Posts Tagged ‘HIMARS’

Am cumparat baterii de coasta

Land-based antiship missile systems are an effective tool in countering maritime aggression, and this is being increasingly recognized inside and outside the force. In his planning guidance, Marine Corps Commandant General David Berger wrote, “One possible future [of the Unit Deployment Program] would be the forward deployment of multiple High-Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) batteries armed with long-range anti-ship missiles.” Employing these systems in the littorals of the western Pacific would disrupt current adversary investments and strategy.

The need for littoral fires is not unique to the western Pacific. Poland has acquired antiship missiles, and the Baltic and Scandinavian countries have operated them for decades. They also are increasingly prevalent in the Black Sea region. Marines armed with potent antiship missiles would be an asset in the Baltic, Bering, Barents, or Black Sea regions—and many other areas around the world.

Intregul articol poate fi citit pe usni.org

 

Rezulta ca Romania a cumparat deja fara sa vrea baterii de coasta si nici n-are habar. Tot ce trebuie sa faca e sa puna HIMARSul la dospit si se fac bateriile de coasta. Unde “dospit” inseamna sa tina aproape de USMC.

#HIMARS #interoperabilitate #barza #tropaim

Viitorul LAROM: se reface traditionala prietenie franco-romana?

Lovitura reactiva 122mm cu raza extinsa - Sursa: Romarm

Lovitura reactiva 122mm cu raza extinsa – Sursa: Romarm

Stirea e mai veche, de vreo doi ani dar, ca in bancul cu Mihai Viteazul si ungurii, abia acum am aflat.

Se zice ca MApN-ul ar fi decis sa cumpere de la Roxel motoare cu combustibil solid compozit pentru rachetele de 122mm.

Francezii sint de fapt in spatele proiectului pentru rachetele de 122mm cu raza extinsa (42km) produse de Tohan, proiect inceput pe la mijlocul anilor 2000, ei fiind furnizorii pentru combustibilul compozit tip HTPB+AP(?).

Desi lovitura cu raza extinsa a aparut in catalogul Romarm si a fost plimbata pe la cateva expozitii, nu s-a prea lasat trasa in poza in exercitii. Asa ca fie rachetele n-au mai fost cumparate, tinand cont totusi ca acum 10 ani s-a intrat in recesiune, fie ca s-a cumparat putin si apoi ascuns prin depozite.

De atunci francezii s-au reorientat catre Polonia si Pakistan insa se pare ca in sfarsit vor avea ocazia sa vanda ceva si Romaniei.

In alte stiri, Lockheed Martin a primit un contract pentru producerea de ATACMS pentru SUA & aliatii. In mod normal, ar fi vorba si de Romania. Deci inca un punct pe tabela.

In alta ordine de idei, adica unele aspirationale, trebuie semnalata o idee ieftina si buna, adica a israelienilor – evident.
Tot gandindu-se ce sa faca cu atatea sisteme MLRS de calibre diferite, au venit cu un siloz pentru rachete de 122mm adaptat pentru lansatorul M270 MLRS. Adica fratele senilat al HIMARS-ului.
Continuare…

Cumparam HIMARS dar renuntam la submunitii? Episodul 2

Alba-neagra cu submunitii in varianta GMLRS - Sursa: upp.so-net.ne.jp

Alba-neagra cu submunitii in varianta GMLRS – Sursa: upp.so-net.ne.jp

Continuarea subiectului deschis aici, acum ca ne apropiem de semnarea contractului si nimic nu pare sa se fi schimbat de la aparitia anuntului DSCA.

Fapt: Romania nu va cumpara prin contractul anuntat de DSCA rachete purtatoare de submunitii.

De reamintit:

 

“The Government of Romania has requested the possible sale of fifty-four (54) High Mobility Artillery Rocket Systems (HIMARS) Launchers, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M31A1 Unitary, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M30A1 Alternative Warhead, fifty-four (54) Army Tactical Missile Systems (ATACMS) M57 Unitary…”
Sursa: DSCA

Exista trei tipuri de rachete ghidate (GMLRS), in ordinea cronologica a aparitiei:

    • M30 DPICM (Dual-Purpose Improved Conventional Munition), capabila sa transporte 404 de submunitii M101
    • M31A1 “Unitary“, cu o incarcatura de lupta unitara exploziva de 90 de kg, fara submunitii
    • M30A1 “Alternative Warhead“, inlocuieste incarcatura cu submunitii a M30 cu o incarcatura exloziva cu bile de wolfram – evident fara submunitii

Contractul publicat de DSCA include doar ultimele doua tipuri de GMLRS, lipsind M30 DPICM. Probabil o scapare…

Continuare…

Fiii lui SADARM

SADARM - Sursa: Wikipedia.org

SADARM – Sursa: Wikipedia.org

La modul ipotetic, ce s-ar intampla daca Romania ar decide sa renunte la submunitii, care ar fi optiunile de inlocuire?
Conventia asupra Submunitiilor (Convention on Cluster Munitions) permite folosirea submunitiilor in greutate mai mare de 4kg atunci cand sint distribuite de vectori capabili sa poarte cel mult 10 asemenea submunitii, si care au senzori suficienti de sensibili pentru identificarea unei singure tinte.

