Cavaleria zburatoare revine, episodul 3

S-au anuntat finalistii pentru noul tanc usor aeropurtat american, cunoscut drept Mobile Protected Firepower: BAE Systems si General Dynamic Land Systems.

Cele doua propuneri sint destul de diferite, BAE Systems venind cu o evolutie a M8 Armored Gun System, adica un blindat dotat cu un tun de 105mm, cu incarcator automat si echipaj compus din 3 militari, construit din aluminiu cu posibilitatea de montare a blindajului aditional in functie de cerinte. Astfel, M8 AGS cantareste intre 16 tone (in varianta aero-desantabila) si 23 de tone in varianta cea mai bine protejata.

 

GDLS propune un blindat bazat pe sasiul AJAX (utilizat de britanici pentru cavaleria lor), cuplat cu o noua turela care pastreaza organizarea interna a M1, asigurand o tranzitie usoara a echipajelor si avand deci un echipaj format din 4 militari. Demonstratorul tehnologic prezentat de GDLS se numeste Griffin si poate fi dotat cu un tun de calibru 105mm sau 120mm. Versiunea de 120mm utilizeaza tunul XM360 conceput pentru defunctul proiect FCS, avantajul sau constand in reducerea greutatii la jumatate fata de tunul folosit pe M1 insa pastrand aceeasi parametri balistici. Asta contribuie la reducerea greutatii, turela Griffin cu tunul de 120mm cantareaste doar 8 tone, de la cele 22 de tone ale turelei M1 – evident ca si protectia este mai scazuta.

 

In total, Griffin cantareste 28 de tone, adica cu 5 mai mult decat M8-ul lui BAE. Diferentele cuantificabile care pot explica cele 5 tone in minus pentru M8, in absenta informatiilor despre nivelul de protectie a celor doua blindate, ar fi deci calibrul tunului si incarcatorul automat.

Griffin nu este un produs final ci doar un demonstrator tehnologic in timp ce M8 pare mult mai aproape de o varianta gata de productie insa se observa deja alegerea pe care trebuie sa o faca US Army: un tanc mai usor (desantabil aerian intr-o versiune mai cheala), dotat cu un tun de 105mm cu performante limitate impotriva tancurilor moderne insa inca destul de bun impotriva tuturor celorlalte tinte sau un blindat mai greu (care nu poate fi aero-desantat ci doar aero-transportat) dar cu un tun mai puternic, capabil sa distruga majoritatea tancurilor adverse.

Vehiculele echivalente dimensional MPF-ului american ar fi 2S25 Sprut-SD utilizat de trupele aeropurtate ruse (tun de 125mm si greutate de 18 tone) si tancul usor chinezesc ZTQ-15 (tun de 105mm si greutate de 35 de tone). Trebuie notat ca desi se spune ca ar putea fi aero-transportabil si chiar aero-desantabil (mai putin plauzibil), ZTQ nu este totusi destinat trupelor aeropurtate ci este folosit in zonele muntoase, avand ca principale tinte blindatele indiene, tancurile T-72 si T-90 intampinand dificultati in a manevra in teren greu situat la altitudine mare. Merita de meditat la asta.

 

Both comments and pings are currently closed.

5 Responses to “Cavaleria zburatoare revine, episodul 3”

  1. stan says:

    pt romania as merge mai repede pe centuro 2 mult mai mobil pe dealurile din moldova si pe carpati ca oricum noi nu avem nevoie sa fie aeropurtabil

  2. dany says:

    Au mai fost unii fripti cu “aluminizate”
    Oricum la final ambele vor suferi modificari la blindaj/motor si altele >> greutate mai mare. Si aia cu stele cat pietroiu’ sigur le vor vrea “desantabile” nu stiu cat va mai tine vrajeala cu aerotransportabile

  3. RTI says:

    Cred ca vor merge pe varianta grea si mai potenta, in final aero-transportabil sau aero-desantabil e cam tot aia pentru capacitatea USA de a se impune logistic, in plus succesul altei conserve de haluminiu nu cred sa fie inca uitat.

  4. mihaistoian says:

    GDLS au propus si Griffin III cu tun de 50 mm si spatiu pt 6 infanteristi, iar US Army a comandat 12 prototipuri
    https://www.armyrecognition.com/december_2018_global_defense_security_army_news_industry/u.s._army_awards_general_dynamics_contract_for_mobile_protected_firepower.html