TehnoMil

Fregata din clasa Oliver Hazard Perry – Sursa: FAS.org

USN va retrage anul urmator sapte fregate din clasa Oliver Hazard Perry.

Cel mai probabil destinatia lor finala va fi Asia de Sud-Est, acolo unde aliati ai SUA, aflati sub presiunea Chinei, s-au pornit in cautare de chilipiruri.
Este una din ultimile etape de parcurs pana la scoaterea completa din serviciu a uneia dintre cele mai controversate clase de fregate anti-submarin.

Proiectate ca nave de escorta anti-submarin in toiul Razboiului Rece, OHP s-au dovedit a fi initial niste fregate multi-functionale cu capacitati rezonabile anti-aeriane si anti-nava. Navele dispuneau de un sistem Mk-13 capabil de a lansa atat rachete SM-1 cat si Harpoon.

S-au facut remarcate prin costurile de achizitie si intretinere  mici (relativ, a se vedea in continuare) si s-au dovedit populare in serviciul marinelor straine.

Costurile mici au adus insa dezavantaje semnificative, fregatele OHP fiind criticate pentru capacitatea redusa de modernizare, derivata atat din lipsa spatiului fizic disponibil cat si din arhitectura sistemelor electronice.

Intr-o prima versiune OHP dispunea doar de spatiul necesar ambarcarii unui elicopter SH-2 si extinderea hangarului pentru gazduirea a doua SH-60 a necesitat adaugarea unei sectiuni suplimentare corpului navei, rezultand astfel o varianta “lunga”.

Continuare…

Iskander – Sursa: dpa Picture-Alliance via Bild.de

Operatiunea “Cum sa anulezi Aegis Ashore in cativa pasi simpli” continua: in presa germana (surpriza mare, /sarcasm off) a aparut informatia conform careia Rusia ar fi amplasat rachete Iskander in enclava Kaliningrad ca parte a raspunsului la amplasarea scutului anti-balistic NATO in Polonia.

Senzationalul stirii vine din ideea ca Berlinul ar putea fi amenintat de rachetele tactice rusesti, capabile sa poarte incarcaturi nucleare.

Faptul ca Rusia nu are nevoie de rachete tactice pentru a lovi capitalele europene nu este luat in calcul, ceea ce conteaza e ca rachetele Iskander par sa fie capabile sa loveasca Berlinul, chiar daca doar la distanta maxima de zbor (numerele avand totusi nevoie de putin masaj contabilicesc si mult optimism, calculul dand cu virgula).

Anuntul nu a starnit prea multa emotie in tarile vizate direct, adica Statele Baltice si Polonia, prezenta Iskander in Kaliningrad fiind o ipoteza cu care se lucreaza de mult timp.
Cam aceeasi reactie ar starni anuntul unei desfasurari similare de forte in Transnistria, care desi mai complicata din punct de vedere legal este la fel de posibila tehnic.
Pentru a elimina ambiguitatea, cel mai simplu ar fi de presupus ca Iskander sint deja amplasate in teritoriile europene controlate de rusi.

Continuare…

Lansare IRIS-T SL – Sursa: Diehl

Germanii isi vad de treaba: in luna Noiembrie au fost executate cu succes doua lansari de test ale IRIS-T SL, versiunea cu raza medie de actiune a IRIS-T, cu baza la sol.

Ideea din spatele programului este gasirea unei alternative mai ieftine pentru rachetele PAC-3 MSE care urmeaza sa echipeze sistemul MEADS, daca acesta va continua, destinate mai ales combaterii tintelor clasice si mai putin a celor balistice cum este cazul PAC-3.

IRIS-T SL foloseste unele componente comune cu versiunea aer-aer (si cea lansata de la sol, cu raza mica de actiune SLS) cum ar fi senzorul IR insa are un nou motor, mai puternic, si un sistem de ghidare inertial cu legatura radio, folosit pe portiunea initiala a traiectoriei pana la incadrarea tintei de catre senzorul IR.

In plus, racheta a primit si o cofa ce ascunde senzorul IR pana la inscrierea pe portiunea finala a traiectoriei, moment in care este largata. Detaliul este semnificativ prin imbunatatirea caracteristicilor aerodinamice ale rachetei, asigurand o crestere a razei de actiune.

