Viitorul LAROM: se reface traditionala prietenie franco-romana?

Lovitura reactiva 122mm cu raza extinsa - Sursa: Romarm

Lovitura reactiva 122mm cu raza extinsa – Sursa: Romarm

Stirea e mai veche, de vreo doi ani dar, ca in bancul cu Mihai Viteazul si ungurii, abia acum am aflat.

Se zice ca MApN-ul ar fi decis sa cumpere de la Roxel motoare cu combustibil solid compozit pentru rachetele de 122mm.

Francezii sint de fapt in spatele proiectului pentru rachetele de 122mm cu raza extinsa (42km) produse de Tohan, proiect inceput pe la mijlocul anilor 2000, ei fiind furnizorii pentru combustibilul compozit tip HTPB+AP(?).

Desi lovitura cu raza extinsa a aparut in catalogul Romarm si a fost plimbata pe la cateva expozitii, nu s-a prea lasat trasa in poza in exercitii. Asa ca fie rachetele n-au mai fost cumparate, tinand cont totusi ca acum 10 ani s-a intrat in recesiune, fie ca s-a cumparat putin si apoi ascuns prin depozite.

De atunci francezii s-au reorientat catre Polonia si Pakistan insa se pare ca in sfarsit vor avea ocazia sa vanda ceva si Romaniei.

In alte stiri, Lockheed Martin a primit un contract pentru producerea de ATACMS pentru SUA & aliatii. In mod normal, ar fi vorba si de Romania. Deci inca un punct pe tabela.

In alta ordine de idei, adica unele aspirationale, trebuie semnalata o idee ieftina si buna, adica a israelienilor – evident.
Tot gandindu-se ce sa faca cu atatea sisteme MLRS de calibre diferite, au venit cu un siloz pentru rachete de 122mm adaptat pentru lansatorul M270 MLRS. Adica fratele senilat al HIMARS-ului.

 

Armata israeliana a comandat in 2017 primele sisteme Romach, bazate pe rachetele IMI AccuLAR-122, ghidate de GPS. Israelienii vor lansa deci atat rachete de 227mm cat si de 122mm de pe M270 lor.

Poate ca israelienii pot fi co-interesati sa adapteze silozul respectiv pentru HIMARS – diferentele nu pot fi atat de mari fata de M270 – rezultatul fiind un hibrid HIMARS-LAROM, mai performant cand e chiar nevoie sau mai ieftin cand merge si 122mm. Desi, 122mm si-ar putea gasi si o alta utilitate decat ieftin si mult.

Co-interesul israelienilor poate proveni din cumpararea de alte lucruri de la ei, cum ar fi de exemplu niste sisteme de ghidare pentru aceleasi rachete 122mm. Aici oferta israeliena e cam fara pereche, pe langa AccuLAR-ul de la IMI existand si un sistem de la IAI numit Strikes, ghidat tot de GPS. Strikes este un sistem mai putin obisnuit, ogiva cu incarcatura de lupta detasandu-se in zbor de motor, oarecum similar unei rachete balistice.

Strikes 122mm - Sursa: IAI via spacewar.com

Strikes 122mm – Sursa: IAI via spacewar.com

 

Insa cel mai interesant ar fi EPIK-ul (Electro-Optical Precision Integration Kit) lui Rafael, practic adaptarea sistemului de ghidare al bombelor de precizie SPICE pentru rachetele de 122mm.

EPIK dispune de un senzor EO/IR pentru distrugerea tintelor stationare, unul semiactiv laser pentru tintele in miscare, unul INS precum si un receptor GPS, ca solutie de avarie. Senzorii EO/IR ii dau posibilitate EPIK-ului fie sa functioneze autonom, comparand imaginea tintei cu una stocata in memorie, fie sa transmita imaginile catre un operator ce va selecta tinta – desi cel de-al doilea mod de lucru s-ar putea sa nu fie practic din cauza vitezei rachetei.
EPIK ar putea fi deci utilizat in zonele in care semnalul GPS este degradat (pentru ca rusi), fata de AccuLAR sau Strikes care depind de el.

 

Ca de obicei, cand e vorba de sisteme ghidate (si EW) e bine de tinut aproape de israelieni. Servantii Pantsir stiu de ce.

 

Both comments and pings are currently closed.

12 Responses to “Viitorul LAROM: se reface traditionala prietenie franco-romana?”

  1. Marius Z. says:

    Buna si folosirea pe Himars, care are deja o gama proprie de rachete, insa cred ca prioritatea ar fi partea cu ghidajul si raza extinsa pentru Larom/APRA + sistemele echivalente de pe flota fluviala.

