Posts Tagged ‘submunitii’

Cumparam HIMARS dar renuntam la submunitii? Episodul 2

Alba-neagra cu submunitii in varianta GMLRS - Sursa: upp.so-net.ne.jp

Alba-neagra cu submunitii in varianta GMLRS – Sursa: upp.so-net.ne.jp

Continuarea subiectului deschis aici, acum ca ne apropiem de semnarea contractului si nimic nu pare sa se fi schimbat de la aparitia anuntului DSCA.

Fapt: Romania nu va cumpara prin contractul anuntat de DSCA rachete purtatoare de submunitii.

De reamintit:

 

“The Government of Romania has requested the possible sale of fifty-four (54) High Mobility Artillery Rocket Systems (HIMARS) Launchers, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M31A1 Unitary, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M30A1 Alternative Warhead, fifty-four (54) Army Tactical Missile Systems (ATACMS) M57 Unitary…”
Sursa: DSCA

Exista trei tipuri de rachete ghidate (GMLRS), in ordinea cronologica a aparitiei:

    • M30 DPICM (Dual-Purpose Improved Conventional Munition), capabila sa transporte 404 de submunitii M101
    • M31A1 “Unitary“, cu o incarcatura de lupta unitara exploziva de 90 de kg, fara submunitii
    • M30A1 “Alternative Warhead“, inlocuieste incarcatura cu submunitii a M30 cu o incarcatura exloziva cu bile de wolfram – evident fara submunitii

Contractul publicat de DSCA include doar ultimele doua tipuri de GMLRS, lipsind M30 DPICM. Probabil o scapare…

Continuare…

Fiii lui SADARM

SADARM - Sursa: Wikipedia.org

SADARM – Sursa: Wikipedia.org

La modul ipotetic, ce s-ar intampla daca Romania ar decide sa renunte la submunitii, care ar fi optiunile de inlocuire?
Conventia asupra Submunitiilor (Convention on Cluster Munitions) permite folosirea submunitiilor in greutate mai mare de 4kg atunci cand sint distribuite de vectori capabili sa poarte cel mult 10 asemenea submunitii, si care au senzori suficienti de sensibili pentru identificarea unei singure tinte.

Ar trebui sa existe o abundenta de asemenea munitii pe piata, singura dificultate fiind cea a pretului aferent unor munitii “inteligente”. In realitate alegerea se reduce la doar doua optiuni dar pana la ele, un pic de istorie.

La originea submunitiilor inteligente sta M898 SADARM (Sense and Destroy ARMor), proiect ajuns in stadiul de prototip la sfarsitul anilor ’80, cu o dezvoltare complicata de teste esuate in anii ’90, intrat in productia de serie initiala/mica la mijlocul anilor ’90 si ramas la stadiul acela. SADARM nu a intrat niciodata in faza de productie de serie mare. Submunitiile erau destinate obuzelor de 155mm (varianta destinata MLRS nu a aparut niciodata), in fiecare proiectil cargo incapand doua SADARM. Odata largata, munitia era suspendata de o parasuta ce ii imprima o miscare de rotatie, suficienta pentru ca senzorii radar activ/pasiv si IR sa scaneze terenul. “Efectorul” era un EFP (explosively formed penetrator), suficient de puternic pentru perforarea blindajului superior al tancurilor.

Continuare…

Cumparam HIMARS dar renuntam la submunitii?

Au fost publicate legea si expunerea de motive pentru achizitia “Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” adica HIMARS. Pe scurt, 3 batalioane a cate 18 sisteme de lansare fiecare, USD1,25bil.

Expunere_motive_lege_1511440489

 

Vestea buna – se pare ca se va evita capusarea contractului prin prevederea offsetului. O fi un rezultat al interesului american pentru mersul luptei anticoruptie din Romania. Teoria se va verifica sau nu in functie de contractele incheiate cu alti furnizori, mai dispusi sa inchida ochii.

Vestea proasta – transferul tehnologic este expediat rapid, in cateva randuri. Avand in vedere ca MLRS este un tip de armament care are un consum de munitie ridicat, productia rachetelor in tara nu ar trebui sa fie optionala.

“Se creează premisele pentru consolidarea/dezvoltarea în România a unui centru de excelenţă şi de dezvoltare tehnologică în domeniul construcţiei, dotării şi mentenanţei sistemului lansator multiplu de rachete cu bătaie mare.”

Premisele sint bune dar nu tin de investitii concrete. Este evident datoria Min. Economiei si Romarm, ca proprietari, sa investeasca in repunerea in functiune a capacitatilor de productiei si abia apoi a partenerilor americani sa identifice posibilitati de cooperare.

Continuare…