transmise inapoi la bordul elicopterului unde cu o consola se poate selecta cu mai multa precizie o tinta

              In cazul in care detectia nu se face radar ci cu bila EO/IR, calculatorul de bord obtine azimutul tintei (e unghiul dintre axul platformei si axa senzorului bilei cand se uita la tinta) insa distanta depinde de telemetrul laser. Daca azimutul si distanta sint cunoscute, atunci totul e identic cu primul caz. Daca distanta nu poate fi masurata, e o problema. Probabil ca au un mijloc de a o estima, grosier.

              Pana la urma e aceeasi problema de la lansarea rachetelor aer-aer cu raza scurta de actiune ghidate IR in mod LOAL. Cum tinta nu e vazuta de racheta de pe sina, lansarea se face in orb insa calculatorul de bord ii spune la momentul lansarii ce traiectorie sa urmeze si unde sa se uite dupa o tinta, odata ce a ajuns in zona. Schema functioneaza de mai mult timp la rachetele IR WVR – insa a fost o inovatie majora la vremea ei.

              PS. despre sincronizare: inainte de lansarea efectiva, racheta ia referinta platformei de pe care e lansata, isi roteste giroscoapele cateva secunde, nu pleaca caine surd la vanatoare. Nu stiu daca asta e ce ai intrebat.

          • gsg9 says:

            nu era o intrebare, am spus ca alea sunt fortzate sa comunice, fie ca intre bila si racheta fie ca intre radar si racheta, prin intermediul unui fire control computer care la socat nu exista, care socat e din anii 90 inceputul 2000(SOCAT 1998-2005) si puma navala are pachetul socat si ce moving map/gps/inertial o avea pe acolo ca nu am gasit specificatii exacte

            si una e elbit, alta e telephonics si veninoasa mbda si fiecare cu a ma’sii, n’au facut ei o sincronizare intre bila si radar sigur or sa mai bage astia si a treia necunoscuta in ecuatzie, ca doar ai cunoastem…

            in alta ordine de idei ne cumparam simulator de F16, scump, 24 meleoane

            dar cum in urmatorii 40-50 de ani o sa zburam F16A/B Block15 face sens 🙂

            “Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, Orlando, Florida, has been awarded a $24,314,870 firm-fixed-price contract for the F-16 A/B Block 15 training system. Contractor will provide required training system hardware, contractor logistics support, spares and software development. Work will be performed at Orlando, Florida, and is expected to be complete by April 20, 2021. This contract is 100 percent foreign military sales to Romania. This award is the result of a sole-source acquisition. Air Force Life Cycle Management Center, Wright-Patterson Air Force Base, Ohio, is the contracting activity (FA8621-17-C-0004). ”

            https://www.defense.gov/News/Contracts/Contract-View/Article/1161148/

  2. Na eu zic ca nu merita….si daca s-ar putea sa fie montata pe Puma Naval tot nu ar merita fiindca in cazul RuNavy nu o sa ajunga Puma Naval decat printr-o minune in pozitie de tragere cu o astfel de racheta.
    Sea Venom/ANL or fi bune dar pentru aia care lupta cu maxim o nava de tipul Tarantul ratacita undeva si care se afla departe de protectia unei grupari navale.
    La Tarantul-urile rusesti acestea vor functiona ca multiplicatori de forte si nu vor lupta singure ci in haita, pentru un ANL si 2-ua AK 630 daca lansarea este detectata la timp o sa o anihileze.
    Mie mi se pare racheta aceasta cu dedicatie pentru zona Golfului Persic si Garda Republicana Iraniana sau cum se numesc aia care au flotila lor de barci rapide cu cate 2 rachete antinava usoare pe ele.
    In Europa si in spatiul de langa cu vecini dotati la zi mai mult sau mai putin nu cred ca ar functiona.
    Hai sa punem intai torpile pe Puma Naval…