Ar trebui sa existe o abundenta de asemenea munitii pe piata, singura dificultate fiind cea a pretului aferent unor munitii “inteligente”. In realitate alegerea se reduce la doar doua optiuni dar pana la ele, un pic de istorie.

La originea submunitiilor inteligente sta M898 SADARM (Sense and Destroy ARMor), proiect ajuns in stadiul de prototip la sfarsitul anilor ’80, cu o dezvoltare complicata de teste esuate in anii ’90, intrat in productia de serie initiala/mica la mijlocul anilor ’90 si ramas la stadiul acela. SADARM nu a intrat niciodata in faza de productie de serie mare. Submunitiile erau destinate obuzelor de 155mm (varianta destinata MLRS nu a aparut niciodata), in fiecare proiectil cargo incapand doua SADARM. Odata largata, munitia era suspendata de o parasuta ce ii imprima o miscare de rotatie, suficienta pentru ca senzorii radar activ/pasiv si IR sa scaneze terenul. “Efectorul” era un EFP (explosively formed penetrator), suficient de puternic pentru perforarea blindajului superior al tancurilor.

Continuare…

Cumparam HIMARS dar renuntam la submunitii?

Au fost publicate legea si expunerea de motive pentru achizitia “Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” adica HIMARS. Pe scurt, 3 batalioane a cate 18 sisteme de lansare fiecare, USD1,25bil.

Expunere_motive_lege_1511440489

 

Vestea buna – se pare ca se va evita capusarea contractului prin prevederea offsetului. O fi un rezultat al interesului american pentru mersul luptei anticoruptie din Romania. Teoria se va verifica sau nu in functie de contractele incheiate cu alti furnizori, mai dispusi sa inchida ochii.

Vestea proasta – transferul tehnologic este expediat rapid, in cateva randuri. Avand in vedere ca MLRS este un tip de armament care are un consum de munitie ridicat, productia rachetelor in tara nu ar trebui sa fie optionala.

“Se creează premisele pentru consolidarea/dezvoltarea în România a unui centru de excelenţă şi de dezvoltare tehnologică în domeniul construcţiei, dotării şi mentenanţei sistemului lansator multiplu de rachete cu bătaie mare.”

Premisele sint bune dar nu tin de investitii concrete. Este evident datoria Min. Economiei si Romarm, ca proprietari, sa investeasca in repunerea in functiune a capacitatilor de productiei si abia apoi a partenerilor americani sa identifice posibilitati de cooperare.

Continuare…

ATACMS in Romania

Restul sint detalii pe dsca.mil

Restul sint detalii pe dsca.mil

SRBM sau AShM? Episodul 2

Lockheed Martin Long-Range Precision Fires - Sursa: Twitter

Lockheed Martin Long-Range Precision Fires pe HIMARS – Sursa: Twitter

Desi e pe cale de a fi inlocuita de LRPF (Long-Range Precision Fires), ATACMS nu se da scoasa din serviciu asa de usor, US Army planuind o modernizare majora prin instalarea unui sistem de auto-ghidare capabil sa urmareasca tinte mobile, atat pe uscat cat si pe mare.

Nu exista indicii despre ce senzor ar fi vorba, decat ca este unul deja existent. E interesant de remarcat ca omologul rus, Iskander E, dispune de un senzor EO pentru recunoasterea tintelor asa ca nu e exclus ca ATACMS sa primesca un senzor formator de imagine, EO sau IR.

Cat despre succesorul ATACMS, LRPF, dezvoltarea continua intr-un mod concurential, atat Lockheed Martin cat si Raytheon primind in ultimele doua luni cate un contract pe trei ani pentru dezvoltarea prototipurilor, urmand ca selectia castigatorului sa se faca in urmatoarea faza.

LRPF ar urma sa aiba o raza de actiune mai mare, de pana la 500km, insa dimensiuni mai mici decat actuala ATACMS, lansatorul HIMARS de exemplu putand sa care doua LRPF fata de o singura ATACMS acum. Nu e clar daca LRPF va mosteni noile abilitati anti-nava ale ATACMS dar asta depinde probabil doar de succesul noii ATACMS, fiind destul timp pentru modifcari la LRPF. E de notat ca nici China si nici Rusia, principalii adversari vizati de ATACMS naval, nu dispun de sisteme defensive navale capabile sa distruga rachete balistice asa ca e de asteptat ca noutatile sa le capteze atentia.