  2. gsg9 says:

    pai LAROM are viitor?

    acum niste ani citeam ca se tot intrebau cum pot sa prelungeasca resursa la loviturile alea LAR-160 din Israel deci doar sa mentzina operatzional ce aveau, nimic nou

    evreii aveau destula munitzie interesanta, nu s’a luat nimic din partea aia, au luat Himars, alt sistem, doar un batalion din trei platite? ca s’au cam terminat banii

    in rest niste drone la nivelul ala ca sa stie si ei pe unde sa traga?

    • Marius Z. says:

      Pai ar fi bine sa mai aibe, sa nu punem toate ouale intr-un singur cos… ca vorba ta, nu se stie cu cate Himars ne procopsim si daca ne permitem cantitati mari la munitia respectiva si mentenanta la camioane si sistemele aferente, care nu sunt multe si daca ai indisponibilizare, se simte rapid.

      Nici LAROM nu sunt multe, dar deja le avem si stiu sa traga cel putin 2 tipuri de munitie, cu posibilitate de a extinde gama pe filiera israeliana.
      La anumite intervale am putea sa le mai actualizam/modernizam putin… si poate mai includem si din APRE, doar pentru pachetul 122mm extins.

    • admin says:

      LAROM (cu sensul de 122mm mai smecher) are viitor mai ales daca il fac compatibil cu HIMARS. Inlocuim si APRA direct cu hibridu’ si asta e. Trecem la UAV-uri, Delilah, Spike NLOS, etc. Si niste tuburi.

      • Ilie says:

        Si eventual productie de motoare racheta in tara? ca degeaba faci ogive de 122 daca n-ai cu ce sa le lansezi…

        • admin says:

          Asta n-a fost o problema timp de 30 de ani, greu sa convingi pe cineva ca ar fi vreo prioritate acum. Bine, ca intre timp au renuntat si la fabricarea pulberii pentru munitie – cred ca de la Cuza incoace n-am mai fost intr-o situatie asemanatoare – asa ca motoarele racheta par o extravaganta.

          • Ilie says:

            Atunci pot sa concluzionez ca Romania nu e capabila sa produca nici un sistem cat de cat modern de armament de una singura, la care sa poata furniza mentenanta si consumabile (baionetele nu se pun). Vai si amar de armata noastra…

            • admin says:

              Nu-i nimic spectaculos, chiar si actualii ministrii ai apararii si ai economiei, cum ii stim, au ajuns la concluzia asta. Romania produce niste turele cu ceva optoelectronica si cam atat. Restul e depasit de cel putin 40 de ani deci nu se poate incadra la capitolul “modern”.

          • Ilie says:

            Eu ma refeream la un sistem de armament (cu mentenanta si consumabile) fabricat 100% in Romania care poate sa fie conceptie proprie, licenta, licenta-fara-licenta sau produs strain (gen cea mai NATO arma de asalt romaneasca) fabricat aici.
            Turele ce vor fi produse la Moreni cu ajutorul Pro Optica si IOR nu sunt 100% romanesti. Asta daca am stat ascuns intr-o pestera si nu am auzit cum au inceput fabricarea de CMOSuri, ICuri sau macar condensatori in tara. Ca nici de LCD-uri n-am auzit. Lasand la o parte ca turele alea vor fi echipate cu mitraliere romanesti (probabil in calibru NATO) dar consumabilele (munitia) vine cu pulbere din alta tara……
            Deci ramanem la baionete…

    • gsg9 says:

      comentez din perspectiva folosirii banilor

      ai un sistem relativ modern, e operatzional, ai oamenii si trebuie sa cumperi numai munitzia mai moderna/cantitatzi

      si in loc sa faca asta au bagat banii in alt sistem

      de fapt au primit lista cu ce trebe sa ponteze, ca’s prea handilai pt decizii d’astea

      asta cam spune cate ceva despre viitorul LAROMului

      or mai fi cumparat ceva munitzie de 122, nu spun ca renuntza la el, dar nici nu pare sa se investeasca in el…

      • admin says:

        Alt sistem care stie sa faca (si) altceva. ATACMS de pe LAROM nu se pute. Lasand la o pate ca GMRLS are deja o raza de actiune aproape dubla fata de 122mm si sta sa apara versiunea ER. Adica au luat ceva de un nivel diferit insa nu inseamna automat ca vor renunta la 122mm ci doar ca e o alta categorie de lansatoare.

      • gsg9 says:

        pt LAROM aveau de unde alege: LORA, Predator Hawk, Extra, Delilah GL, ACCULAR

        again, n’am zis ca renuntza la LAROM, dar ca nu mai par interesatzi sa investeasca in el

        eniuei, mai bine de la americani, pt compatibilibilibilitate si eventual ceva ajutor cu munitzie in caz de ceva