TehnoMil

Thales FLASH la bordul NH-90 – Sursa: naval-technology.com

Nu poti sa-l folosesti in rol ASW la potentialul maxim fara instalarea unui sonar submersibil.

E cunoscut faptul ca Romania a cumparat un sistem anti-submarin ambarcat de la Thales, compus din balize largabile si un procesor TMS 2000. Ce lipseste pentru a fi un sistem complet, la standardele actuale, este sonarul submersibil.

Alegerea logica, Thales, ofera FLASH (Folding Light Acoustic System for Helicopters) care este instalat deja la bordul Super Pumelor UAE si a NH-90 franceze, printre altele.

Concurentii cei mai puternici sint Raytheon AN/AQS-22 ALFS (Airborne Low Frequency Sonar) si L3 HELRAS (Helicopter Long-Range Active Sonar) DS-100.

Cel mai probabil, unul dintre cele trei sonare enumerate mai sus va fi ales pentru instalarea pe elicopterele navale romanesti, intr-o viitoare etapa de modernizare.

Sursa: cartula.ro

Problema avuta de IAR-93 in ceea ce priveste lipsa tractiunii este arhicunoscuta si este unul din principalele motive pentru esecul (relativ) inregistrat de primul avion cu propulsie reactiva produs de Romania.

Ca o scurta recapitulare, problema a fost cauzata de restrictia, impusa de Occident, vanzarii unor motoare cu tractiune suficienta statelor estice.

Asa s-a ajuns ca Romania si Iugoslavia sa foloseasca un motor britanic Rolls Royce Viper, conceput initial pentru a echipa avioane tinta fara pilot si ca atare avand o tractiune limitata. Viper-ul platea tribut originii sale ca motor de unica folosinta, fiind un turbojet extrem de simplu insa relativ ineficient, cu tractiune scazuta si consum mare de carburant.

Solutia a fost ca IAR-93/J-22 sa foloseasca doua asemenea motoare, in realitate insa doar transformarea intr-un bombardier multimotor ar fi rezolvat lipsa tractiunii.
Cealalta optiune era bineinteles cresterea tractiunii motoarelor.

Continuare…

MBDA Aster – Sursa: defensenews.com

Turcia a prelungit termenul limita pentru depunerea ofertelor finale ale MBDA si Raytheon/Lockheed Martin pentru furnizarea unor sisteme de rachete sol-aer cu bataie lunga.

Anul trecut, printr-o decizie foarte controversata, Turcia a selectat firma chineza CPMIEC, producatorul sistemului HQ-9/FD-2000 pentru inceperea negocierilor in vederea incheierii contractului.

Reactia europenilor si a americanilor a fost foarte dura, cu mult peste comunicatele normale ale perdantilor unui asemenea contract si, desi negocierile cu producatorul chinez continua, turcii au acordat un termen pentru ca occidentalii sa depuna oferte imbunatatite. Termenul initial era sfarsitul lunii Ianuarie si a fost acum prelungit cu trei luni, pana la sfarsitul lui Aprilie.

Sau cel putin asa apare stirea in varianta oficiala. Neoficial, Turcia spera inca sa obtina ce a vrut de la inceput: transferul de tehnologie de la europeni sau americani.
Deocamdata a obtinut doar HQ-9, adica un hibrid intre un sistem rusesc din anii ’80-’90 si (se zvoneste) ceva tehnologie americana din aceeasi perioada. Un sistem functional, folositor ca o prima etapa in dezvoltarea unei variante proprii insa departe de tehnologia Aster sau Patriot actuala.

Continuare…

Sursa: Stars&Stripes via defense-update.com

13.000 (treisprezece mii)

Este numarul vehiculelor tip MRAP de care armata SUA vrea sa scape, oferindu-le aliatilor si fortelor de securitate interne.
Ce nu va putea fi distribuit amatorilor de blindate gratuite va sfarsi, cel mai probabil, la fier vechi.

“We’ve notified our friends and allies that we have MRAPs available and if they want them they can have them”. Sursa: defense-update.com

Un truc cu adevarat spectaculos ar fi sa convingi SUA ca si alte blindate grele stocate, cum ar fi M1A1, sint tot un fel de MRAP-uri, micile diferente putand fi trecute cu vederea intre prieteni.

M1114 – Sursa: primeportal.net

Evolutia noii generatii HMMWV spre un vehicul cu adevarat blindat incepe cu un model “obscur” la data aparitiei, M1114 Up-Armored, proiectat ca urmare a experientei capatate in primul razboi din Golf.

Pentru a respecta adevarul istoric, a existat un model anterior, M1109 Up-Armored, care se baza pe vechiul sasiu A1 in timp ce M1114 foloseste mai noul Expanded Capacity Vehicle (ECV).

Fata de versiunea de baza ECV, M1113, varianta Up-Armored M1114 beneficiaza in echiparea standard de kit de blindaj, sasiu si suspensii mai robuste.  Cresterea in greutate penalizeaza insa performantele dinamice asa ca modelul nu era foarte raspandit la data inceperii celui de-al doilea razboi din Golf.