Continuare…

Ghost – Sursa: Juliet Marine Systems

Sau ce se intampla cand Sea Shadow se intalneste cu Shkval.

Ghost, un proiect Juliet Marine Systems, nu poate fi clasificat cu usurinta si cea mai buna descriere ar fi un catamaran cu semnatura radar redusa folosind un sistem de propulsie asemanator cu cel utilizat de faimoasele torpile Shkval.

Fenomenul de supercavitatie ar fi cheia pentru atingerea unei viteze maxime superioare oricarei alte nave existente.

Rezultatul ar trebui sa fie o nava cu autonomia necesara unor misiuni de patrulare de lunga durata dar sprintul unei nave de atac rapid.

Continuare…

Barak-8 – Sursa: Wikipedia.org

Cooperarea dintre IAI si DRDO cu privire la dezvoltarea Barak-8 da semne ca scartaie: programul este intarziat si exista dificultati tehnice majore de partea indiana.

Desi Barak-8 va intra in serviciul marinei israeliene la sfarsitul lui 2013, marina indiana va trebui sa astepte pana in 2015. Cum racheta este identica, semnalul este ca industria indiana nu poate asimila deocamdata componentele pentru care ar fi trebuit sa fie responsabila.

Daca la inceput tonul declaratiilor oficialilor indieni era triumfalist, anuntand procente impresionante de localizare a productiei, inclusiv cercetarea-dezvoltarea unor sisteme critice cum ar fi motorul cu faza dubla sau actuatorii pneumatici, mai recent declaratiile autoritatilor sint mult mai retinute: proiectul intampina dificultati reale exact in ariile pentru care responsabili sint partenerii indieni.

Mai precis, desi indienii stiu ce trebuie fabricat, primind de la israelieni desenele de fabricatie, au descoperit ca nu stiu cum sa fabrice acele componente sau nu la calitatea ceruta, lipsindu-le tehnologiile avansate de fabricatie folosite de israelieni, aceasta fiind cauza ratarii unei serii de teste.

Continuare…

Sursa: occidentalenclave.org

Asa cum era de asteptat, in urma negocierilor incheiate cu aparent succes intre Occident si Iran, anumiti actori pun deschis problema inghetarii lucrarilor la scutul balistic ce urmeaza a fi instalat in Romania, Polonia si Turcia.

Pana acum Rusia a fost principalul opozant al sistemului antiracheta, insa deja au aparut voci chiar in interiorul Aliantei care se pliaza pe aceeasi pozitie.

Desi nu este inca pozitia oficiala a Germaniei, idei legate de blocarea instalarii elementelor Scutului au fost lansate discret in dezbatere publica de analisti militari germani.

Cateva pasaje dintr-un articol elocvent, publicat de German Institute for International and Security Affairs,The case for rethinking NATO missile defense plans:

“Because of uncertainties about future missile threats to NATO, a lack of support among US allies, and financial risks, however, the allies would be well advised to pause and reassess missile defense plans before proceeding with the system’s further implementation.”

“…NATO allies should pause to consult again before deploying additional elements of the missile defense system, procuring missile defense ships, or reconfiguring existing ones to enable them to carry interceptors or sensors. By taking a time-out, allies could avoid unnecessary investments and minimize conflicts over the rationale behind the missile defense system.”

“To be sure, Central and Eastern European NATO members view any changes to missile defense plans skeptically. They see the project as a symbol of US commitment to Europe and as protection against Russia, which they perceive as a threatening neighbor. Nevertheless, it should also be in the interest of these countries to avoid unnecessary investments and conflicts.” (Sursa: wp-berlin.org)

Cu asemenea aliati, nici nu ai nevoie de inamici.

Retragerea clasei Tarantul – Sursa: PAP/Adam Warżawa via regionalna.tvp.pl

Polonia a retras din serviciu ultimile doua nave purtatoare de rachete din clasa Tarantul. (Sursa: Jane’s)

Celelalte doua nave, dintr-un total de patru achizitionate de la fosta Uniune Sovietica, au fost retrase in 2005.
Intr-o miscare interesanta, marina poloneza a scos din dotare in 2006 si rachetele P-21/22, lasand cele doua unitati Tarantul supravietuitoare dotate doar cu sistemele de artilerie.

