Rusia, acolo unde motocicletele trag cu proiectile antitanc.
O realizare interesanta, folosita mai ales de catre trupele aeropurtate VDV, este SD-44, un tun de camp semi-autopropulsat. SD-44 este o varianta a mult mai raspanditului D-44, tun tractat de calibru 85mm proiectat la finalul WWII si intrat in dotare imediat dupa sfarsitul acestuia. D-44 este la randul sau o dezvoltare a celebrului tun de 85mm al T-34 si a pastrat capacitatea antitanc, lansand atat proiectile brizante cat si cumulative.
SD-44 difera de modelul de baza prin instalarea unui mic motor de 14CP in doi cilindri, destul de puternic pentru a propulsa tunul cu pana la 25km/h. Faptul ca SD-44 era independent de tractorul de artilerie l-a facut foarte interesant pentru VDV desi, evident, era mai greu decat varianta de baza D-44.
Stirea zilei: Bell Helicopter a semnat o scrisoare de intentie pentru cooperare in privinta productiei UH-1Y cu polonezii de la PGZ.
Glumesc.
In realitate, adevarata stire a zilei e cam saraca in amanunte. Romania ar fi acceptat sa cumpere un numar necunoscut de elicoptere AH-1Z pentru un pret necunoscut, producatorul american fiind de acord cu producerea lor in Romania, intr-un grad de integrare necunoscut.
Oricum, trebuie sa recunosti perseverenta celor de la Bell, 20 de ani au asteptat momentul asta.
Pentru a nu lasa postarea fara nici un fel de date, am inclus o supradoza de informatii referitoare la performantele relative ale elicopterelor de transport si de atac, in viziunea RAND:
Pentru cei ce vor rezumatul rezumatului din documentul de mai sus: la categoria elicoptere de atac, AH-1Z are performante superioare AH-64 in cele mai dificile conditii pentru elicoptere, la temperaturi si altitudini inalte. Oarecum de asteptat avand in vedere ca cele doua elicoptere au in comun motorizarea si diametrul rotorului insa Cobra e cu 2 tone mai usor (MTOW).
Scenariile misiunilor luate in calcul, Afganistan si Irak, pot parea putin extreme la prima vedere, insa la o a doua se observa ca temperaturile din Romania se pot apropia de cele din Afganistan iar relieful, desi nu este atat de extrem, are un anumit grad de similaritate.
La categoria elicoptere de transport, se remarca performantele stelare ale CH-47 si cele dezamagitoare ale UH-1Y.
Daca romanii construiesc bazine de inot si terenuri de fotbal (in panta), cei mai buni dintre vecini nu vor sa ramana mai prejos si se gandesc sa investeasca si ei in sportul de masa.
Guvernul ungar a venit anul acesta cu o a doua idee: crearea de poligoane de tir in scoli. Pentru ca cluburile nu sint de ajuns. Chiar daca suna bine, imaginea lunetistilor puberi i-a speriat pe cei din invatamant asa ca pe moment ideea ar fi fost abandonata. Sau amanata pana se mai obisnuieste lumea cu ea.
Am auzit ca si biatlonul e un sport frumos. In cazul in care romanii se decid ca vor sa termine pe niste locuri bune olimpiada de iarna care vine.
Efectele crizei economice din Grecia se vad si in achizitiile militare: in loc sa cumpere zeci de elicoptere noi, grecii sint fortati sa cumpere zeci de elicoptere la mana a doua.
Grecia a trimis o cerere SUA pentru achizitia a 70 de elicoptere OH-58D Kiowa Warrior disponibile prin EDA, la un cost de USD40-45mil ce acopera suportul si piesele necesare pentru doi ani precum si transportul lor. Se pare ca vor fi introduse in dotare doar 45 dintre ele, celelalte urmand sa fie canibalizate pentru piese de schimb. Judecand dupa starea euforica a grecilor, se pare ca nu au aflat ca americanii au retras Kiowa din cauza costurilor de intretinere in crestere si a vechimii structurilor.
Nu stiu cum fac dar sarbii au reusit sa scoata un nou prototip de obuzier autopropulsat, care seamana cu un mini-Archer.
Pe nume MGS-25 Aleksandar, obuzierul autopropulsat pe roti se bazeaza pe modelul NORA B-52, avand in comun cu acesta piesa de artilerie de 155mm si 52 de calibre si sistemul de incarcare complet automat cu o magazie revolver cu 12 lovituri gata de tragere. Diferenta este facuta de greutatea redusa de la peste 30 de tone la 25 de tone, cadenta de tragere mai mare si capacitatea camerei crescuta de la 23 la 25 de litri. MGS-25 are insa o capacitate de foc mai redusa decat NORA, stocand in total 24 de lovituri fata de 36 cat avea NORA.
Ca un prim aspect interesant, adevaratul Archer are doar 21 de lovituri disponibile insa toate sint gata de tragere, de unde se poate trage o concluzie asupra compromisului dintre numarul total de lovituri disponibile si numarul de lovituri gata de tragere, facut de fiecare model.
Al doilea aspect care merita observat este ca, desi tendinta este de merge spre automatizarea completa, incarcarea in mod semiautomat facuta de o echipa de servanti nu pare sa fie semnificativ mai lenta. Avantajul echipei reduse in cazul sistemului complet automat este contrabalansat de complexitatea si, logic, intretinerea mai dificila.
Un exemplu de sistem semi-automat modern este obuzierul francez Caesar 8×8. Noua varianta 8×8 difera semnificativ de mai vechiul 6×6, avand un grad mult mai mare de automatizare, francezii anuntand ca Caesar 8×8 ar avea un sistem complet automat de incarcare al proiectilelor si unul semiautomat pentru incarcaturile de azvarlire.