Razboiul de gherila ce a urmat invaziei si aparitia IED-urile a schimbat prioritatile si M1114 a devenit cel mai cerut vehicul (pana la aparitia MRAP-urilor), capacitatea de fabricatie neputand sa tina pasul.

A fost inceputul unei adevarate industrii a kiturilor balistice alternative, destinate a duce modelele obisnuite, neblindate, la un nivel de protectie cat mai apropiat de modelul up-armored “de fabrica”. Un asemenea complet era compus in general din usi noi, geamuri din sticla balistica, scut motor, plafon si podea blindate.

Continuare…

Ansamblu recuperator AR-15 – Sursa: alflahertys.com

Hibridizarea AR-15/AK-47 la episodul 2, de data asta intra in centrul atentiei ansamblul arcului recuperator.

Ca element distinctiv al AR-15, arcul recuperator se gaseste pozitionat in patul armei, facand imposibila plierea acestuia de-a lungul corpului.
Dezavantajul in functionare este relativ, avand in vedere accentul pus de utilizatorii obisnuiti ai AR-15 pe precizie insa in anumite situatii este folositor sa poti reduce lungimea armei cat mai mult posibil.

O mare parte a producatorilor sistemelor cu piston au gasit deja solutii de a monta arcul recuperator in interiorul port-inchizatorului sau macar la exteriorul pistonului (varianta mai putin flexibila), intregul mecanism fiind mai compact si permitand patului armei sa fie pliat.

Odata cu conversiile AR-15 la sistemul cu piston, au aparut cateva posibilitati de instalare a unui ansamblu recuperator diferit de cel clasic, mai apropiat de cel folosit in mod curent de restul armelor de asalt.

Si daca trebuie adoptat un sistem ce si-a demonstrat fiabilitatea, ce model ar putea fi mai potrivit decat AK-47?

Continuare…

WR-40 Langusta – Sursa: Wikipedia.org

Polonia intentioneaza sa achizitioneze un numar de focoase pentru rachetele de tip Grad 122mm, Phoenix HE, lansate de noile WR-40 Langusta.

Rachetele Phoenix sint produse de concernul Bumar si au o bataie extinsa la 42km, fiind similare rachetelor romanesti de 122mm propulsate de motoare cu combustibil compozit din import.

Conform caietului de sarcini, focoasele trebuie sa fie programabile, multimod, functionand fie la impactul cu tinta, fie dupa un timp de zbor prestabilit, fie la o inaltime deasupra solului setabila intre 1 si 11 metri.

De contract sint interesate doua firme, prima fiind chiar producatorul Bumar Ammunition iar cea de-a doua fiind o componenta a Diehl Group, Junghans Microtec GmbH.

Desi filiala Romarm Tohan SA are in portofoliu un produs ce pare sa corespunda cerintelor, numit MFF-2T, romanii nu se gasesc printre potentialii furnizori.

Continuare…

Sursa: defensenews.com

Departamentul Apararii a notificat USN sa renunte la achizitia a 20 din cele 52 de LCS planificate. Primele 24 ar urma sa fie cumparate pana la sfarsitul lui 2015 insa urmatorul lot de 28 de bucati ar urma sa fie redus la 8.

Decizia, destul de ciudata din punctul de vedere al numarului, a rezultat in urma examinarii mai multor variante, inclusiv reducerea si mai drastica a comenzilor.

Nimic nu este definitiv pana la prezentarea bugetutului Apararii insa, in ciuda suportului USN, LCS pare a avea putine sanse sa scape de reducere.

Aparent se pune deja problema gasirii unui inlocuitor pentru LCS, un semnal ca decizia este ca si luata.

Continuare…

S-ar putea sa mai fie nevoie de ele – Sursa: MApN via tvr.ro

Ministrii de externe ai UE se pregatesc sa aprobe trimiterea unei misiuni militare in Republica Central Africana, aflata in plin razboi civil.

Numarul de militari va fi in jur de 1.000 si misiunea va fi de a “stabiliza” situatia si de a impiedica un posibil “genocid”, conform unui oficial ONU.

Decizia vine la presiunile Frantei, care a trimis deja 1.600 de militari in fosta sa colonie, insa a cerut sprijinul UE pentru trimiterea unor forte suplimentare. Pe langa misiunea umanitara este vorba si de antrenarea si sprijinirea fortelor armate guvernamentale ale Republicii Central Africane.

Cel mai probabil romanilor li se va aduce aminte ca in cazul asta sint europeni si ca este nevoie si de sprijinul lor. Romania ar avea noroc daca ar scapa cu o contributie mai mult sau mai putin simbolica, cum ar fi sprijinul logistic.

In ciuda declaratiilor oficiale, europenii manifesta rezerve fata de aventurile militare ale Frantei in Africa, cauza fiind un episod din istoria recenta despre care se vorbeste foarte putin.

Continuare…