Surprinde decizia de a nu moderniza navele rusesti dupa modelul clasei Orkan, relativ similare ca rol si dimensiuni generale, ale caror corpuri au fost construite in RD Germana, cumparate de Polonia si dotate cu sisteme moderne cum ar fi rachetele RBS-15 Mk3 si radarele SeaGiraffe 3-D.

Continuare…

Dezvoltarea noii clase de submarine rusesti diesel-electrice Proiect636.3 Varshavyanka , clasa derivata a Proiect877 Kilo si prezentata pe scurt in OPFOR: Proiect636.3 vs Puma Naval, a inregistrat un moment foarte important: lansarea la sfarsitul lunii Noiembrie a primului dintre cele sase submarine planificate a intra in dotarea Flotei Marii Negre.(Sursa: RT.com)

Submarinul a fost construit in santierul JSC Admiralteyskie Verfi din Sankt Petersburg si va executa un voiaj de doua luni pentru a ajunge la baza navala din Novorossiysk, construita ca o alternativa la cea de la Sevastopol, aflata la un moment dat in pericol de a fi inchisa flotei ruse.

Este primul pas semnificativ facut de Rusia in directia restabilirii unei prezente navale credibile in Marea Neagra, considerata pana acum ca cel mai bun vecin al Romaniei.

Tunul antitanc tractat, calibrul 100mm si cei 8 servanti ai sai.

Misiuni: distrugerea tancurilor, mașinilor de luptă, transportoarelor, precum si a personalului (Wikipedia)

Eficient doar in cazul extrem in care o coloana de tancuri ar avansa in asa fel incat sa-si expuna flancurile, in genul unor tinte din poligon sau daca inamicul instalat pe o pozitie fixa nu ar avea nici un fel de acoperire aeriana sau artilerie disponibila, adica din nou tinte de poligon. In oricare alt caz, mobilitatea redusa si lipsa oricarei protectii pentru servanti il fac extrem de vulnerabil, utilitatea practica fiind mai mult decat discutabila.

Prin comparatie, Bizonul pare foarte performant: un duel intre un TR-85M1 si o baterie de tunuri antitanc nu ar lasa foarte multe sperante celor din urma.

Tinand cont de misiunile care trebuiesc indeplinite, cum se poate maximiza totusi utilitatea celor 8 militari?

Continuare…

Leopard 2A5 german – Sursa: armyrecognition.com

Polonezii se lauda oricui sta sa ii asculte cu ultima achizitie de tancuri Leopard la mana a doua din Germania.

Argumentele lor ar fi in principal pretul, aproximativ EUR1,5mil per bucata, aici fiind incluse insa pe langa cele 119 tancuri si alte 220 de vehicule si echipamente dar si starea tehnica foarte buna, majoritatea (105) fiind versiunea 2A5 iar restul 2A4.

Cum 2A5 este deja o versiune moderna, Polonia nu va fi nevoita sa investeasca in ele prea curand, in schimb concentrandu-se pe modernizarea parcului de 2A4. Pe masa este si o varianta in care ambele versiuni vor fi aduse la un standard comun, apropiat 2A7.

Facand o paranteza, noua achizitie are potentialul de a ingropa sau macar a intarzia considerabil planurile pentru un nou MBT polonez, existand insa si varianta in care eforturile se vor concentra strict in directia proiectarii unui tanc usor, care sa nu concureze direct cu Leopardul.

O informatie care nu apare in multe anunturi de presa este ca Polonia ar fi fost la concurenta cu alti doritori de Leoparzi ieftini si buni.
Si parca pentru a face in ciuda, se subliniaza ca acesta a fost si ultimul lot de Leo 2A5 disponibil din stocurile germane, restul tancurilor din dotarea Bundeswehr-ului, care vor fi pastrate in serviciu, fiind versiunea 2A6.

Nu se stie exact cine au fost contracandidatii polonezilor, lista celor care inca mai cumpara blindate fiind ocupata in general, pe primele locuri, de state din Asia sau Orientul Mijlociu.
Dar daca totusi un stat mediu european s-ar decide, printr-o minune, sa incerce o achizitie similara, ce variante ar avea la dispozitie?

Continuare…