Varianta aleasa de danezi, a carei secventa de tragere e prezentata mai jos, are insa un sistem semiautomat atat pentru proiectile cat si incarcaturi. Si totusi cadenta de tragere nu pare a fi afectata de elementul uman, existand destui timpi morti in care servantul poate sa plaseze proiectilul in pozitie pentru a fi preluat de bratul de incarcare.
Sa-si fi dat seama danezii ca un sistem complet automat nu ar aduce castiguri foarte mari in privinta cadentei de tragere insa ar complica prea mult intretinerea si ar creste pretul de achizitie? Dezbaterea automat vs semi-automat continua.
Lockheed Martin Long-Range Precision Fires pe HIMARS – Sursa: Twitter
Desi e pe cale de a fi inlocuita de LRPF (Long-Range Precision Fires), ATACMS nu se da scoasa din serviciu asa de usor, US Army planuind o modernizare majora prin instalarea unui sistem de auto-ghidare capabil sa urmareasca tinte mobile, atat pe uscat cat si pe mare.
Nu exista indicii despre ce senzor ar fi vorba, decat ca este unul deja existent. E interesant de remarcat ca omologul rus, Iskander E, dispune de un senzor EO pentru recunoasterea tintelor asa ca nu e exclus ca ATACMS sa primesca un senzor formator de imagine, EO sau IR.
Cat despre succesorul ATACMS, LRPF, dezvoltarea continua intr-un mod concurential, atat Lockheed Martin cat si Raytheon primind in ultimele doua luni cate un contract pe trei ani pentru dezvoltarea prototipurilor, urmand ca selectia castigatorului sa se faca in urmatoarea faza.
LRPF ar urma sa aiba o raza de actiune mai mare, de pana la 500km, insa dimensiuni mai mici decat actuala ATACMS, lansatorul HIMARS de exemplu putand sa care doua LRPF fata de o singura ATACMS acum. Nu e clar daca LRPF va mosteni noile abilitati anti-nava ale ATACMS dar asta depinde probabil doar de succesul noii ATACMS, fiind destul timp pentru modifcari la LRPF. E de notat ca nici China si nici Rusia, principalii adversari vizati de ATACMS naval, nu dispun de sisteme defensive navale capabile sa distruga rachete balistice asa ca e de asteptat ca noutatile sa le capteze atentia.
In Hollywood, the home team wins the game thanks to the coach’s inspirational speech, and the troops hold the line thanks to the general’s heroic sermon.
In real life, when fear, fatigue, and doubt set in, no speech can provide the motivation you need to keep going. The only thing you and your team can rely on is discipline.
Discipline’s value transcends the battlefield. Discipline drives you to do the work you don’t enjoy, but is required. Discipline conquers fear. Discipline keeps you going when your curiosity, motivation, and excitement evaporate.
Conferinta de presa a ministrului apararii a fost revelatoare. Nu pentru ca a insirat din nou lista pentru Mos Craciun binecunoscuta si pe care nu o voi reproduce aici ci pentru ca a mai potrivit o piesa in puzzle-ul care e sistemul de achizitii militare romanesti. Pentru a-l vedea in ansamblul sau trebuie facut un pas inapoi.
In primul rand s-a confirmat ceea ce toata lumea stia deja: selectarea sistemului Patriot. Aici trebuie amintit un incident care trebuie judecat in lumina noilor informatii: in Aprilie, generalul Nicolae Ciuca anunta selectarea Patriot insa era prompt mustrat public de politicieni sub pretextul “nefinalizarii procedurilor”. A fost invocata chiar si lipsa deciziei in sine, amanata de o presupusa evaluare a ofertei concurente de la MBDA, varianta mentinuta si dupa publicarea acceptului DSCA pentru cumpararea Patriot. Acum stim ca totul a fost doar o perdea de fum, decizia fusese luata deja, asa cum anuntase generalul Ciuca iar tot ce s-a intamplat in lunile care au trecut de atunci nu a fost decat inutila lipsa de transparenta obisnuita. Evident, nimic nu s-ar fi schimbat daca anuntul ar fi fost confirmat la acel moment si, macar ca o reparatie morala, incidentul trebuie rememorat.
Lunga asteptare a luat sfarsit si e momentul sa aflam ce echipamente noi vor fi montate pe fregatele T22R: rachete Exocet sau NSM, MICA sau ESSM, radare…MK41?
De fapt, primele agregate confirmate sint… motoarele.
Da, RoNavy incepe remotorizarea fregatelor.
Ca o readucere aminte, fregatele T22 Batch 2 au instalate cate patru turbine, doua pentru mars, de tip RollsRoyce Tyne si doua pentru sprint, RR Olympus intr-o configuratie COGOG. Tyne, ca despre ele va fi vorba, au fost niste motoare navale relativ populare, fiind instalate nu numai pe fregatele T22 si distrugatoarele T42 ale RoyalNavy dar si pe fregatele Kortenaer si Jacob van Heemskerck olandeze cat si pe distrugatoarele japoneze Hatsuyuki.
Pe langa Rolls-Royce, au fost produse in diverse grade de integrare si de catre MAN (acum MTU) in Germania, Hispano-Suiza (acum SNECMA) in Franta si Kawasaki in Japonia. Deci sint departe de a fi niste raritati.
Si totusi, printr-o “minune”, romanii au avut probleme in a le intretine, RoNavy recurgand chiar la COMOTI pentru operatiuni de reparatie. Exceptionalismul romanesc loveste din nou. E probabil in legatura cu densitatea aerului si salinitatea Marii Negre. Sau doar cu un contract defectuos de intretinere.